Europenizare si globalizare


ioan rosca si stefan bocioaca 

Intr-un interviu cu Stefan Bocioaca, Ioan Rosca vorbeste despre mecanismul „globalizarii” ca forma de imperialism, despre euforia inconstienta pro-UE a celor care vor fi exploatati de noii stapini, si despre confuzia elitelor romanesti care, atasate de o distinctie stricta „stinga-dreapta”, ii considera pe cei care sint impotriva imperialismului, comunisti, iar pe cei care agreaza razboaiele imperialiste, apartheidul economic si manipularea politica, ca fiind eroi anti-comunisti.

>> SB: Este apartenenta la UE strict necesara pentru Romania? Isi poate permite Romania sa ramina in afara UE?

IR: Nu vreau sa evit intrebarea, din motivele obisnuite (fofilare, evitare riscuri, „protejarea” cititorilor de afirmatii pe care le pot interpreta „gresit” etc.). Dar cred ca in loc sa construim opinii conform unor „paradigme argumentative” subtil dogmatizante, ar trebui sa investigam esenta caramizilor din care cladim intrebarea si raspunsul. Sa verificam consistenta limbajului folosit, sa explicitam primitivele presupuse.

Am putea vedea de exemplu daca termeni ca „integrare” si „apartenenta”, nu ascund eufemistic altii, ca „supunere”, „includere” sau „disparitie”. As avea deci de intrebat multe despre „intrebarea” pusa mai sus, inainte de a ma aventura intr-un raspuns. Datorita absentei rigorii in asa zisa „stiinta politica” (ca sa nu mai vorbim de arbitrariul practicii politice), intrebari ca aceasta nu pot fi decit pseudo-abordate!

Cu aceasta prevenire, am sa-mi asum superficialitatea de rigoare, doar ca sa semnalez citeva ginduri razlete. Ma opresc la rezervele mele fata de integrare, argumentele „pentru” fiind locuri comune.

a. Mi se pare ciudata teoria ca o tara nu mai poate functiona decit inglobata intr-un imperiu. Cred ca ascunde o lasitate rafinata. Si contrazice invataturile trecutului. Ori lupta pentru neatirnare a strabunilor nostri a fost o eroare (si cartile de istorie trebuie imediat corectate), ori „noua etapa” din istoria omenirii este orwelliana (vezi cele trei imperii din 1984), si atunci lipsa de alegere care te impinge in jug este rezultatul unei evolutii canceroase a umanitatii.

b. O analogie inevitabila cu autonomia individuala (sau de familie, sau de grup), ma face sa ma indoiesc ca pe termen lung, e mai bine sa ai un stapin „amabil” decit sa te zbati liber, organizindu-ti singur viata. Nu-mi pare nici practic, nici moral sa fii „fata in casa”, „baiatul la toate”, „omul de curte”. Modul in care ni se dicteaza deja valori si preferinte, participarea la expeditia de jaf din Irak, asumarea la ordin a unor teze anti-romanesti (cum ar fi proaspata holocaustizare), imi confirma temerile.

c. Democratia maxima e descentralizata. As putea demonstra ca, atunci cind deciziile se iau la o scara mai mare si se aplica pe suprafete mai mari, numarul celor carora li se respecta vointa – scade. „Integrarile” pot fi justificate de nevoia de forta in lupta dintre dinozaurii imperiali, dar se fac in dauna libertatii si a democratiei reale.

d. Decizia integrarii nu depinde de ce as vrea eu sau altul (oricit ne credem de destepti). Este dreptul poporului roman sa o ia, in cunostinta de cauza. In acest moment el nu este insa nici informat, nici consultat cu adevarat. Nu are alternativa electorala: nu exista partid care sa colecteze voturile celor contra aderarii. O integrare in aceste conditii, nu este legitima.

e. Renuntarea la autonomia Romaniei nu influenteaza numai populatia actuala ci marcheaza destinul generatiilor care vin , tradind poate asteptarile vechilor generatii. Neamul romansec, fiinta istorica fata de care sintem doar un tronson, ar trebui respectat de romanii in viata. Nu putem lua atit de usor decizii care sa-i sugrume evolutia, pentru avantaje circumstantiale, meschine, trecatoare.

f. Pe de alta parte, dincolo de consideratii generale pro si contra, rupte de context, se pune problema: despre care integrare este vorba acum? Facuta de cine? In ce scop? Rasturnarea comunismului a fost mai legitima decit integrarea, si ce a iesit? Conteaza deci enorm cine gestioneaza schimbarea. Daca Romania e condusa spre Europa de actuala garnitura criminala post-comunista , Procesul Comunismului poate sa fie paralizat definitiv! Ar fi suficent ca sa detest o astfel de integrare. Intii sa ne eliberam de daunatorii care distrug Romania, sa-i dam jos de la putere, facindu-i inofensivi. Sa ne asiguram ca nu Ei negociaza pentru Noi, caci sint dispusi la orice vinzare ca sa-si conserve pozitiile de capusa. Deabia dupa ce ne vindecam de sida, putem sa ne gindim la casatoria europeana.

g. Tot in registrul conjunctural, imoralitatea actualei politici externe nu pare justificata macar de oportunism national! Ne integram in NATO si CE din frica de Rusia, Ucraina sau Ungaria, nu? Ca doar nu din teama ca Afganistanul, Iraqul, Palestina sau alte victime „teroriste” s-ar putea elibera de talpa imperiala americana? Dar conditia pe care am acceptat-o (ramine de vazut daca ne-a fost impusa cu adevarat), a fost sa recunoastem legitimitatea sfirtecarii Romaniei. Cu tezaurul cedat, cu reparatiile pentru genocidul facut de oamenii Moscovei aminate la calendele grecesti, cu Transilvania devenita regiune europeana, cu Bucovina lasata Ucrainei si cu Prutul transformat in frontiera „de securizat” a Europei, de cine ne vor mai apara protectorii nostri? De ce ne e frica atit de tare, ca vrem sa disparem imediat in CE – din moment ce am cedat – pe toata linia?

>> SB: Romania mai are un drum lung de parcurs pentru a indeplini conditiile aderarii la UE. Care credeti ca ar trebui sa fie temele cheie ale informarii populatiei, a societatii civile despre aspectele apartenentei la UE?

IR: Populatia ar trebui informata privind consecintele posibile ale integrarii, pe termen scurt, mediu si lung. Si aceasta, analizind fiecare aspect al functionarii societatii. Cum poate evolua situatia economica, energetica, sociala, juridica, politica, ecologica, spirituala? Dar geografia financiara? Ce ii asteapta pe tarani? Pe micii intreprinzatori? Pe oamenii de cultura? Pe romanii nationalisti? Pe doritorii Procesului Comunismului? Pe membrii Mafiei? Oamenii au dreptul sa analizeze atent noua „Tinta”. Altfel iar sint minati spre cele mai inalte culmi … Si comunismul a pretins credinta oarba in „progres”. Pentru a explica ceva, trebuie intii sa stii. Ori, „elitele” civice si politice Romanesti nu fac decit sa bilbie sloganuri gaunoase, confirmindu-si-le incantatoriu, unul altuia.

Romania are un metabolism, profund dereglat, se tiraste penibil, dar inca exista. Europa are un altul, structural diferit. Fuziunea celor doua macro-organisme va produce schimbari majore ale fiziologiei comunitatii romanesti. Speranta ca bolile romanesti se vor vindeca, e legitima. Dar fara o abordare riguroasa, riscam acel „operatia a reusit, dar pacientul a murit”.

Ne aflam insa in fata unei probleme de enorma complexitate. Nimeni nu intelege de fapt cele doua fiziologii ce vor fi puse in contact, pina la a putea planui o strategie de racordare (evolutiva sau revolutionara, optimala sau macar coerenta. Nimeni nu stie cu ce pret se va face integrarea. Cine va pierde din transformare, si cit. Ce ar trebui copiat si ce ar trebui evitat sau adoptat selectiv, pentru a nu produce efecte negative in contextul romanesc. Ploua in schimb cu indemnuri microbiste, adeziuni isterice si teze propagandistice, un fel de cintare sterila a Marelui Prieten de la Apus, continuare perfecta a reflexelor comuniste si a unei lungi traditii de slugarnicie superficiala si paguboasa.

Ce se poate banui insa e ca „oligarhia” de la Bucuresti se va intelege foarte bine cu cea europeana, in a mulge fluxurile de capital dinspre si spre Romania. Circulatia in cerc a unui milion intre Bruxelles si Bucuresti nu e un joc cu suma nula, cum pot crede cei ce nu stiu cum merg lucrurile „in zonele superioare” ale societatii. Cele doua milioane stoarse de la cei taxati din ambele parti ajung la cei care pot „orienta” folosirea fondurilor. A se vedea ingenioasa forma in care o firma din Canada poate scoate bani frumosi de la populatia canadiana, in numele ajutorarii tarilor subdezvoltate si cu ajutorul unor complici guvernamentali: banii sint dati „cadou” unei tari asistate… cu conditia ca aceasta sa plateasca cu ei specialistii firmei de „consultanta” canadiene. Dincolo de ipocriziile de serviciu, relatia centru-periferie (metropola-colonie) genereaza coruptie. Cu cit mai multe straturi birocratice, cu atit mai mult spatiu pentru capuse.

>> SB: Intr-un interviu la PBS, profesoara Vandana Shiva, doctor in fizica, in prezent activista si initiatoare a diverse proiecte de anvergura mondiala pe teme ecologice, spunea ca dinsa considera ca globalizarea economica este „parteneriatul corporatiilor multi-nationale cu elitele locale pentru a exploata popoarele lumii”. In plus, dinsa afirma ca in India, aceste corporatii au intetit si mai mult coruptia deja existenta a politicienilor. Ce se poate afirma despre Romania in aceasta perspectiva?

IR: Ca depinde numai de noi ca sa nu se intimple asta. Dar va fi exact asa, daca „elitele” isi continua prestatia iresponsabila. Daca ati putea trai din explotarea la distanta a unui lagar de munca, condus de un asociat al dv. local, caruia ii dati o parte din prada, nu v-ar veni bine? V-ati face palate si teren de golf, ati cinta la pian si ati medita la democratie, uitindu-va linsitit in oglinda, caci sudoarea si singele curg undeva departe. Celula din lup se poate simti la fel de morala ca celula din oaie. Nu-i pasa de unde vine surplusul, el e rezultatul unui proces sistemic, pe care eventual nici nu-l intelege. Avem atitia potentiali arendasi si atitea curele de transmisie disponibile. Ce poate dori mai mult un comunist baronizat, o canalie „pragmatica” (adica amorala), un „bishnitzman” mioritic – decit sa reprezinte poporul roman la vre-o masa verde? Asta ii va permite sa-si conserve si chiar sporeasca prada, operind prin „partenariate strategice”, cistigind respectabilitate, consolidindu-si pozitia din nevoia de „stabilitate europeana”.

In timp ce noi, circotasii anti-comunisti vom fi numiti probabil curind „teroristi” si vom fi vinati de politiile reunite ale imperiului. Toate astea ne pot pindi, de dupa coltul integrarii. Dar la noi, intelegerea si combaterea imperialismului nu e un subiect la moda (cum este in toate celelalte tari care se afla in postura Romaniei). Intelectualii nostri par a fi fost anesteziati ieftin, cu bursulite, subventii si postuleturi. Sint impregnati de recunostinta fata de noii lor Tatuci, pe care o exprima generos prin Cintarea Capitalului. La noi slugile, hipnotizate de televizor, nu-si mai percep conditia cu luciditate, minie sau sete de emancipare, ci traiesc virtual, imaginindu-se in lumea stapinilor. Mujici cu caciula in mina, trec sfios, admirativ sau pofticos pe linga conacul baronului. Cinta in cor Oda Stapinului: muncitor, bun si generos. Cel care, daca e lasat sa te conduca si educe, daca e lasat sa-ti ia casa si viata in gestiune, daca e rugat sa te pastoreasca, te va ajuta sa devii, in sfirsit, om. Culmea e ca aceasta degradare se face in numele libertatii, demnitatii si anti-comunismului … O ingrozitoare confuzie.

>>SB: Criticii globalizarii sint in general catalogati ca fiind comunisti sau reactionari. Credeti ca se poate analiza acest fenomen fara a risca distorsiuni ideologice ale unui discurs critic obiectiv?

IR: Nu cred ca exista analiza obiectiva a unui fenomen politic. Ar fi suficenta o subiectivitate onest explicitata. Dar nu avem parte nici de asta. Indoctrinarea subterana e mai gretoasa si mai periculoasa decit cea facuta agresiv la lumina zilei. Am scris mai multe texte in care am disecat fenomenul exploatarii erorilor „concurentei” in dihotomii create doar pentru a legitima ambele parti in „coflict”.

Francois Furet arata cum a facut nazismul capital din erorile comunismului si a democratiei si cum au capitalizat ele erorile nazismului. E o schema simpla, dar incredibil de eficace. „Cine nu e cu noi e impotriva noastra” – iata dalta care sculpteaza un peisaj politic binar, artificial, convenabil Puterilor de toate culorile. Clasica distinctie „dreapta- stinga” falsifica linia frontului, estompind contrapunerea pacaliti- pacalitori (exploatati-exploatatori, dominati-dominatori). Totul e facut astfel incit confruntarea legitima sa nu mai poate fi conceptualizata. Lipsiti de stea polara, luptatorii „pentru o lume mai buna” se agita bezmetic, antrenati in batalii fara sens, provocind catastrofe si esuind in lehamite … Capcana gindirii binare impotmoleste perfect potentialii contestatari ai Sistemului.

Pentru culturnicii de la Bucuresti, a fi anti-imperialist inseamna a fi pro-comunist! Ei pretind interes pentru suferintele poporului roman martirizat de ocupantul sovietic, dar in acelasi timp isi declara adeziunea la crimele analoage facute acum in Iraq. Isi arata indignarea fata de atitudinea romanilor fata de evrei in secolul trecut, la ordinul celor care organizeaza AZI genocid, apartheid si jaf in Palestina. Au vrut libertate de expresie, dar sint intelegatori fata de cenzurile ce vin dinspre vest. Nu au de spus nimic contra unei legi care da ani grei de puscarie pentru delicte de opinie, daca ea e sustinuta de la Washington. Dupa ce au reclamat naeatirnare fata de sovietici, vor acum infocat baze militare americane. Au pretins dizidenta fata de statul comunist, dar sint inregimentati in corectitudine politica, au atins un conformism absolut. Denunta stinga intelectuala din Occident, pentru ca a cocolosit regimurile comuniste, dar in acelasi timp, fac eroarea absolut simetrica de a pretinde propagandistic ca in Occident nu exista exploatare, manipulare si motiv de revolta toate fiind inventii Rosii …

Sa punem totul pe seama unei crase neinformari, a irezistibilei manipulari mediatice, sau a unor mari racile de caracter? Oricum rezultatul e sinistru: Romania e aproape absenta din corul preocuparilor civice mondiale. Intelectualii romanii nu se integreaza cu omologii lor din Occident, care contesta mecanismele de dominare si manipulare, ci cu omologii sapinilor lor, care le pretind necesare! Scapati de dictatura proletariatului, au arborat iubirea pentru dictatura patronatului marilor monopoluri. Ciudata pasiune – la niste cetateni zbatindu-se la limita supravieturii

http://admin.romania.indymedia.org/

Reclame
Acest articol a fost publicat în EUROPA(progresism). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.