Fukushima, noul Armaghedon nuclear. Se evacuează combustibil ale cărui radiaţii echivalează cu de 14.000 de ori radiaţiile de la Hiroshima. Plus tăcerea dubioasă asupra deşeurilor toxice stocate la Dombrovski, Ucraina


Coşmarul nuclear al centralei Fukushima-Daiichi trezeşte noi spaime.

Se vorbeşte deja despre iminenţa unui Armaghedon nuclear.

Publicaţia online rusă Meteovesti anunţă că Tokyo Electric Power (TEPCO), operatorul care administrează centrala nucleară Fukushima-1, se pregăteşte să evacueze din clădirea reactorului avariat al centralei circa 400 de tone de combustibil nuclear uzat (puternic îmbogăţit). Astfel, aproximativ 1.300 de ansambluri de combustibil ambalate urmează să fie scoase din clădirea ce s-ar putea prăbuşi la un nou cutremur puternic, după ce a fost grav afectată de seismul de 9 grade şi tsunamiul devastator din 11 martie 2011.

De ce Armaghedon?

Unu: pentru că, scrie publicaţia menţionată, radiaţiile întregii cantităţi de combustibil ce urmează să fie evacuat de la Fukushima echivalează cu de “14.000 de ori” radiaţiile de la Hiroshima.

Doi: Toshio Kimura, care a lucrat la această centrală mai mult de 12 de ani, a declarat că, în mod normal, barele de combustibil sunt controlate de calculator. Însă acum, angajaţii de la TEPCO vor trebui să acţioneze exclusiv manual, ceea ce ar putea duce la “consecinţe neaşteptate”. Descriind posibilele riscuri, într-o întâlnire cu presa, Kimura a apreciat că, dacă ceva nu va merge bine, consecinţele operaţiunii de evacuare vor fi considerabil mai severe decât cele în urma accidentului de la Fukushima în 2011 şi a catastrofei de la Cernobîl în 1986.

Zidul subteran al centralei Fukushima-1 nu poate frâna scurgerea în ocean a apei contaminate

Pe 11 august, TEPCO afirma că zidul subteran construit pentru a frâna scurgerea în ocean a apei contaminate nu poate frâna fluxul de apă radioactivă.

Inginerii companiei au început să ridice zidul pentru a evita scurgerile, însă s-a confirmat că nivelul apei este superior înălţimii maxime a zidului, după cum a informat canalul de televiziune nipon NHK. Principala alternativă este de a construi un fel de “zid îngheţat” în jurul Fukushima-1 care să fie impermeabil faţă de scurgerile radioactive şi întărit cu un strat la suprafaţă pentru a împiedica pătrunderea apei de ploaie în subsol.

Este vorba de un proiect complex şi costisitor – circa 40 de miliarde de yeni (aproximativ 309 milioane de euro) – care aşteaptă să primească undă verde din partea autorităţilor.

Creştere fenomenală a ratei de cesium radioactiv în apa din apropierea mării la Fukushima

La începutul lunii iulie, TEPCO anunţa că a constatat o multiplicare de 90 de ori în trei zile a nivelului cesiumului radioactiv într-un puţ de prelevări situat între reactoare şi mare. Potrivit prelevărilor efectuate în 8 iulie, apa subterană într-un punct situat la circa 25 m de mare conţinea 9.000 de becquereli cesium 134 într-un litru şi 18.000 becquereli cesium 137, faţă de – respectiv – 99 becquereli/l şi 210 becquereli/l anterior cu trei zile. Factorul de multiplicare în această scurtă perioadă de timp este de 91 de ori în primul caz şi de 86 în al doilea. Pe 5 iulie, Tepco descoperise deja în acelaşi loc un nivel fenomenal al altor elemente radioactive, între care o cantitate de stronţium 90 şi alte elemente care emit radiaţii beta, de 900.000 becquereli/l. Pe 8 iulie, nivelul acestor substanţe era aproape identic, 890.000 becquereli/l, adică de mii de ori peste plafonul admis pentru apa de mare.

TEPCO a explicat că punctul de prelevare se situează acolo pe unde trece o conductă prin care au fost deversate mari cantităţi de apă contaminată în luna care a urmat catastrofei nucleare, adică în aprilie 2011. Aceasta însă nu explică totuşi creşterea subită a cantităţilor de cesium.

Raportul AIEA

La finele lunii aprilie 2013, o echipă de experţi ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), condusă de Juan Carlos Lentijo, a evaluat că o curăţire deplină a Centralei Atomoelectrice distrusă de cutremurul şi tsunami-ul din 11 martie 2011, în 30-40 de ani, aşa cum estimează optimist operatorul TEPCO, nu este posibilă.

Juan Carlos Lentijo:

Durata decomisionării acestui proiect nu poate fi definită decât la nivel de plan. Din punctul meu de vedere, va fi aproape imposibil să decomisionăm o structură atât de complexă în numai 30-40 de ani, aşa cum este prevăzut acum în planuri.”

Concluziile echipei conduse de Lentijo sunt bazate şi pe faptul că TEPCO nu a reuşit să ţină sub control centrala şi a folosit până acum soluţii improvizate. În ultimele câteva săptămâni s-au înregistrat cel puţin cincisprezece incidente, unele „minore”, cum ar fi oprirea energiei electrice pe durate destul de lungi care pun în primejdie răcirea constantă a reactoarelor, iar altele de-a dreptul periculoase, ca de exemplu înfiltrarea de apă încărcată de radioactivitate în pânza freatică de sub centrală, care contaminează astfel solul. În 22 aprilie, TEPCO a fost nevoit să oprească din nou sistemul de răcire al unuia dintre bazinele de acumulare a combustibilului pentru o verificare de siguranţă, după ce doi şobolani fuseseră descoperiţi în interiorul cutiei unui transformator.

Principala problemă cu care s-a confruntat TEPCO încă de la început este depozitarea apei contaminate radioactiv.

TEPCO a depozitat până acum 280 de mii de tone de apă contaminată în rezervoare aflate în interiorul centralei şi anticipează că această cantitate se va dubla în următorii ani. Specialiştii din cadrul companiei de energie electrică au făcut promisiuni de instalare a unor rezervoare mai stabile, din oţel, în cel mai scurt timp posibil.

O tăcere dubioasă

Pentru că tot suntem la ora spaimelor nucleare, să facem un popas şi într-o ţară aflată la o şchioapă distanţă de România – Ucraina. În luna iulie, publicaţia ucraineană de limbă rusă Segodnia anunţa că Fosta carieră de sare Dombrovski din Ivano-Frankovsk (vestul Ucrainei, zona de lângă Carpaţi/Precarpatia), unde sunt stocate deşeuri toxice rezultate în urma producţiei de potasiu şi magneziu, s-a fisurat, existând riscul să provoace o catastrofă ecologică de proporţii, care ar putea afecta localităţi din Ucraina, Republica Moldova şi România.

În carieră a fost descoperit un canal carstic deschis, cu un diametru de jumătate de metru, din care se scurg zilnic între 860 şi 1.300 de metri cubi de ape reziduale.

Potrivit organizaţiilor ucrainene de mediu, dacă deşeurile vor ajunge în Sivka, un râu din apropiere, iar, apoi, în Lemniţa, care asigură cu apă potabilă oraşul Kaluş şi localităţile din împrejurimi şi se varsă în Nistru, poluarea ar putea afecta şi localităţi din Republica Moldova şi România. Mai mult, în pericol ar fi întreaga floră şi faună din râul Nistru.

Reprezentanţi ai administraţiei regiunii Ivano-Frankovsk şi oficiali ai Consiliului local din Caluş au declarat că situaţia de la rezervorul Dombrovski suscită îngrijorare, conform ziarului Segodnia. Prim-vicepreşedintele administraţiei regionale Ivano-Frankovsk, Vasili Pavliuk, a declarat – potrivit ziarului Birjevoi lider – că oficialii din regiune intenţionează să ceară cabinetului de miniştri de la Kiev să decreteze regiunea drept zonă de pericol ecologic major şi să aloce bani din fondul de rezervă al bugetului de stat pentru eliminarea consecinţelor scurgerii de ape reziduale. La rândul său, şeful districtului Kaluş a estimat că pentru rezolvarea problemei ar fi nevoie în prezent de trei-patru milioane de grivne, iar pentru securizarea completă a carierei ar fi necesare aproximativ 200 de milioane de grivne.

Dombrovski este singura carieră minieră din lume în care sarea a fost exploatată sub cerul liber. Adâncimea gropii este de 140 m, lungimea sa de 900 m, iar lăţimea sa totalizează 850 m.

Totuşi, ecologistul ucrainean Vladimir Boreiko a cerut mass-media din ţara sa să nu inflameze situaţia. Efectele scurgerii de ape reziduale trebuie într-adevăr îndepărtate, dar situaţia nu este atât de gravă precum o descriu ziarele de la Kiev, a spus el. Incidente de acest fel s-au întâmplat de cel puţin 30 de ori în ultimii ani în Ucraina, a adăugat Boreiko, citat de Birjevoi lider.

Ce mai ştim la această oră despre situaţia de la mina de sare?

Tăcere, fermoar la gură pe agenţiile de presă ucrainiene.

 http://sud-est-forum.ro/

 

Acest articol a fost publicat în FUKUSHIMA -ENERGIE ATOMICA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.