Grâul modern, otrava perfectă pentru organism


Inflamaţii, candidoză, artrită, diabet, hipertensiune, boli cardiovasculare, cancer. Lumea medicală şi activiştii în domeniul sănătăţii sunt la unison: este foarte posibil ca la originea acestor maladii, unele devastatoare, să stea consumul zilnic de produse pe bază de grâu. Fiindcă bobul de grâu din zilele noastre şi pâinea noastră cea de toate zilele nu mai sunt ce au fost!

Incriminat este grâul modern, soiul semipitic cu producţie la hectar de zece ori mai mare decât grâul „tradiţional”. Specialiştii pun tunurile pe el, invocând studii ştiinţifice şi observaţii medicale cumulate, în valuri, în ultimii ani.

Modificat pe când ingineria genetică bâjbâia
www.irinamonica.worldpress.com„Grâul modern, otrava cronică perfectă” – sub acest logo incendiar îşi aşează medicul cardiolog William Davis cartea „Wheat Belly” – „Burta de grâu”. Ideea dospită şi coaptă între coperte: eliminând grâul, elimini burta şi regăseşti drumul spre sănătate.
Noi nu consumăm grâul pe care l-au consumat părinţii şi bunicii noştri, argumentează dr. Davis. Ci un grâu foarte diferit, care a suferit modificări genetice în timpurile de început ale ingineriei genetice, când tehnicile, foarte imprecise, dădeau rezultate imprevizibile.

Gliadina: opiul din soiul semipitic
Grâul nu mai este grâu, ci o plantă semipitică de 45 de cm, creată de cercetătorii geneticieni încă din anii 60-70, o plantă care are multe caracteristici „secretizate”. Nu ni se spune, de exemplu, mai nimic despre noua proteină din grâu – gliadina, un opiaceu care afectează întreaga populaţie. Gliadina (component al glutenului) se leagă de receptorii opioizi de la nivelul creierului, explică autorul cărţii, stimulând apetitul, aşa încât ajungem să consumăm zilnic, în medie, cu 440 de calorii mai mult decât ar fi sănătos. Şi facem asta 365 de zile pe an.
90% dintre produsele care invadează piaţa alimentară sunt obţinute din grâul modern. Albă sau integrală, făina pe care o conţin este la fel de dăunătoare, câtă vreme este produsul agribusiness-ului (uriaşa afacere cu grâu modificat genetic). Aşa că medicul are o soluţie radicală: să eliminăm total din hrana noastră cerealele din grâu şi să le înlocuim cu cele din orz, mei sau in.
Rezultatele vor fi spectaculoase, dă asigurări dr. William Davis: diabeticii nu vor mai avea nevoie de medicaţia specifică, fiindcă… nu vor mai suferi de diabet; artrita reumatoidă va fi eradicată, deci pastilele antidurere nu-şi vor mai găsi locul în imperiul farmaceutic; iar colesterolul se va încadra, spăşit, în limitele normale.

Amilopectina: sursă generoasă de ateroscleroză
Şi prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, are „un dinte” împotriva grâului din zilele noastre. Bine cunoscut pentru campania avizată pe care o duce împotriva alimentaţiei moderne şi straşnic pornit să ne dezveţe de năravul de „a mânca fără a ne hrăni”, domnul profesor şochează, aşa cum ne-a obişnuit: „S-au făcut necropsii pe raw vegani (persoane care mănâncă doar crudităţi de origine vegetală – n. red.) şi s-a dovedit că sufereau de ateroscleroză şi de boli cardiovasculare!”. Cum este posibil?, se întreabă retoric dr. Menci. Şi ne serveşte răspunsul: „Simplu. Din cauza carbohidraţilor, a amidonurilor rafinate aflate din plin în pâine, în germeni, în cereale. Iar structura amidonului din alimentele moderne nu mai este cea originală, inofensivă, acum vorbim despre amilopectină care, ingerată în exces, îmbolnăveşte organismul”.

Câte boli încolţesc într-un bob de grâu
www.sos03.ltToate cele mai sus pomenite. Plus probleme de digestie. Pentru că grâul modern – mult mai bogat în gluten, deci în gliadină – ocupă un loc fruntaş în topul iritanţilor intestinali, atenţionează şi Patrik Holford, unul dintre principalii specialişti britanici în probleme de nutriţie („Îmbunătăţeşte-ţi digestia. Ghid pentru un sistem digestiv sănătos”).
O cantitate mică de gluten este bine tolerată de către un organism sănătos. În schimb, dieta cu un conţinut ridicat de gluten nu face bine nimănui: „Această proteină lipicioasă este greu de digerat şi poate înfunda şi irita tractul digestiv. Or, mulţi oameni consumă grâu de cel puţin trei ori pe zi, sub formă de biscuiţi, pâine (obişnuită sau prăjită), cereale, prăjituri, produse de patiserie şi paste…”, aminteşte autorul.
Pe ce se bazează? Printre altele, pe un studiu realizat de Institutul pentru Nutriţie Optimă din Londra, care a investigat efectele eliminării grâului din dieta unor persoane care mâncau multă pâine şi care au renunţat la acest obicei pe durata studiului (şase săptămâni). Pentru 90% din cei testaţi, abstinenţa a ameliorat toate simptomele digestive; iar şase dintre cele mai supărătoare – constipaţia, flatulenţa, balonarea, pofta de anumite dulciuri, lipsa de energie şi schimbarea de dispoziţie – au fost reduse substanţial.

Celiachia: cancerul ascuns în pâine
Un european din 300 suferă de intoleranţă la gluten: boala celiac sau celiachia. O tulburare în care micile protuberanţe care alcătuiesc suprafaţa intestinului subţire – vilozităţile – încep să se erodeze.
Urmează probleme de malabsorbţie (nutrienţii esenţiali nu mai sunt absorbiţi corect în organism) şi scăderea progresivă în greutate: o capcană, pentru că, adeseori, celiachia nu este diagnosticată din cauza altor probleme de sănătate, inclusiv ritmul prea lent de creştere la copii şi epuizarea, la adulţi.
Altă dificultate în calea diagnosticării în timp util: afecţiunea nu prezintă întotdeauna simptomele clasice – anemia datorată carenţei de fier şi statura scundă.
Detalii cu atât mai alarmante, cu cât celiachia – avertizează Patrik Holford – poate antrena multe complicaţii, de la infertilitate, tulburări psihice şi osteoporoză, până la cancer.
Şi totuşi, care sunt semnele alarmante, cele care ar trebui să ne trimită la medic, pentru investigaţii amănunţite, începând cu testul pentru intoleranţă la gluten?

20 de semne ale intoleranţei la gluten
• Printre cele mai frecvente simptome ale sensibilităţii la grâu figurează constipaţia şi diareea (sau combinaţia dintre acestea două).
• Durerile şi crampele abdominale, stările de greaţă, asociate sau nu, ar trebui să te facă să suspectezi, de asemenea, un „puseu” de celiachie.
• Erupţiile cutanate, acneea, furunculele pot fi, şi ele, simptome ale intoleranţei (sau sensibilităţii) la gluten.
• Migrena recurentă şi persistentă şi fibromialgia (dureri difuze la nivelul musculaturii, articulaţiilor şi chiar la nivelul organelor interne) ar trebui să te convingă să-ţi faci testul de intoleranţă la gluten.
• Probleme emoţionale şi neurologice: emoţii greu de ţinut în frâu, irascibilitate fără motiv aparent, ameţeli, dificultăţi de concentrare, amorţeală la nivelul extremităţilor, anxietate, apatie, confuzie, depresie.
• Oboseala după masă: în mod normal, după ce ai mâncat ar trebui să te simţi plin de energie, şi nu gata să tragi un pui de somn!

Alergia la grâu: altă Mărie cu aceeaşi pălărie

Unii oameni par să aibă reacţii alergice la gluten. Şi, în consecinţă, devin sensibili la toate cerealele care conţin gluten. Ca atare, nutriţionistul britanic îi sfătuieşte să evite cerealele care conţin gluten: grâu (cap de listă, fiind, de departe, sursa cu cea mai mare concentraţie), secară, ovăz, orz. Şi să le înlocuiască, în alimentaţia cotidiană, cu cereale fără gluten: porumb, orez, quinoa, hrişcă, făină de linte.

Pâine, paste, cereale: alternativele sănătoase 
www.vivafm.roDin fericire, magazinele naturiste (și raioanele speciale din unele supermarketuri) oferă multe variante de produse fără grâu şi gluten. Deci ai de unde alege:
• Pâine: pâine de secară, pâine de porumb, turte de orez, turte de ovăz.
• Paste făinoase: spaghete de hrişcă, tăiţei soba (din hrişcă), tăiţei din orez, paste de quinoa, paste de porumb, mămăligă (porumb).
• Cereale: fulgi de porumb, cereale din orez, fulgi de mei.

Schimbă macazul! 
• Nu consuma produse din grâu în fiecare zi. Înlocuieşte-le, din când în când, cu cereale cu un conţinut redus de gluten (sau chiar fără gluten).
• Când cumperi pâine, alege sortimente mai dense, cu un conţinut redus de gluten.
• Alternează cerealele: azi – secară, mâine – ovăz, poimâine – orez şi tot aşa: hrişcă, quinoa, porumb.
• Redu raţia zilnică de cereale la maximum o pătrime din totalul alimentelor consumate.

Şi noi ce mai mâncăm?! 
După atâtea studii, avertismente şi interdicţii, se aprinde un beculeţ: „Şi noi ce mai mâncăm?!” (vorba d-lui prof. Mencinicopschi).
Ei bine, domnul profesor român şi cei doi colegi ai Domniei sale pe care i-am tot citat se pronunţă toţi ca unul: ar trebui să mâncăm mai puţine alimente bogate în gluten. Adică: mai puţine produse pe bază de grâu. Şi, mai ales, mai puţină pâine de grâu.

Şi îngerii ce spun? 
www.askanangel.orgMai ţii minte? Povesteam, într-un număr de vară al revistei „Focul vieţii”, despre Îngerul păzitor al lumii vegetale. Cel care coordonează Îngerii păzitori de grup ai tuturor speciilor existente. Sub protecţia lor, plantele se apropie de firea umană prin aceea că… au sentimente. Să-ți mai amintesc şi un alt pasaj, mai recent, din revista ta de suflet? Inginerul Ştefan Manea, directorul Hofigal, povestea că, în satul natal era şi o femeie poreclită Secerătoarea, fiindcă secera foarte repede. Avea ea o filosofie: „Dacă secer repede, plantele n-au timp să-mi facă rău. Dacă secer încet, îşi vorbesc între ele şi cea din faţă mă încarcă şi mă doare capul după aia două-trei ore!”.

Imposibil, deci, să nu mă întreb ce gândesc, ce simt spicul şi bobul de grâu, după toate relele care se spun despre ele. Sau cum se simt la „talia” 45 de cm, etichetate drept „soi semipitic”, „sursă de boli devastatoare”…
Visează, fără doar şi poate, la condiţia, la misiunea lor divină, aceea de a se sacrifica pentru a ne hrăni cu energii curate. Pe noi, cei care am deturnat lumea vegetală de la drumul ei, prin chimizare, injectare, modificări genetice.
Ei, şi? Cui îi mai pasă ce visează un bob de grâu? Îngerului păzitor al speciei lui! Şi ce pot face îngerii pentru abuziv modificatul, denaturatul fără voie bob de grâu? Ceea ce ştiu ei cel mai bine: minuni!

Ai grijă ce gândeşti, că s-ar putea să se împlinească!

Şi încă o geană de speranţă: Mattew Ward, în dialogurile purtate, prin channeling, cu mama sa, Suzanne Ward („The Mattew s Books” – „Cărţile lui Matei”), spune că totul este în mintea noastră. Aşadar, dacă noi, oamenii, ne băgăm în cap că organismele modificate genetic ne fac rău, aşa va fi. Dacă nu, nu va fi.

Alexa Marin

http://foculvietii.ro/

Acest articol a fost publicat în ALIMENTATIE(adevar). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.