Stânca-Costeşti, barajul de zeci de tone de aur


A costat circa 60 de tone de aur, însă este una dintre cele mai frumoase, dar şi mai utile construcţii hidrotehnice din România. Barajul de la Stânca-Costeşti, din judeţul Botoşani, ridicat pe râul Prut, se situează pe locul al doilea în ţară din punct de vedere al volumului de apă, după Porţile de Fier I.

Cu o capacitate de 1,4 miliarde de metri cubi de apă, lacul de acumulare de la Stânca-Costeşti atrage atenţia şi prin întinderea sa. El ocupă o suprafaţă de 6.000 de hectare, la nivel normal de retenţie, însă poate ajunge şi la 9.000 de hectare, în situaţia în care coeficientul de umplere este maxim, fiind şi la acest capitol între primele trei din ţară.

Potrivit actului de naştere, care a fost semnat la 1971, barajul are doi ‘părinţi’, unul Guvernul României, iar celălalt Guvernul fostei Uniuni a Republicilor Socialiste Sovietice (URSS).

‘În 1951, partea română şi URSS, cum era atunci, au pus problema deselor inundaţii la care era supusă lunca Prutului. Trebuia făcută o regularizare a debitelor printr-un baraj şi s-a făcut un studiu din 1952 până în 1970. Erau în calcul trei amplasamente, Rădăuţi-Prut, Ripiceni şi Stânca. S-a ales Stânca, pentru că s-a putut face fundarea pe stânca existentă în zonă. S-a consolidat stânca şi a servit ca fundaţie pentru barajele cu contraforţi şi barajul din beton’, explică directorul barajului, Mircea Vucovici.

A fost nevoie de strămutarea a patru sate. Șantierul barajului a fost demarat în 1973 şi finalizat cinci ani mai târziu. Inaugurarea oficială a amenajării a avut loc pe 4 noiembrie 1978.

‘În costul barajului, care, la timpul respectiv, a costat circa 60 de tone de aur, au intrat şi strămutările unor sate, cum ar fi Râşca, Lehneşti, Ripicenii Vechi, Cinghilia. O parte din săteni au mers la Ripiceni, o parte au mers la Ștefăneşti’, adaugă Mircea Vucovici.

‘Valoarea construcţiei Nodului hidrotehnic, a pagubelor rezultate din inundarea lacului de acumulare şi a exproprierilor pentru construcţii a fost stabilită la 61.867 mii ruble (o rublă transferabilă conţine 0,987412 grame aur pur), pe baza preţurilor de comerţ exterior pentru materiale şi echipamente, a articolelor de deviz, precum şi a tarifelor de manoperă a muncitorilor constructori, concordate în sarcina de proiectare’, se arată în articolul 12 al “Acordului între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea în comun a Nodului hidrotehnic Stânca-Costeşti de pe râul Prut, precum şi condiţiile de exploatare a acestuia”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, partea I, nr. 124 din 1971.

Barajul, care are o înălţime de 43 de metri şi o lungime a coronamentului de 300 de metri, este singurul din România construit nu doar din beton, ci şi din pământ. Din punct de vedere tehnic, este o combinaţie de baraj cu contraforţi, baraj de greutate din pământ, dar şi de baraj din casete de beton umplute cu balast. Deversorul de ape mari, situat pe mijlocul său, are forma unui pod.

Acum, importantul nod hidrotehnic este exploatat în comun de autorităţile române şi cele din Republica Moldova. Cele două părţi stabilesc de comun acord care sunt debitele de apă deversate în aval, dar şi orice altă acţiune care are ca scop controlarea apei în interiorul acumulării şi în aval de aceasta.

‘Toate hotărârile privind exploatarea lacului se iau în comun cu partea moldoveană. Nu am avut, până acum, puncte de vedere contradictorii. Dacă apar probleme şi nu ajungem la o concluzie cu privire la manevra pe care trebuie să o facem, se creează legătura dintre Administraţia Naţională Apele Române şi Apele Moldovei şi acestea hotărăsc ce se întâmplă’, afirmă Vucovici.

În iulie-august 2008, viiturile puternice din amonte apărute ca urmare a unor ploi abundente produse în Ucraina au generat un adevărat test pentru construcţia ridicată în urmă cu peste 30 de ani. Specialiştii susţin că viitura a avut cel mai mare debit înregistrat vreodată pe Prut, conducând, implicit, la o solicitare extraordinară a barajului. Volumul de apă din baraj s-a apropiat de capacitatea maximă, atingând un nivel istoric de 98,2% din volumul total al acumulării.

Barajul are şi două centrale hidroelectrice, care produc, acum, câte 10 MW/h.

Lacul a fost proiectat pentru a îndeplini nu doar funcţiile de combatere a inundaţiilor şi de producere a energiei electrice, ci a fost gândit şi pentru irigaţii, piscicultură sau pentru alimentarea cu apă potabilă a zonei.

Construcţia este şi pod peste Prut, între România şi Republica Moldova. La un capăt şi la celălalt sunt punctele de trecere a frontierei de la Stânca, pe malul românesc, şi de la Costeşti, pe malul moldovenesc. La jumătatea construcţiei a fost ridicată ‘Casa prieteniei’, un spaţiu administrativ gestionat în comun de români şi moldoveni. Aici a avut loc, în 1990, când a fost creat ‘Podul de Flori’, prima întâlnire dintre şefii celor două state, Ion Iliescu şi Mircea Snegur.

Din păcate, impresionanta construcţie hidrotehnică de pe Prut nu este exploatată din punct de vedere turistic. Autorităţile pun asta pe seama infrastructurii rutiere precare, dar şi a lipsei capacităţilor de cazare în zonă.

‘Turiştii pot vedea arhitectura barajului, care este unicat în România. Trebuie să fim mândri că există o astfel de construcţie, pentru că nu ştiu dacă România, în momentul de faţă, mai poate construi un asemenea baraj. Merită văzut, mai ales dacă ţinem cont de peisajul de la Stânca’, declară primarul oraşului Ștefăneşti, Ștefănel Rusu.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

http://www.financiarul.ro/

Acest articol a fost publicat în ROMANIA (frumoasa) și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.