Cheile Corcoaiei – unul dintre cele mai sălbatice locuri din România


Legenda se împleteşte cu frumuseţea locului, te îndeamnă să te întorci în timp, la copilărie, la inocenţă. Ochii cuprind măreţia naturii, sufletul parcă pluteşte, scăldat în ape şi lacuri limpezi, iar mintea freamătă la cântecul munţilor şi al pădurilor.

Inima bate din ce în ce mai tare, când te gândeşti că pe aici a trecut şi Iovan Iorgovan, erou din timpuri străvechi, despre care se spune că a ucis un balaur cu cinci capete. Poţi să ai parte de toată sălbăticia locurilor în nord-vestul extrem al judeţului Gorj, acolo unde munţii sunt presăraţi de izvoare, pâraie repezi şi lacuri limpezi, amintind aici Izvoarele Cernei, Lacul Valea lui Iovan, Lacul Valea Mare. Se remarcă în această zonă în special Cheile Corcoaiei, cu o formă în secţiune circulară, a căror poveste este strâns legată de istoria lui Iovan Iorgovan.

În nord-vestul judeţului Gorj curge Cerna, de la izvoare, din Munţii Mehedinţi până la sud de localitatea Cerna Sat şi primeşte numeroase pâraie pe partea dreaptă, cu izvoarele pe versantul sudic al Munţilor Godeanu: Măneasa, Pârâul Cărbunelui, Rădochioasa, Valea lui Iovan, Balmez, Craiova.

Lacul Valea lui Iovan, cu un volum de apă de 120 de milioane de metri cubi, format prin barajul de pe Cerna la confluenţa sa cu pârâul Valea lui Iovan, acumulează apele Cernei şi ale pâraielor cu gura de vărsare pe dreapta. Lacul Valea Mare pe râul Motru are un volum de 2,8 milioane de metri cubi şi a fost format prin bararea Motrului, dar şi a aducţiunii din Lacul Valea lui Iovan de pe Cerna, notează scriitorul Petru Rădulea în volumul ‘Geografia Gorjului’.

Potrivit directorului Serviciului de Salvamont Gorj, Sabin Cornoiu, Valea Cernei, pe partea gorjeană, este formată din partea de Nord a Munţilor Mehedinţi şi Munţii Godeanu. Permite un acces facil din vale către zona de creastă a munţilor Godeanu, o zonă deosebit de interesantă, deosebit de frumoasă, în prima parte are aşezări de plai, conace de plai, o caracteristică a acestei zone, aşezări la 1.400-1.500 de metri, unele dintre ele fiind locuite chiar şi iarna.

Traseele ajung până în zona de creastă înaltă a Godeanului, o zonă care vârfuri de peste 2.000 de metri. ‘Foarte interesante sunt izvoarele Cernei sau izbucurile Cernei, zona de unde izvorăşte Cerna, o zonă în care sunt mai multe izvoare foarte efervescente şi foarte puternice. Mai departe ele se varsă în Lacul lui Iovan, una dintre cele mai mari amenajări hidroenergetice din România, care s-a încadrat foarte bine în peisaj’, a declarat Sabin Cornoiu.

După Lacul lui Iovan, în apropiere de Cerna Sat se găseşte un fenomen deosebit de interesant, Cheile Corcoaiei, cu formă în secţiune circulară, un obiectiv turistic major al Văii Cernei, descris de mulţi drept unul dintre cele mai sălbatice locuri din România. Cheile Corcoaiei sunt protejate începând cu anul 1982 în cadrul Rezervaţiei Cheile Corcoaiei, parte a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.

Potrivit blogului Banatul Montan, Cheile au apărut prin sfredelirea sâmburelui calcaros al Corcoaiei de către apele Cernei. Deşi au numai 300 de metri lungime, Cheile Corcoaiei impresionează prin pereţii care depăşesc 100 de metri înălţime şi se apropie până la 5 metri la bază. Apele tumultuoase au săpat un canal şerpuit, ovoidal, vechi tunel subteran de presiune.

‘Legenda locală spune că pe aici ar fi trecut balaurul urmărit de Iovan Iorgovan. Practic, legenda îşi găseşte toate elementele în zonă, e clar că oamenii de acum câteva mii de ani când au văzut zona au pornit de la aceste elemente naturale şi din Retezat, de la Pietrele lui Iorgovan, unde se zice că prima dată Iorgovan a aruncat pietre după balaur, apoi pe Plaiul Tismana, unde apare piatra tăiată, piatra pe care se odihnea balaurul şi pe care a tăiat-o Iovan Iorgovan cu sabia, apoi Cheile Corcoaia, pe unde s-a strecurat, nu a avut loc balaurul, s-a strecurat şi de aceea şi acea formă circulară, şi cu toate elementele cunoscute, până la vărsarea în Dunăre, unde la Cazane, acolo unde fierbe apa, se consideră că şi acum se mai zbate balaurul’, povesteşte Sabin Cornoiu.

Influenţa mediteraneeană din zonă a făcut ca aici să se dezvolte o floră specifică,fiind foarte răspândit castanul dulce, iar printre stâncile calcaroase poate fi întâlnit scorpionul, dar şi vipera neagră şi vipera cu corn.

‘Peisajul este deosebit, se află sub o influenţă mediteraneană, asta a permis o vegetaţie deosebită care s-a dezvoltat în zonă, este vorba de castan, liliac, tot felul de arbuşti care creează o impresie foarte plăcută. Faună deosebită, urşi mistreţi, cerbi, căpriori, printre păsări se remarcă vulturul, acvila, uliul, şoimul, bufniţa şi cocoşul de munte. În zona înaltă a Munţilor Godeanu se întâlneşte şi capra neagră. Zona fiind cu influenţă mediteraneană şi cu mult calcar se întâlnesc foarte des vipera cu corn şi vipera neagră, scorpioni.

Foarte interesante sunt acele aşezări de plai care se regăsesc în zonă, şi în plaiuri din Munţii Mehedinţi, şi în Munţii Godeanu, şi coboară pe Valea Cernei, iar către noi vin până în zona Tismana, cu conace de câteva sute de ani, unde oamenii trăiesc ca acum 200 de ani, fără lumină sau alte condiţii. Cerna Sat este ultimul sat din Gorj, aparţine de Padeş, este un sat cu o populaţie restrânsă, fără mari posibilităţi de dezvoltare economică, dar oamenii rămân acolo pentru că pot să îşi lucreze liniştiţi pământurile’, mai spune şeful Serviciului de Salvamont Gorj.

Potrivit acestuia, accesul se face cu maşini mici numai pe Valea Cernei, dinspre Herculane, iar de la Padeş se poate urca, dar în principiu drumul nu este întotdeauna foarte bun şi este recomandat accesul cu o maşină de teren, cu bicicleta sau cu motocicleta. Se poate merge de la Padeş fie pe la lacul de la Valea Mare şi de aici până la Izvoarele Cernei şi cu întoarcere pe drumul de contur de la Lacul lui Iovan, fie cu maşini de teren peste Vârful Capra, unde este un drum care traversează Munţii Mehedinţi şi care ajunge foarte repede în Valea Cernei.

Tot în zonă se află Rezervaţia Piatra Cloşani, situată între râul Motru şi afluentul său Motru Sec. Este o culme montană calcaroasă, cu pereţi aproape verticali pe versantul nordic, cu o altitudine 1.427 de metri, cu numeroase văi seci, peşteri, avene, lapiezuri, chei şi ponoase. Rezervaţia prezintă un interes floristic deosebit: liliacul sălbatic, scoruşul, garofiţa albă de munte, iarba surzilor, clopoţeii de munte, inul de munte, ghinţura, narcisele, stânjeneii galbeni, iedera, iar dintre arbori: fagul, carpenul, alunul turcesc, ulmul, paltinul şi mojdeanul.

Rezervaţia Piatra Cloşani, alături de Ciucevele Cernei şi Cheile Corcoaiei, fac parte din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, situat pe suprafaţa a trei judeţe, cea mai mare întindere aflându-se în judeţul Gorj, mai notează Petru Rădulea în cartea Geografia Gorjului.

Totodată, acesta povesteşte şi despre Peştera Cloşani, cunoscută şi sub denumirea de Peştera Mare de la Cloşani, ceea ce înseamnă că în zonă se mai află şi alte peşteri, sau Peştera lui Tudor Vladimirescu. Primele descrieri au fost făcute în anul 1913. În 1959 s-a descoperit cea de-a doua galerie a peşterii, mai lungă şi mai frumoasă. Descrierea celor două galerii, însoţită de o schiţă, au fost publicate în anul 1967 de V. Decu şi M. Bleahu.

Peştera este formată din două galerii cu o lungime de 1.100 de metri: Galeria Matei Ghica şi Galeria cu Apă. În galerii se întâlnesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, bazinete cu apă sau uscate. Este o peşteră caldă, cu o temperatură de 11,3 grade, umedă, fără curenţi de aer. Peştera s-a format prin dizolvarea calcarelor de către apele râului Motru Mare. Este considerată, datorită bogăţiei şi varietăţii formaţiunilor de calcită depuse, a cristalografiei şi biospeologiei, cea mai interesantă peşteră din ţară.

În satul Cloşani din comuna Padeş mai este situată, potrivit volumului ‘Itinerare în nordul Olteniei’, Peştera-Aven Cioaca Brebeneilor, monument al naturii, aflată la o altitudine de 518 metri, în masivul Cornetul Satului, este, din punct de vedere speologic, cea mai importantă dintre toate peşterile din zona Olteniei şi printre cele mai interesante din ţară, deoarece prezintă, pe o lungime de numai 100 de metri, o bogată gamă de concreţiuni calcaroase excepţionale prin puritatea cristalelor de calcită vermiforme, transparente, unice prin fineţea lor şi gradul lor de conservare , la care se adaugă o faună cavernicolă asemănătoare celei din Peştera Cloşani, dar constând într-un mare număr de specii aglomerate pe spaţiul foarte restrâns al peşterii.  (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

http://www.financiarul.ro/

Acest articol a fost publicat în ROMANIA (frumoasa) și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.