Întorsura Buzăului, polul frigului din România: o destinaţie turistică fascinantă


Staţia meteorologică Întorsura Buzăului. Ciprian Bularca notează într-un registru ultimele date meteo înregistrate în cursul dimineţii. ”Va fi o zi frumoasă!”, dă verdictul meteorologul de serviciu, care ştie toate rosturile staţiei în care lucrează de 25 de ani. Ba chiar a copilărit aici.

”Am crescut cu meteorologia în sânge. Când m-am angajat ştiam aproape tot”, spune Ciprian Bularca.

Staţia meteo a fost pusă în funcţiune în urmă cu aproape 70 de ani, iar într-unul dintre registre e consemnată şi cea mai scăzută temperatură înregistrată în judeţul Covasna din ultima jumătate de secol: minus 35,8 grade Celsius. A fost în 8 februarie 2005, record care nu a mai fost atins din anul 1939.

Întorsura Buzăului este un orăşel cu circa 10.000 de locuitori, aflat la poalele Munţilor Ciucaş, la numai 42 de kilometri de Braşov, 51 de kilometri de Sfântu Gheorghe şi aproximativ 100 de Buzău. Aici rareori se întâmplă ceva memorabil, dar în fiecare an micul oraş e propulsat în prim-planul ediţiilor de ştiri de temperaturile extrem de scăzute.

În ”Mica Siberie”, cum i se mai spune, n-a fost iarnă în care temperaturile să nu coboare până spre minus 30 de grade Celsius. E destul de costisitor să trăieşti în zonă, pentru că trebuie să faci foc în sobă din noiembrie şi până aproape de Paşte.

”La noi şase luni e iarnă şi restul e frig. Vara cade într-o zi de joi şi, dacă nu eşti acasă, s-a dus”, glumeşte Ciprian Bularca.

Mai în glumă, mai în serios, se spune că din cauza frigului până şi Râul Buzău a făcut cale întoarsă, schimbându-şi brusc cursul în această zonă. De aici s-ar trage şi denumirea localităţii — Întorsura Buzăului.

Locuitorii zonei ar putea face un brand din ”Mica Siberie” şi ar putea câştiga bani frumoşi de pe urma turiştilor, pentru că zona a fost binecuvântată cu peisaje pitoreşti.

Pentru a face cunoscută zona în ţară şi străinătate, autorităţile locale au lansat proiectul ”Țara Buzaielor”, care promovează nu doar Întorsura Buzăului, ci şi alte localităţi învecinate, cum ar fi Vama Buzăului, Sita Buzăului, Barcani sau Nehoiu.

”Am gândit o strategie în trei paşi: primul vizează promovarea obiectivelor şi oportunităţilor turistice din zonă prin intermediul unui proiect pentru care am obţinut o finanţare de 200.000 de euro din fonduri europene. Al doilea pas va fi înfiinţarea unui Centru de promovare la nivel naţional a turismului local, iar al treilea atragerea de investitori”, afirmă primarul oraşului Întorsura Buzăului, Leca Băncilă.

Primul pas în acest proiect a fost făcut deja — autorităţile au scos de sub tipar un album, un CD, hărţi şi pliante cu obiectivele turistice.

Iar turiştii au ce vedea. Masivul Ciucaş, lacul de la Siriu, cascadele de la Urlătoare, Lacul Vulturilor, Poarta vânturilor, Rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului, Tabla Buţii, vechiul drum roman de pe vârful lui Crai — sunt doar câteva dintre obiectivele turistice.

Turiştii pot face rafting pe Râul Buzău, îşi pot găsi liniştea într-una dintre mănăstirile ori gospodăriile tradiţionale din zonă, unde sunt învăţaţi să cosească, să adune fânul, să încondeieze ouă, să mulgă vacile şi să facă brânză la stână, să cioplească în lemn sau să facă un castron din lut.

Oameni gospodari, locuitorii din Întorsura Buzăului sunt bucuroşi de oaspeţi mai ales la sărbători. În fiecare an, în a doua zi de Paşte, în satul Brădet de lângă Întorsura Buzăului, are loc Festivalul ouălor roşii care adună câţiva dintre cei mai iscusiţi meşteri în arta încondeierii ouălor.

De la aceştia poţi afla ce semnificaţie au culorile şi desenele de pe ouă, dar şi alte obiceiuri legate de Paşte. Spre exemplu, se spune că în coşul cu bucate ce va fi sfinţit în biserică e bine să pui hrean ca să fii iute tot anul, sare pentru purificarea fântânilor şi usturoi pentru a apăra gospodăria de rele. Se mai spune că un cap de şarpe desenat pe ou aduce noroc, piciorul de găină semnifică fertilitatea, iar laleaua reprezintă bunătatea şi dragostea. Dacă primeşti un ou roşu înseamnă că eşti iubit, dacă primeşti unul albastru înseamnă că nu eşti bine-venit.

Un alt obicei al locului, ce reuneşte întreaga comunitate, este festivalul ”Ciobănaşul” de la Întorsura Buzăului. Prima ediţie a avut loc în urmă cu aproape 40 de ani, iar localnicii şi-au făcut o datorie de onoare din a păstra această tradiţie şi de a perpetua obiceiurile populare specifice zonei. Cum mulţi dintre oamenii locului trăiesc din creşterea animalelor, de la acest festival niciodată nu lipsesc bucatele tradiţionale — bulzul cu mămăligă şi brânză, tochitura sau pastrama de oaie.

Traseele turistice din zonă sunt mai puţin bătătorite decât în alte părţi din ţară. Puţină lume ştie că nu departe de Întorsura Buzăului, în munte, şerpuieşte un drum străvechi construit pe vremea romanilor, care secole la rând a fost cea mai scurtă cale dinspre Occident spre gurile Dunării.

Vârful lui Crai sau Drumul mare de pe plai, cum îi zic oamenii locului, a fost şi principalul punct de legătură dintre Muntenia şi Ardeal, iar toate carele trase de boi, care transportau mărfuri peste munte, traversau acest vechi drum roman şi treceau pe lângă cetatea Tabla Buţii, unde se făcea vama. Numele trecătorii este atestat documentar din secolul al XIII-lea şi se pare că vine de la ”tablele” ştanţate pe butoaiele cu vin şi untdelemn care treceau frontiera.

Drumul şi-a pierdut importanţa economică după modernizarea Văii Prahovei, în urmă cu circa 250 de ani, dar pentru turişti reprezintă un traseu de neuitat ce poate fi parcurs pe jos, cu bicicletele sau cu maşinile de teren.

La numai câţiva kilometri de Întorsura Buzăului, la ieşirea din judeţul Covasna înspre Buzău, începe să se vadă ”coada” lacului de acumulare de la Siriu, un loc preferat de pescari, dar şi de amatorii de sporturi nautice. Numele Siriu ar veni de la steaua Sirius. În zonă sunt popasuri şi pensiuni turistice, cu oferte pentru toată lumea, chiar şi pentru cei mai pretenţioşi turişti. Iar gazdele te ispitesc cu bucate alese — păstrăv în cetină de brad cu mămăligă şi mujdei de usturoi, cartofi copţi la cuptor, bulz, ciorbă acrită cu prune sau cu borş de putină, siropuri cu fructe de pădure fără conservanţi, afinată de casă, dulceaţă, murături şi multe alte bunătăţi.

La hotarul cu Braşov, celălalt judeţ învecinat, se află Rezervaţia de zimbri de la Vama Buzăului, înfiinţată în toamna anului 2008, când au fost aduşi primii zimbri din străinătate. Este a patra de acest fel din ţară şi există datorită unui proiect de dezvoltare turistică susţinut de Consiliul Judeţean Braşov, care prevede, printre altele, repopularea Munţilor Carpaţi cu această specie protejată.

Și tot lângă Vamă, la numai zece kilometri de Întorsura Buzăului, se află unul dintre cele mai fascinante monumente naturale din zonă — Urlătoarele, un şir de cascade formate din apele a şapte izvoare care vor ajunge în cele din urmă în Râul Buzău.

Locul merită văzut nu doar vara pe căldură, ci şi atunci când plouă, iar culorile peisajului se schimbă în albastru. Dar mai ales iarna, atunci când cascadele încremenite se transformă în perdele de gheaţă şi ţurţuri uriaşi de patru-cinci metri şi par o orgă de cristal desprinsă din decorul unei poveşti.

Între Întorsura Buzăului şi Braşov, mai exact la Teliu, se află cel mai lung tunel feroviar din ţară — măsoară aproape 4 kilometri şi jumătate, iar autorităţile vor să cumpere un tren de epocă pentru a-l pune la dispoziţia turiştilor.

Alţii s-au gândit să organizeze un festival al frigului la Întorsura Buzăului, cu castele de zăpadă, concurs de sculpturi în gheaţă, de împletit şosete, fulare şi mănuşi din lână, bulgăreală şi alte concursuri de sezon pentru turiştii care vor să retrăiască o iarnă adevărată. Cu sobe duduind de căldură, miros de lemn, vin fiert şi mere coapte, cu sănii trase de cai, ger de crapă pietrele şi alb cât vezi cu ochii.

În ”Mica Siberie” de la poalele Ciucaşului primăvara vine mai greu. Abia s-au iţit mugurii, dar în curând copacii vor ”exploda” şi se vor albi de flori. Meteorologul de la staţia Întorsura Buzăului notează în catastif temperatura, presiunea atmosferică, direcţia şi viteza vântului, umiditatea, radiaţia solară, vizibilitatea, înălţimea plafonului de nori… Va fi o zi frumoasă…

http://www.financiarul.ro/

Acest articol a fost publicat în ROMANIA (frumoasa) și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.