Despre capitalismul muribund şi traficanţii de istorie


Imagine

Noua ordine mondiala, elite, crize artificiale, institutii supra-nationale: o alternativa academica la “teoria conspiratiei”

Articolul este o incercare de a arata care sint problemele, slabiciunile si pericolele pe care eticheta de Teoria Conspiratiei le atrage asupra oricaror analize serioase care se fac cu privire la mersul lumii de la ora actuala si care nu respecta normele discursului ideologic de lemn pluralist, pro-liberal, pro-sistem.

Este de asemenea o incercare de a arata ca se poate evita aceasta eticheta nedreapta si distructiva pentru analize pertinente si bine-documentate prin referinte mult mai solide si mai ales ne-compromise. O sa mi se spuna ca….ei, da, si ce ne intereseaza pe noi astia ortodocsii? Parerea mea, strict personala, este ca grupul crestin-ortodox se afla sub o campanie foarte periculoasa de denigrare in care se incearca sa i se ataseze cele mai urite “tinichele” de coada: prostie, analfabetism, rasism, extremism, anti-semitism si alte..-isme.

(…) Vrem sau nu vrem sintem conectati la lume, traim in ea, si lumea asta, asa cum este ea, devine din ce in ce mai agresiva, cu pretentii la adresa crestinilor ortodocsi din ce in ce mai dure si mai intruzive. Raspunsul nostru ar trebui sa fie unul echilibrat, argumentat si solid explicativ, care sa evite sa se “dea apa la moara” acestor dorinte de denigrare fara insa a se cadea in partea cealalta….ecumenism, “toleranta” prost inteleasa, etc.

Ce este Teoria Conspiratiei? Teoria Conspiratiei nu este de fapt o teorie in sine, ea este o denumire-umbrela sub care s-au aciuat tot felul de asa-zise teorii care au prea putin de-a face cu insasi notiunea de teorie. In esenta, Teoria Conspiratiei spune ca: exista o elita la nivel mondial care comploteaza impotriva bunastarii lumii intregi, care doreste saracirea si chiar uciderea unei mari parti a populatiei pentru a putea controla mai bine ceea ce va ramine din ea.

Problemele incep insa cu CINE sint mai exact aceste elite. Si de aici avem lungul sir al aberatiilor gen Icke cu descrieri despre reptilieni, extraterestrii si ajungindu-se pina la a se da vina pe crestinism in general. Teoria Conspiratiei genereaza si o alta problema: nu raspunde in mod exact CUM aceste elite reusesc sa realizeze ceea ce doresc. Si iarasi incepe sirul unui amestec dezlanat si naucitor in care se arunca in aceeasi oala Alex Jones cu ale lui descoperiri despre Skulls and Bones, Bohemian Club si anti-sistemul lui de parada alaturi de subiecte ca FMI, Bilderberg, Comisia Trilaterala, tratate insa intr-o cheie care compromite orice discutie serioasa.

In consecinta, avem de-a face cu un “mix” alcatuit din bucatele dezlanate in care se amesteca aberatiile cele mai penibile, minciunile cele mai gogonate cu jumatati de adevar si chiar cu adevaruri intregi. Orice Teorie aplicata empiric trebuie sa aiba un sistem epistemologic/metodologic de strangere si prezentare a datelor, intr-un mod coerent si solid.

Teoria Conspiratiei nu are si nici nu poate sa aiba asa ceva, cel putin nu in mod coerent si sistematic, tocmai pentru ca ea NU este o teorie…. este doar un surogat vulgar al notiunii de teorie. Exista doua mari abordari: una pluralista, care nu face decit sa reproduca indiscriminatoriu discursul oficial, documentele oficiale si care inevitabil ajunge sa sustina sistemul ideologic dominant, identificat cu liberalismul. Pluralismul este conceptia dominanta despre putere care se aplica constient sau inconstient in majoritatea zdrobitoare a analizelor politice considerate “mainstream”, “serioase“. In principal, pluralismul afirma ca puterea este dispersata in sistemul liberal, ca nu exista o singura elita dominanta in toate aspectele vietii poltice/sociale/economice, ca de fapt exista numai o “pluralitate de elite” care domina in sectoare restrinse acolo unde resursele le-o permit; ca sistemul liberal este unul care favorizeaza accesul unei multitudini de interese si de actori, ca este un sistem deschis, bazat pe competitie (vezi Robert Dahl(1956), A preface to Democratic Theory).

In viziunea pluralista, institutii ca FMI, Banca Mondiala, USAID sau Fundatia Soros precum si alte organizatii internationale nu sint decit niste promotori ai valorilor si ideologiei liberale in lume si…cam atit. Nu se vorbeste nimic despre interesele din spatele acestor institutii.

Exista insa o alternativa la aceasta viziune asupra puterii care vorbeste despre existenta unei elite economico-politico-technocratice care impiedica accesul la discutii si decizii ale unei majoritati, care reuseste sa elimine de pe agenda luarii deciziilor, aspecte care ar fi cu adevarat in interesul public. Aceasta este cunoscuta si sub numele de “a doua dimensiune a puterii“ (vezi Peter Bachrach si Morton Baratz, “The Two faces of Power”, in The American Political Science Review, Volume 56, Issue 4 (Dec., 1962), 947-952.).

Steven Lukes sustine o “a treia dimensiune a puterii“ (Steven Lukes (1974), “Power: A Radical View”; London: Macmillan Press) cu o viziune inca si mai radicala. Ea postuleaza faptul ca majoritatea nici macar nu mai sesizeaza ca interesele sale nu sint indeplinite de factorii de decizie politici ba chiar se reuseste sa i se dea iluzia ca o anumita ideologie (liberala in acest caz) si deciziile luate in spiritul ei sint de fapt in interesul public desi nu este deloc asa. Intr-un cuvint, avem de-a face cu un fel de proces de « spalare de creiere ».

Pe ce se bazeaza aceasta? In principal pe ideologii. Totul se reduce la un ambalaj cosmetizat intelectual al unor idei prezentate in asa fel incit sa fie larg acceptate. Ele ascund cu abilitate faptul ca in realitate slujesc unor interese care pot fi si chiar sunt contrare interesului public.

Spre deosebire de pluralism, cele doua concepte ale puterii sustinute de Lukes si Bachrach & Baratz promoveaza o viziune non-pluralista, in care nu exista decit o singura elita dominanta, puterea fiind concentrata in miinile acesteia.

Sub aceasta umbrela s-au dezvoltat in principal doua teorii: Elitismul si neo-Marxismul cu varianta sa cea mai de succes: neo-Gramscianismul (dupa parintele sau ideologic, italianul Gramsci). Ambele concepte pornesc cam de la aceleasi premize fundamentale: puterea este concentrata in miinile unei elite sau a unei clase dominante, capitalismul transnational (in acest caz) care promoveaza o ideologie hegemonica: liberalismul.

Aceasta clasa sau elita economico-financiara este in alianta cu factorii de decizie politici pe care a reusit (datorita coruperii acestora) sa si-i faca sustinatori si promotori ai intereselor sale. Alianta insa mai are inca un actor foarte important: intelectualii. In varianta neo-Gramsciana ei se numesc “organic intellectuals” (intr-o traducere romana aproximativa ar putea fi denumiti “intelectuali prin natura lor”). Acestia pot proveni din mediul universitar, pot fi membri ai ONG-urilor, Institutelor de Cercetare, Think-Tank-rui, etc dar principala lor componenta este cea tehnocratica.

Tehnocratii au marele avantaj ca reusesc sa gaseasca argumente “stiintifice” pentru orice decizie pe care o iau elitele politice, astfel incit sa dea impresia ca decizia respectiva este nu doar necesara si inevitabila, ci si naturala, optima, raspunzand unor nevoi obiective. Aceasta elita intelectualo-tehnocratica este de fapt responsabila pentru constructia ideologica pe care se bazeaza “spalarea creierelor” majoritatii, de care aminteam mai sus.

Si acum, citeva concluzii la care au ajuns diversi analisti politici care au aplicat Elitismul sau neo-Gramscianismul. Elite si crize

Elite. In spatiul academic american s-a observat ca dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in SUA s-a ridicat la o putere o elita financiaro-corporatista – cunoscuta si drept complexul militar-industrial – care domina clasa politica americana in mod din ce in ce mai evident (vezi cei mai reprezentativi teoreticieni: George Domhoff (1967-publicat prima data)”Who rules America”, McGraw-Hill Humanities; 6th edition (2009); Wright Mills(1956), “The Power Elite”)
Crize artificiale . Aceasta elita financiara s-a observat ca este capabila sa provoace crize si sa le si gestioneze venind cu “solutia” gata pregatita, solutie care nu are alt scop decit preluarea controlului de catre aceasta elita. Un exemplu celebru (in aceasta literatura) este cel al crizei financiare prin care a trecut orasul New York in anii ’70. Rezultatul a fost ca sub pretextul acestei crize, un grup de bancheri si politicieni au preluat controlul sub forma unui comitet care NU mai era responsabil pentru deciziile sale in fata cetatenilor acestui oras, cei care votasera conducerea acestuia. Corifeul principal era ideologul- sef, un anume Felix Rohatyn, israelian la origine, un bancher multimilionar ales ca reprezentat al grupului de interese financiar-bancar din New York. (vezi Erich Lichten(1986), Class Power and Austerity: The New York City Crisis (South Hadley, Bergin and Garvey); Robet Bailey(1986), The Crises Regime: the MAC, the EECBand the Political Impact of the New York City Financial Crisis (Albany: State University of New York); William Tabb(1981), The Long Default: New York City and the Urban Fiscal Crisis (New York: Monthly Review Press); Frank Fischer(1989), Technocracy and the politics of expertise, Sage Publication, London)
Austeritate. Tipic pentru situatii de criza s-a observat ca aceste elite promoveaza: austeritatea. Acelasi lucru s-a intimplat si in cazul New York-ului. Si iarasi, tipic pentru astfel de cazuri austeritatea se reflecta in scaderea nivelului de trai al angajatilor (daca este vorba de o intreprindere) sau al populatiei, in general (vezi referintele de la punctul anterior).
Masuri anti-democratice. Din nou, tipic pentru modul de a actiona al acestor forte dominante, constatat de elitisti, este faptul ca o astfel de criza este caracterizata nu numai de masuri de austeritate dar si de masuri anti-democratice prin care, pe de o parte se reduc drepturile civile ale populatiei, in timp ce pe de alta, factorii de decizie si elitele “din umbra” dau din ce in ce mai putin socoteala populatiei pentru masurile luate (vezi din nou referintele de sus).

Neo-Gramscienii in studiile cu privire la Uniunea Europeana si mai ales cu privire la largirea acesteia catre Est au constat urmatoarele:
Interese. Uniunea Europeana este un proiect conceput inca de la inceputurile sale (de catre Jean Monnet et. comp.) ca promovand interesele unei elite industrial/financiare in asa fel incit sa « scape » de sub controlul national. Ideea fundamentala a Comunitatii Europene a fost sa se erodeze puterea si autoritatea statelor nationale tocmai pentru a se da friu liber acestor interese industrial-financiare (vezi Andrew Bieler si Anthony Morton (2007), Social Forces in the Making of New Europe (London Palgrave); Hans Overbeek, (2003),” Globalization, neoliberalism and the employment question”, in H. Overbeek(2003) , The Political Economy of European Employment: European Integration and the Transnationalization of the (UN) Empoyement question, (London: Routledge); Cafruny and Ryner (2007), Europe at Bay: Neoliberal Hegemony and the Transformation of Europe(Boulder, CO:Lynne Rienner); van Apeldoorn (2002), Transnational Capitalism and the Struggle over European Integration (London:Routledge); Laura Horn and Jan Drahokoupil (2008), Contradictions and Limits of Neoliberal European Governance: From Lisbon to Lisbon (London: Palgrave)
Lobby. Deciziile capitale care au transformat Comunitatea Europeana in ceea ce este la ora actuala in principal: Piata Comuna, Uniunea Monetara Europeana si Tratatul de la Maastricht (partea politica a sa) au fost concepute si impuse de catre cel mai puternic lobby de la Bruxelles, acela al marilor industriasi si bancheri: Masa Rotunda a Industrialistilor (the Round Table of Industrialists). Ei au amenintat statele membre de la acea vreme, ca, pe sleau vorbind, isi vor lua “jucariile” si se vor muta spre zari mai benefice pentru interesele lor. Acestia au fost puternic sprijiniti de Comisia Europeana, condusa la acea vreme de Jacque Delors, care a reunit un grup de specialisti, toti sustinatori ai doctrinei economice neo-liberale, care sa promoveze interesele marilor corporatii internationale. Acest grup de intelectuali a venit cu argumente persuasive care prezentau aceast proiect ca servind intereselor statelor membre. (vezi pe linga cei de mai sus si Claudio Radaelli(1999), Technocracy in the EU, London: Palgrave); si Justin Greenwood(1997), Lobby in the EU, London: Routldege – specificam ca acesti autori NU sint neo-Gramsciani ci fac parte din curentul pluralist)
Largirea catre Est. Un proiect de tip colonialist. Nu s-a dorit niciodata aducerea statelor foste comuniste la nivelul economic si de buna stare al celor din Occident. Nu a existat niciodata un Plan Marshall doi pentru ele asa cum s-a intimplat dupa al Doilea Razboi cu Occidentul. (vezi mai ales Maria Ivanova, (2007), « Why there was no Marshall Plan for Eastern Europe and why this stil matters », Journal of Contemporary European Studies 15(3), 345-76.

Ceea ce s-a dorit, in privinta tarilor estice, a fost sa se realizeze transformarea lor in piete de desfacere a produselor marilor corporatii transnationale, pe de o parte si sa se coordoneze lipsirea lor de orice mijloace de a face fata concurentei acestora, pe de alta parte.

Principalul instrument a fost procesul de accedere la UE prin care acestor state li s-a impus sa respecte o serie de conditii. Aceste conditii implicau o doctrina neo-liberala economica agresiva care nu s-a aplicat niciodata (pina acum) in Occident: privatizari rapide si masive in principal in folosul capitalului extern, taxarea indirecta si redusa a investitorilor straini (statele foste comuniste devenind un paradis fiscal pentru rechinii corporatisti transnationali), imposibilitatea de a-si proteja producatorii locali/nationali datorita regimului de “piata libera” prin care taxele la importuri (din UE) sint practic anulate.

Asa se face ca economia acestor state este redusa la componenta sa consumerista de import, cu foarte putine posiblitati de a-si pune la punct sectorul de productie, fie el industrial sau agrar, si de a deveni competitivi pe piata externa. De aici deficitul comercial mereu in crestere, de aici acumularea datoriilor publice, de aici actualele probleme de… criza “economica”. S-a demonstrat ca tot acest proiect economic vindut catre Est de catre UE ca o reteta sigura a succesului a fost conceput si avansat de catre acelasi lobby al Marilor Industriasi (si bancheri) si scurpulos manageriat de catre Comisia Europeana. (vezi aceeasi autori de mai sus)

Afirmatiile de sus sint facute pe baza unor cercetari academice riguroase de catre analisti care predau la universitati din Europa si din SUA sau care sint membrii au unor Think-Tank-uri cunoscute. Lucrarile lor fac parte din curriuculum-ul departamentelor de stiinte politice, integrare europeana, de studii economice de-a lungul si latul Europei (Occidentale) si in SUA.

Acesti oameni au ajuns la aceste concluzii cu ani buni inainte sa se ajunga la dezastrul pe care-l traim noi acum (vezi literatura pe linie elitista aparuta inca din anii 50).

In concluzie, pentru orice analist serios al evenimentelor desfasurate in ultimii zeci de ani, nu este nevoie de nici o pseudo Teorie a Conspiratiei ca sa se inteleaga realitatea in care traim si cauzele a ceea ce se intimpla la ora actuala. E nevoie doar de depasirea barierei propriei superficialitati (accesul rapid la informatie nu implica, in mod automat, cunoasterea si nu exclude absolut deloc procesele gandirii) si de un studiu, mai mult sau mai putin amanuntit, al unor evenimente, sisteme ideologice si al dimensiunilor puterii ce implica omul si natura umana. Sa nu uitam insa sfarsitul acestor elite care lucreaza cu sarg la edificarea Marii Desfranate, a Babilonului mondial:

După acestea, am văzut un alt înger, pogorându-se din cer, având putere mare, şi pământul s-a luminat de slava lui,

Şi a strigat cu glas puternic şi a zis:

A căzut! A căzut Babilonul cel mare şi a ajuns locaş demonilor, închisoare tuturor duhurilor necurate, şi închisoare tuturor păsărilor spurcate şi urâte.

Pentru că din vinul aprinderii desfrânării ei au băut toate neamurile şi împăraţii pământului s-au desfrânat cu ea şi neguţătorii lumii din mulţimea desfătărilor ei s-au îmbogăţit.

Şi am auzit un alt glas din cer, zicând:

Ieşiţi din ea, poporul meu, ca să nu vă faceţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi de pedepsele sortite ei;

Fiindcă păcatele ei au ajuns până la cer şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nedreptăţile ei.

Daţi-i înapoi, precum v-a dat şi ea şi, după faptele ei, cu măsură îndoită, îndoit măsuraţi-i; în paharul în care v-a turnat, turnaţi-i de două ori.

Pe cât s-a mărit pe sine şi a fost în desfătări, tot pe atâta daţi-i chin şi plângere. Fiindcă în inima ei zice: Şed ca împărăteasă şi văduvă nu sunt şi jale nu voi vedea nicidecum!

Pentru aceea într-o singură zi vor veni pedepsele peste ea: moarte şi tânguire şi foamete şi focul va arde-o de tot, căci puternic este Domnul Dumnezeu, Cel ce o judecă.

Iar împăraţii pământului, care s-au desfrânat cu ea şi s-au dezmierdat cu ea, se vor jeli şi se vor bate în piept pentru ea, când vor vedea fumul focului în care arde,

Stând departe de frica chipurilor ei, şi zicând:

Vai! Vai! Cetatea cea mare, Babilonul, cetatea cea tare, că într-un ceas a venit judecata ta!

Şi neguţătorii lumii plâng şi se tânguiesc asupra ei, căci nimeni nu mai cumpără marfa lor,

Marfă de aur şi de argint, pietre preţioase şi mărgăritare, vison şi porfiră, mătase şi stofă stacojie, tot felul de lemn bine mirositor şi tot felul de lucruri de fildeş, de lemn de mare preţ şi marfă de aramă şi de fier şi de marmură,

Şi scorţişoară şi balsam şi mirodenii şi mir şi tămâie şi vin şi untdelemn şi făină de grâu curat şi grâu şi vite şi oi şi cai şi căruţe şi trupuri şi suflete de oameni.

Şi roadele cele dorite de sufletul tău s-au dus de la tine şi toate cele grase şi strălucite au pierit de la tine şi niciodată nu le vor mai găsi.

Iar neguţătorii de aceste lucruri, care s-au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe, de frica chinurilor ei, plângând şi tânguindu-se,

Şi zicând:

Vai! Vai! Cetatea cea mare, cea înveşmântată în vison şi în porfiră şi în stofă stacojie şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! Că într-un ceas s-a pustiit atâta bogăţie!

Şi toţi cârmacii şi toţi cei ce plutesc pe mare şi corăbierii şi toţi câţi lucrează pe mare stăteau departe,

Şi strigau, uitându-se la fumul focului în care ardea, zicând:

Care cetate era asemenea cu cetatea cea mare!

Şi îşi puneau ţărână pe capetele lor şi strigau plângând şi tânguindu-se şi zicând:

Vai! Vai! Cetatea cea mare, în care s-au îmbogăţit din comorile ei toţi cei ce ţin corăbii pe mare, că într-un ceas s-a pustiit!

Veseleşte-te de ea, cerule şi voi sfinţilor, şi voi apostolilor, şi voi proorocilor, pentru că Dumnezeu a pronunţat judecata voastră asupra ei.

Şi un înger puternic a ridicat o piatră, mare cât o piatră de moară, şi a aruncat-o în mare, zicând: Cu astfel de repeziciune va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, şi nu se va mai afla.

Şi glasul celor ce cântă din chitară şi din gură şi din flaut şi din trâmbiţă nu se va mai auzi de acum în tine şi nici un meşteşugar de orice fel de meşteşug nu se va mai afla în tine şi huruit de mori nu se va mai auzi în tine niciodată!

Şi niciodată lumina de lampă nu se va mai ivi în tine; şi glasul de mire şi mireasă nu se vor mai auzi în tine niciodată, pentru că neguţătorii tăi erau stăpânitorii lumii şi pentru că toate neamurile s-au rătăcit cu fermecătoria ta.

Şi s-a găsit în ea sânge de prooroci şi de sfinţi şi sângele tuturor celor înjunghiaţi pe pământ.

Apocalipsa, cap. 18

 

Mutatiile profunde care au avut loc pe harta social politica a lumii si in raportul de forte pe plan international ca urmare a Marii Revolutii Socialiste din 1917 si a fauririi si dezvoltarii sistemului socialist mondial , nu corespundeau cu interesele Marelui Capital international. Pentru apararea intereselor Marelui Capital international s-a pus la cale deturnarea secreta a cursului firesc al istoriei fiind creati traficantii de istorie necesari pentru realizarea acestui obiectiv strategic.

Traficantii de istorie sunt acei factori politici de decizie care ignora faptele istorice ale popoarelor creatoare de progres economic si social in beneficiul libertatii , prosperitatii si pacii , si care detinand monopolul alegerii obiectivelor ce trebuie urmarite , isi bazeaza deciziile si actiunile pe propriile opinii eronate despre lume justificate prin prisma obtinerii profitului de catre Marele Capital international. Ei sunt profund antidemocratici si in consecinta sunt iresponsabili fata de propriul popor si fata de toate popoarele lumii.

Potrivit opiniei analistilor politici militari Marele Capital international nu le-a iertat liderilor de la Kremlin faptul ca intre 1917-1991 imensul spatiu al Rusiei bogat in uriase resurse naturale de energie si materii prime si cu o imensa piata de desfacere i-a fost interzis , iar din 1945-1989 la acest spatiu s-a mai adaugat si cel al Europei de Est ( 1 ).

Ca urmare , tarile socialiste nu au mai putut fi folosite pentru scopurile de profit ale Marelui Capital international si nici ca sprijin politic si militar in lupta de acaparare de noi teritorii. In acelasi timp sistemul economic-social creat de Marea Revolutie din 1917 a insemnat rasturnarea raporturilor factorilor sociali fata de putere. Adica a insemnat punerea in prim planul puterii a maselor. Prof. univ. american Noam CHOMSKI spune : “ Ideea conducerii de catre popor este considerata drept un pericol mortal pentru Marele Capital. Democratia nu a existat in SUA. Acolo unde a existat a fost distrusa . Democratia americana este o iluzie “ .

In acelasi timp masurile si programele economico-sociale in favoarea maselor elaborate mai intai in URSS si apoi in celelalte tari socialiste erau de neacceptat de gandirea clasei celor bogati. Unele dintre masurile luate in lumea socialista care au ingrozit Marele Capital au fost :

– garantarea prin lege a locului de munca
– asistenta medicala gratuita la nivel national
– cheltuielile de intretinere si de plata a chiriei simbolice
– accesul neingradit la invatamant , cultura si arta.

Aceste masuri din lumea socialista au exercitat o presiune asupra burgheziei occidentale care , aflata si sub presiuna miscarilor sociale din propriile tari , a fost obligata sa adopte un sistem de protectie sociala. Desigur , in Capitalism sistemul de protectie sociala nu se poate ridica la plenitudinea celui din sistemul socialist si nu poate exista garantarea locurilor de munca.
In conditiile actualei crize a Capitalismului izbucnita in 2008 in SUA si generalizata cu rapiditate pe plan mondial , problema principala a majoritatii popoarelor lumii este salvarea supravietuirii fiintei umane care este amenintata de ascutirea inegalitatilor sociale si politice specifice sistemului social economic capitalist.

Masurile care se iau la nivel national si la nivel international de UE pentru Europa si cele care se iau de catre SUA pentru iesirea sa din criza salveaza doar Marele Capital , in timp ce pe umerii maselor muncitoare se arunca intreaga povara a crizei. Bogatii devin tot mai bogati , iar saracii tot mai saraci.

In lume si in Europa , inca din timpul primului Razboi Mondial , sistemul capitalist incearca rezolvarea crizelor sale mai mari sau mai mici . Insa , de fiecare data , faptul de a nu fi recunoscuta cauza crizelor care consta in contradictia antagonista intre caracterul social al productiei si insusirea privat capitalista a rezultatelor ei a determinat si determina si azi formularea unor raspunsuri eronate si imposibilitatea gasirii solutiilor pentru problemele ridicate de criza , ele amplificandu-se neincetat. Integrarea economica , realitate a Capitalismului contemporan al carui prototip este Comunitatea Economica Europeana (CEE) largita in Uniunea Europeana (UE) dupa metamorfozele politice din Estul Europei din 1989-1991 , strategiile si politicile promovate de tarile capitaliste membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) , de tarile capitaliste dezvoltate din G 7 , de Comisia Trilaterala (SUA , CEE si Japonia) , reprezinta incercari de adaptare a relatiilor de productie capitaliste la nivelul fortelor de productie intensificate de revolutia tehnico-stiintifica contemporana si de promovarea pe plan intern dar mai ales pe plan mondial , a intereselor celor mai puternice capitaluri de a patrunde pe piata europeana si mondiala prin actiuni initiate de Guvernele lor.

Rezolvarea definitiva a contradictiei fundamentale a Capitalismului care va pune capat crizelor mai mari sau mai mici poate avea loc numai prin recunoasterea de facto a caracterului social al fortelor de productie si trecerea lor in proprietatea intregului popor. Prin aceasta , productiei sociale ii va corespunde si forma sociala a insusirii ei. Ideea construirii Socialismului ca alternativa la Capitalismul perimat si anacronic a fost validata de istorie si s-a dovedit ca pana in prezent Socialismul este singurul sistem economic social care a oferit intr-un timp istoric scurt un model si o solutie de rezolvare a problemelor umane in toata complexitatea lor la nivel de mase. Bogatia cea mai de pret a Socialismului si a maselor muncitoare a fost timpul eliberat de exploatare. Pentru aceasta performanta a Socialismului , pentru realizarile sale remarcabile obtinute intr-un timp istoric scurt care in jurul anilor 1970 devenise o atractie pentru omenire si un concurent redutabil pentru Capitalismul care se sufoca si care prefigura tendinta omenirii si viitorul societatii omenesti , adica generalizarea orinduirii socialiste , Socialismul din Europa , pentru toate acestea , a primit in 1989-1991 , o grea lovitura subterana , printr-un Razboi Secret Global din partea Capitalismului perimat. ( 2 ).

Prin acest Razboi Secret desfasurat deocamdata doar in Europa , traficantii de istorie au atacat timpul istoric al socialismului si l-au deturnat din mersul lui firesc.

Aceasta lovitura nu a fost inteleasa nici de populatiile din Europa de Est si nici de populatiile din Europa de Vest din doua motive :

1. Razboiul Secret desfasurat pe timp de pace prin Operatiuni sub Acoperire este invizibil si nu impresioneaza pe nimeni , nu revolta opinia publica ;
2. El este organizat in subteran si cand este programat sa iasa la lumina este prezentat sub conceptul de Revolutie , iar acest concept are profunde rezonante pozitive in memoria umanitatii.

Razboiul Secret Global aflat inca in desfasurare este un eveniment important si unic in istorie . Este cea mai mare inscenare , cea mai mare masinatiune pentru manipularea popoarelor. Acest razboi anuleaza dreptul natural al popoarelor la aparare.. El transforma victimele in colaboratori fara ca acestia din urma sa-si dea macar seama. Razboiul Secret este creatia strategilor militari , a serviciilor secrete din SUA si a ramasitelor nazismului din al Doilea Razboi Mondial. Daca ideea de Revolutie se bucura de o glorie neobisnuita pentru beneficiile aduse progresului umanitatii , ideea de Razboi este respinsa in general de omenire. Ca urmare , accesul la termenul de Revolutie este liber si nu este cenzurat. In cazul Razboiului Secret din 1989-1991 la care ne-am referit , lucrurile devin cenzurate. Despre Razboiul Secret au cunostinta si acces la informatiile respective doar liderii politici de stat si de guverne , miltarii de rang superior , fiind cum am mai spus opera strategilor militari , a Serviciilor Secrete si a unor ramasite ale nazismului din al Doilea Razboi Mondial.

Documente date publicitatii in 2001 au pus in evidenta rolul deosebit de important al nazistilor in regizarea revolutiilor din Europa de Est. In vara anului 2001 serviciile secrete ale SUA au publicat 10.000 de documente despre care un oficial al justitiei americane a apreciat ca ele atesta ca Razboiul Rece a fost castigat de nazisti. Si asta pentru ca revolutiile din Estul Europei care au incheiat epoca Razboiului Rece au fost regizate de experti nazisti in propaganda neagra politica si psihologica. Acesti specialisti germani , fosti colaboratori ai ministrului propagandei al celui de al 3-lea Reich , doctor Josph GOEBBELS , au fost adusi in 1946 la Departamentul de Stat al SUA de catre Henry KISSINGER . ( 3 ).

Specialistii nazisti germani adusi de KISSINGER au fost pusi la lucru in cadrul Departamentului de Stat al SUA si au creat scoli in domeniu pentru sustinerea Razboiului Rece si a Razboiului Secret impotriva Socialismului. Numeroase atrocitati din Europa de Est au purtat amprenta terorismului nazist. Operatiunile sub acoperire si atrocitatile fasciste produse cu ocazia evenimentelor din 1989-1991 au determinat ca NATO sa ceara in 2004 fostelor tari socialiste din Europa sa treaca in regim de confidentialitate toate documentele privitoare la “Revolutiile din Europa din 1989-1991” ( 4 ).

Razboiul Secret Global explica dece puterea SUA fiind amenintata din interiorul sau de dezechilibrele economice si sociale provocate de criza , locul oamenilor politici a fost luat de militari si de serviciile secrete. Analize politico-militare scot in evidenta “rolul extraordinar al factorului militar in democratia americana care demonstreaza ca SUA , cu democratia sa , se afla intr-o epoca de criza profunda” ( 5 ).

Si in Europa nevoia de democratie este mai necesara ca niciodata , dar actiunea si imaginatia creatoare ale cetatenilor europeni pentru construirea prezentului si proiectarea viitorului sunt obstructionate de faptul ca UE , FMI si Banca Mondiala ascund opiniei publice implicarea Statelor Unite , a CIA si a NATO in evenimentele din 1989-1991 numite fals revolutii si in Tranzitia din Europa care in realitate este un devastator razboi economic.

Dupa rasturnarea Socialismului din URSS si din Europa de catre traficantii de istorie , socialism cunoscut si sub denumirea de lume a doua , tarile acestei lumi in loc sa se contopeasca cu tarile lumii intai de care nu o despartea un decalaj de netrecut si pe care o egalase in multe domenii si chiar o intrecuse in unele domenii , s-a contopit cu lumea a treia . ( 6 ).

In felul acesta , datorita asa-ziselor Revolutii si a asa-zisei Tranzitii , prin actiunile de politica economica , sociala , culturala si psihologica aplicate din exterior lumii a doua sub forma de dictat , s-a creat o reala prapastie intre tarile Europei de Est si tarile capitaliste dezvoltate din Europa de Vest.

Experienta ultimilor 20 de ani de metamorfoze politice si economice pentru largirea Uniunii Europene , precum si bombardarea de catre SUA / NATO a Jugoslaviei in primavara anului 1999 care nu putuse fi ingenuncheata pana atunci ca celelalte tari socialiste din Europa , demonstreaza ca se lucreaza asiduu la crearea conditiilor pentru ca statele europene sa nu mai poata fi guvernate de propriile lor guverne , incat acestea sa accepte ca o solutie salvatoare o guvernare suprastatala europeana , deocamdata , in asteptarea unei guvernari mondiale . Se pregatesc noi procese. Acest rol revine Comisiei Europene care nu are nici o legitimitate democratica. Ea si-a inceput opera cu distrugerea bazelor economice din fostele tari socialiste fixand chiar si un indicator pentru aceste tari si anume : numarul de falimete necesar pentru admitere in Uniunea Europeana care trebuia sa fie si chiar a fost de ordinul zecilor de mii. Toate acestea s-au realizat prin aplicarea teoriei Terapiei de Soc a lui Jeffrey SACHS , a politicii FMI si a Bancii Mondiale , cu sustinerea tacita a NATO care nu numai ca nu s-a desfiintat cum ar fi trebuit dar s-a si extins in Europa.

Va veni cu siguranta randul celorlalte tari din Europa de Vest , Franta , Italia , Germania , etc..ale caror baze economice sunt vizate de Comisia Europeana in interesul evident al speculatorilor internationali (7) ai Marelui Capital.

Un factor nou fata de marile crize ale sistemului capitalist din 1929-1933 si din anii 1970 ete degringolada noii monezi EURO ( 8 ) care ascute actuala criza izbucnita in 2008 .

Actuala criza a sistemului capitalist mondial este terenul pe care va apare un nou fascism in Europa dupa al Doilea Razboi Mondial .

Factorii determinanti ai resuscitarii fascismului in Europa sunt :

1. Fragilitatea democratiei burgheze capitaliste.
2. Adancirea inegalitatilor din interiorul economiilor dezvoltate.
3. Tentativa de revizuire a istoriei in asa fel incat fascismul sa fie
revalorizat.

Scopul resuscitarii fascismului este dublu : mentinerea populatiei in spaima ca singura alternativa atroce la democratia burgheza subrezita si orbirea populatiei pentru a nu vedea subrezenia acestei democratii. Recentul eveniment de ultragiu produs prin arderea drapelului Frantei aflat pe cladirea primariei din Villeneuve-Saint George petrecut in noaptea de 13-14 iunie 2010 si inlocuirea lui cu un drapel algerian ( 9 ) , este un exemplu in acest sens. Este un act de agresiune care vizeaza poporul francez si suveranitatea Frantei. Dezaprobarea publica a acestui act barbar trebuie sa se manifeste chiar inainte de rezultatele anchetei.

Federatia Internationala a Rezistentilor Antifscisti (FIR) avertiza printr-o declaratie politica din septembrie 2006 despre pericolul reprezentat de partidele si gruparile de extrema dreapta din Europa prezente in inima politica a Europei , in tari ca Italia , Franta , Marea Britanie , Rusia , Belgia , Danemarca , Suedia , Tarile Baltice , Ungaria. Exista posibilitatea ca partidele si gruparile fasciste sa patrunda cele opt grupari politice care stau la baza intregii politici a Parlamentului European. Sunt deja unele aspecte ale politicii Parlamentului European care poarta amprenta fascista , cum este condamnarea comunismului.

Dar si Organizatia pentru Securite si Cooperare in Europa (OSCE) simpatizeaza cu fascismul . Rezolutia Adunarii Parlamentare a OSCE din 3 iulie 2009 pune semnul egalitatii intre stalinism si nazism. Aceasta este o problema de responsabilitate la nivel international intrucat se ataca memoria istoriei si se denigreaza contributia sovietica la victoria impotriva fascismului in cel de al Doilea Razboi Mondial. Mai mult Adunarea Parlamentara a OSCE a inceput sa se ocupe si de “intocmirea unui calendar al sarbatorilor fasciste” (10).

Arderea steagului Frantei din iunie 2010 seamana intrucatva cu metoda steagurilor gaurite care au precedat si insotit contrarevolutia din 1956 din Ungaria si evenimentele din decembrie 1989 din Romania. La Budapesta in 1956 peste fetele cadavrelor au fost aruncate steme rupte din steagul maghiar , iar in Romania in decembrie 1989 , concomitent cu profanarea drapelului tot prin decuparea stemei au fost atacate institutiile statului si cadre ale acestor institutii indiferent de locul unde se aflau. La Cugir , in Romania , un grup de asa-zisi revolutionari straini de localitate , pe baza unor liste negre prestabilite , au produs o pagina neagra de terorism fascist . Un capitan de Militie de la serviciul judiciar pe numele lui Valeriu POP , a fost lovit in cap cu o secure , apoi cu un par si inca viu fiind a fost stropit cu benzina si i s-a dat foc. Apoi un alt asa zis revolutionar i-a taiat victimei o ureche pe care a mancat-o in fata unei asistente ingrozite. Alti asa zisi revolutionari i-au taiat carne de pe pulpe si au oferit-o in mod canibalic multimii . Apoi i-au infipt in abdomen un steag cu tricolorul romanesc si un par. Cadavrul a zacut in strada mai multe zile pazit de asa zisi revolutionari ca sa nu fie ridicat. ( 11 , 11* ).

In alta localitate , tot unui ofiter de Militie , asa zisii revolutionari i-au taiat capul si au jucat fotbal cu el.

Acestea sunt numai doua exemple din numeroasele atrocitati care au insotit pangarirea drapelului Republicii Socialiste Romania si care au fost ascunse opiniei publice de Televiziunea romana si de cea mai mare parte a presei din Romania. Daca Grecii antici si Romanii au inteles ca viitorul se leaga de trecut , dece nu ne-ar servi invatatura lor si noua ca un frumos exemplu ? SENECCA spunea : “ Chibzuinta cu privire la viitor vine din trecut “ , iar ISOCRATES arata ca “ Trebuie sa deducem cele viitoare din cele trecute “.

Revenind la criza EURO din actualitate si la panica europenilor care a fost declansata de criza actuala constatam ca in Europa de Vest , reprezentanti ai elitei intelectuale au lansat pentru opinia publica teze noi , cum ar fi teza distrugerii creatoare . Creatoare de ce ? Creatoare pentru cine ?

Se cunoaste destul de bine ca aceasta teza a fost fabricata la Washington in urma cu ceva timp. Henry REGNAULT , profesor de economie la Universitatea PAU afirma ca actuala criza , cea mai mare si fara precedent in istorie , “ deschide un proces de distrugere creatoare de o intensitate exceptionala si ca problema nu este de a relansa ci de a refonda Capitalismul “ ( 12 ) Nu putem fi de acord cu aceasta afirmatie si consideram ca aceasta teza sustinuta de profesorul Henry REGNAULT este aberanta. Teoria distrugerii creatoare apartine acelor forte sociale angajate in dialogul politic care apara Capitalismul devenit anacronic pentru timpul de azi si pentru timpul de maine . Capitalismul , se stie bine , este determinat in mod obiectiv de propriile sale relatii de productie care au devenit de mult timp o frana pentru dezvoltarea societatii , el trebuind sa paraseasca scena istoriei cat mai reprede.

Dar aceste forte au tendinta , inevitabila dealtfel , de a contracara pe plan politic , doctrinar , reusita analizei celorlalte forte care lucreaza corect pentru rezolvarea problemelor de importanta maxima puse de actuala criza si care impun raspunsuri si solutii rapide. Aceste forte anacronice lanseaza constructii teoretice doar in functie de propriul lor interes .

Teoria distrugerii creatoare si teoria Terapiei de Soc a profesorului Jeffrey SACHS ataca insasi spiritul critic si constructiv al stiintei. Experienta aplicarii teoriei terapiei de soc in tranzitia fostelor tari socialiste din Europa pentru distrugerea bazelor economice ale acestor tari si pentru deturnarea cursului istoriei de la Socialism , cu efectele ei dezastruase de aruncare a milioane de oameni de pe o imensa suprafata a Europei in mizerie si saracie trebuie sa dea foarte mult de gandit europenilor. Ei trebuie sa gandeasca lumea de azi si de maine pe baza experientei trecutului apropiat. Sa separe teoriile bune de cele proaste precum orice gospodar separa graul de neghina. Aplicarea teoriilor proaste in economie inseamna otravirea societatii si in acelasi timp irosirea resursei societatii si a omului numita timp. Inseamna intarzierea promovarii unei societati libere de exploatare.

Procesele economice si politice care sunt in plina desfasurare in timpul actualei crize si care se afla sub imperiul traficantilor de istorie semnaleaza ca popoarele Europei sunt in pericol , fiind impinse spre haos si mari dezastre , care nu vor mai putea fi nici controlate si nici cuantificate pe plan national.

Asa cum aratam mai sus , Marele Capital ca sa poata domina va fi insotit de fascism .

In aceasta situatie de pericol extrem popoarele Europei de Est si de Vest trebuie sa-si elaboreze propriul proiect. Este o cerinta urgenta. Popoarele Europei au ceva de facut impreuna : sa nu mai admita dictatura Marelui Capital.

Insa pentru a construi prezentul si pentru a constientiza viitorul ca unul din drepturile fundamentale ale omului trebuie sa stim cat mai mult despre trecut. Trebuie sa stim cat mai mult despre trecutul apropiat al Europei care a fost si este supus de 20 de ani dezinformarii de catre politicienii mincinosi si traficantii de istorie care actioneaza asupra societatii ca un cancer.
Altfel , necunoasterea se va transforma intr-o primejdie de moarte pentru promovarea progresului in aceasta zona geo-politica a lumii.

http://dantanasescu.ro/2011/12/10/despre-capitalismul-muribund-si-traficantii-de-istorie.html

https://searchnewsglobal.wordpress.com

Acest articol a fost publicat în CAPITALISM. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.