Cea mai ieftină sursă de încălzire pe timp de iarnă: Centrala verde pe care și-o poate construi singur orice gospodar


Centrala bio cu compost este o invenție atribuită francezului Jean Pain (1928-1931) și poate fi construită de către orice gospodar, cu o investiție minimă.

apa calda din compost

Sistemul inovativ pe bază de compost poate să asigure fermei, casei de la țară și solarului toată clădura și apa caldă necesară pe timp de iarnă, facilități generate în mod 100% natural.

La baza centralei verzi se află, așa cum vă puteți da seama, proprietatea compostului de a genera căldură, temperaturile din interior putând atinge și 65 de grade Celsius. Mai este nevoie de o pompă, de țeavă și de plasă de oțel, iar sistemul bio poate asigura nevoile de încălzire pentru o suprafață de 1.500 de metri pătrați, timp de cel puțin 12-16 luni – după care compostul trebuie schimbat.

Dimensiunea standard recomandată pentru acest sistem este cea cu un diametru de 5 metri și înălțime de 2,5 metri.

Sistemul este folosit în multe gospodării și ferme din întreaga lume, iar în străinătate se organizează chiar și seminarii în care toți cei interesați învață cum să își contruiască singuri sursa de apă caldă și căldură.

1941470_10152282637857164_1367002020_o

Ca și material de bază apreciat ca fiind cel mai eficient, fermierii europeni recomandă frunzele și lemnul tocat de foioase. Cel mult 15% din compost poate fi reprezentat de lemn de pin, considerat mult prea ”acru” pentru microorganismele ”angajate” în descompunere.

În general, ca materiale de bază se folosește lemn verde bine tocat, o țeavă care conduce ușor căldura, o pompă și oțel de construcție folosit la garduri sau chiar gard din oțel galvanizat.

Odată ce lemnul este tocat, ridicarea sistemului se poate face în doar 6 ore, dacă se folosește și tractor cu un încărcător de mici dimensiuni.

Cum se construiește

Deloc de ignorat, ”centrala” este construită având la bază o folie de plastic groasă, precum cele folosite la amenajarea iazurilor, și care va asigura mai ales succesul primei faze de amenajare, când compostul este bine alimentat cu apă pentru a determina putrezirea lemnului. Peste folia de plastic se pune lemn tocat, apoi țeava în formă circulară și fixată de structură pentru a-și menține forma concentrică. Se repetă apoi procedeul pentru alte patru straturi de țeavă și cinci de lemn tocat (ultimul deasupra).

În privința secretelor care asigură funcționarea centralei cu compost, fermierii francezi spun că este important ca lemnul să nu fie tocat foarte fin, pentru ca bucățile să permită oxigenarea în interior și stimularea procesului de descompunere. Un alt element important este udarea permanentă în primele patru zile, în așa fel încât compostul să fie cel puțin 70% bine înmuiat. Se pare că o greșeală frecventă ce poate da peste cap planurile fermierului este ca acesta să nu ude suficient sau să nu aibă lemn crud în componența ”centralei”.

Frumusețea acestui sistem este că materiale inițiale – țeava, gardul, pot fi refolosite timp de 10-15 ani, cu aceeași eficiență.

Centrala cu compost este o soluție și pentru încălzirea solariilor pe timp de iarnă.

http://agrointel.ro/

Acest articol a fost publicat în AGRICULTURA - PERMACULTURA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

41 de răspunsuri la Cea mai ieftină sursă de încălzire pe timp de iarnă: Centrala verde pe care și-o poate construi singur orice gospodar

  1. amator spune:

    Ce se intampla daca iarna temperatura coboara la -25C ?

    Apreciază

    • Mihai Tzuky spune:

      Înghețăm de frig dacă temperatura în calorifer e doar 65 de grade, să mai ai și de fontă abia se dezmorțesc, trebuie de tablă, la o centrală termică normală ajunge la 80-90 de grade și e ceva mai bine, dar la asta nu prea cred că este

      Apreciat de 1 persoană

      • dan grosu spune:

        Nu prea „le ai” cu fizica; vorbesti „dupa ureche”. Centrala termica de apartament „pe gaze” functioneaza normal cam la 65-70 de grade; adica atata cat produce si compostul.
        Si, daca ai o centrala de apartament, stii ca o „programezi” sa functioneze cu pauze; adica nu incalzeste caloriferele permanent.
        Compostul produce energie continuu, deci si daca intrerupi caldura nu economisesti nimic. Asa ca lasi caloriferele permanent in functiune si te poti lafai si la temperaturi exterioare de -30 de grade. Evident, daca nu ai peretii casei din carton presat cu grosime de 2 centimetri.
        Cat despre deosebirea de transfer energetic intre caloriferele din tabla si cele din fonta, gresesti la fel de grav: caloriferul din fonta are inertie termica mai mare (adica se incalzeste mai greu dar se si raceste mai greu). Daca incalzirea se face permanent, caloriferele, fie din tabla, fie din fonta, vor pastra o temperatura constanta, suficienta sa-ti asigure confortul termic deplin iarna.
        Problema care se pune, dupa parerea mea, este de unde faci rost de o asemenea cantitate de compost (cca 16 m.c.) daca nu ai o padure sau o livada destul de marisoare. Fiindca nu vad prea multi dispusi sa adune 5-6 remorci de buruieni de pe camp! Mai ales ca trebuie si material lemnos (fie ele si crengi din tufisuri).

        Apreciat de 1 persoană

      • alo, centrala spune:

        ia spune tu asta centralei care a fost utilizata 47 de ani (pina iscir-ul a decis ca nu mai e sigura). centrala cu tiraj natural, 35-45 de grade agentul termic, 22 de grade iarna in casa neizolata. tevi de 1″, calorifere vechi de fonta. merge cu pacura, lemn, gaze – orice arde.

        Apreciază

      • tony spune:

        stau la casa si centrala merge la 60-62 grade. Nu ingheti

        Apreciază

      • selfian spune:

        :)))) . Am centrala de 65 grade si am in casa 22 /24 grade constant . Incalzire in pardoseala si nici un calorifer . Mai documentati-va

        Apreciază

  2. Marin Florin spune:

    Plus pamant de flori gratis :D, super

    Apreciază

    • jimao22 spune:

      Dar si-a pus cineva intrebarea cum de e cald in casa cand ai o centrala care merge in condensatie, cu agent termic la 45 de grade cel mult? Pui calorifere mari, supradimensionate, si ai caldura la fel de multa ca atunci cand agentul termic are 65 de grade.
      Deci caldura e arhi-suficienta de la o astfel de centrala pe compost.
      Problema este – intr-adevar – de unde faci rost de atata materie prima?

      Apreciază

  3. woe spune:

    oare a incercat cineva cu rumegus? eu am din belsug, plus padurea de foioase aproape, deci si sursa de frunze uscate pentru a fi amestecate. Cea mai buna cred ca e incalzirea in pardoseala pt. acest sistem.

    Apreciat de 1 persoană

  4. dan grosu spune:

    Am facut o eroare in raspunsul la comentariul lui Mihai Tzuky; volumul din cilindrul cu diametrul de 5 m si inaltimea de 2,5 m este de cca 46 m.c.
    Privitor la utilizarea rumegusului cred ca se pune problema ca, acesta fiind foarte marunt, se compacteaza la umezire si nu se mai produce putrefactia (nu mai intra aer in gramada de material). De fapt, rumegusul de la gater nu arde daca arunci peste foc o roaba sau chiar o galeata; scoate mult fum, dar nu si flacara – deci nici caldura – tocmai fiindca nu se oxigeneaza din cauza compactarii.
    Poate ca s-ar putea folosi in amestec cu resturile mari rezultate de la corhanirea bustenilor si cu frunze si crengi tocate. Astfel s-ar afana destul de mult. Numai cu frunze amestecul nu cred ca se afaneaza destul.
    Daca dispui de mult rumegus mai bine il presezi in peleti (cilindrici, paralelipipedici) si arde ca lemnul. O presa pentru peleti cred ca nu e prea greu de construit: iei modelul de la o masina de tocat carne (si scoti peletii ca pe carnati) sau modelul de la o presa de ambutisat sau de la o presa pentru struguri (si scoti peleti sub forma de caramizi lungi si subtiri sau de placi gen PAL.).
    Asta poate fi o idee de afacere; ai materia prima gratis si mai faci si ecologie!

    Apreciază

  5. Stefan Popescu spune:

    Toata stima pentru Dan Grosu dar…efortul fizic si poate financiar pentru o mare parte din cei care chiar vor o asemenea bijuterie este prea mare. Dar…sa stiti ca merita.
    Economie placuta.

    Apreciază

  6. Dan Lixandru spune:

    Mai util ar fi sa faca cineva competent un calcul comparativ intre costurile incalzirii unei suprafete date cu lemne, peleti, brichete sau prin metoda de mai sus. Chiar daca pentru gramada de compost ar trebui sa-ti bati putin capul, nu cred ca e atat de dificil de realizat. Si daca diamentrul de 5 m si inaltimea de 2.5 sunt dimensiunile necesare pentru incalzirea unei suprafete de 1500 mp (?!?!), atunci pentru o suprafata de incalzit considerabil mai mica si marimea „centralei bio” ar trebui sa scada binisor, nu? Si implicit bataia de cap e alta. Iar daca dupa cele 12-16 luni ma mai trezesc si cu vreo cativa metri cubi buni de compost pentru gradina de legume, cred ca ma tenteaza. Nu anul asta, ca am apucat sa cumpar lemne :))

    Apreciază

    • dan grosu spune:

      Dl Dan Lixandru are dreptate dar… exista un „dar”!
      Calculele la care se refera domnia-sa sunt aproape imposibil de realizat teoretic deoarece:
      – randamentul termic depinde de prea multe variabile dintre care, in cazul peletilor din rumegus de exemplu, as enumera: esenta de lemn din care provine rumegusul (daca e de plop e slab, daca e de fag, e mai eficient); gradul de uscare al peletilor; gradul de presare (densitatea) lor; randamentul termic al centralei termice (cuptorului, sobei, etc.) care foloseste peletii (si aici intervin elemente legate de viteza curentului de aer care sustine arderea, sistemele de recuperare a caldurii reziduale, izolatia boilerului sau calitatea caramizii, in cazul sobelor, care preia caldura produsa direct si, dupa caz, pe cea reziduala, etc).
      Si, cu siguranta, mai sunt si alte conditii variabile care determina randamentul termic.
      Opinez ca metoda de masurare sigura este cea experimentala. Asta, insa, ar presupune ca sa se implice cineva sa construiasca si sa experimenteze mai multe sisteme.
      Privitor la raportul de producere a caldurii prin cilindrul de compost presupun (nu am de unde sa obtin date experimentale) ca scaderea de doua ori, de exemplu, a marimii masei de compost va duce la scaderea exponentiala (poate doar logaritmica, dar in niciun caz in progresie geometrica) a capacitatii generatorului de caldura; in consecinta, un volum pe jumatate de compost nu va putea incalzi jumatate din suprafata celui luat in calcul, adica 750 m.p. in loc de 1500 ci mai putin; poate 250 m.p.
      Asta fiindca intr-o gramada mai mica se va produce mai putina energie iar temperatura compostului se va mentine mai scazuta datorita transferului termic mai ridicat cu mediul ambiant. Puteti face un experiment punand apa la 80 de grade intr-un recipient din sticla de un litru si intr-un recipient de 2 litri (din aceeasi sticla, cu pereti de grosimi similare). Cu siguranta, dupa o ora temperatura apei in cele doua recipiente va fi diferita, adica va fi mai mare in vasul mai mare.
      Aceste impedimente nu constituie, totusi, motive de a renunta la metoda de incalzire.
      Dimpotriva, cred ca merita efortul!

      Apreciază

      • nicu spune:

        Ati gresit un pic la calcule,diametru de 5 m si inaltime de 2,5m rezulta cca 50 m3 nu 16 m3
        de compost,cam greu de realizat zic eu pentru un fermier modest.Compozitia fiind
        foioase verzi si max 15 % neam cu pinul.Trebuie sa fi neam cel putin cu Verestoy Atila
        sa-ti permiti asa ceva !

        Apreciază

      • dan grosu spune:

        Dl. Nicu, cel care face comentariul de mai jos, are dreptate dar… daca va citi mai atent, va observa ca m-am corectat imediat dupa aceea cu privire la calculul volumului.
        Oricum, nici pentru asta nu trebuie sa fii neam chiar cu Attila Verestoy. Nici cu Schwei(n)hoffer! Nu e chiar o cantitate imposibil de colectat; dar, desigur, trebuie mai mult efort. Iar ideea e valabila mai ales pentru pentru persoanele care au acces la lemn, resturi de lemn sau… coceni (adica tulpini) si/sau ciocalai (ramasi dupa curatarea boabelor de pe stiuleti) de porumb! Ultimii, adica ciocalaii uscati, au o putere termica exceptionala; comparabila cu lemnul de esenta tare. Ambele produse asigura si afanarea compostului si se aduna relativ simplu de pe terenul de pe care s-a recoltat porumbul cu combina.
        Daca iei in calcul cat poate costa lemnul la tara, la campie, pentru incalzirea unei case pare sa merite efortul unei familii sa stranga, odata la doi ani, asemenea produse.
        Nu e de neglijat faptul ca de pe terenul agricol respectiv se poate recolta, adesea si masa verde necesara (dupa recoltare se gasesc multe buruieni pe teren); iar masa de rasinoase (lemn de esenta moale) nu e obligatorie; dimpotriva, este limitata la maxim 15% din total; ceea ce inseamna ca poate lipsi integral.
        Repet: raman la ideea ca problema este de luat in serios!

        Apreciază

  7. dan grosu spune:

    Rectificare: am folosit expresia „progresie geometrica” in loc de „progresie aritmetica”. Scuze!

    Apreciază

  8. Adrian Silinca spune:

    Nimeni nu a pomenit de miros, este bine de stiut in situatia in care curtea mea are 12m lungime si 8m latime, vecinii sau chiar eu vom simti miros, sau exista ceva metoda de infoliere care sa nu permita mirosul sa iasa?

    Apreciază

  9. dan grosu spune:

    Toaleta din curte (specifica la tara) sau cotetul porcului, oricat de curat, miroase mai puternic si mai urat decat depozitul de compost. Cine a facut gramezi de resturi vegetale si le-a lasat la putrezit (a facut compost pentru legumele din gradina) stie ca mirosul de la acesta nu se simte decat de la 2-3 metri.
    Gazul metan rezultat din generatorul de gaz nu miroase nici cat cel de la butelie (in care se introduc mercaptani ca sa-i dea miros) iar dupa ardere nu miroase deloc.
    De fapt chiar e nevoie sa aiba un miros sesizabil fiinca metanul pur nu are miros dar, daca nu-l simti, risti sa aprinzi o flacara sau sa produci o scanteie si sa explodeze.
    Pentru cei interesati cu adevarat postez mai jos o serie de link-uri despre constructia artizanala a unor masinarii de maruntit crengi si pentru facut peleti (brichete) din rumegus si alte resturi. Daca intrati acolo veti gasi tot felul de idei si de mecanisme, unele foarte simple dar eficiente pentru o gospodarie precum si un test de ardere a peletilor (brichetelor).
    Maṣini artizanale de tocat crengi:

    Maṣini artizanale de făcut peleți (brichete):

    Maṣină de făcut peleți, industrială:

    Maṣină de brichetat paie:

    Test de ardere a brichetelor (peleților):

    Spor la lucru si nu va lasati!
    Dupa ce obtineti rezultate (si sunt sigur ca veti obtine) nu uitati sa le postati aici!

    Apreciază

  10. dan grosu spune:

    Fiindca nu mi s-a preluat si lista de link-ri incerc sa repstez cateva;




    Apreciază

  11. Georgelis spune:

    Domnilor, ma gandesc la o varianta combinata de productie de biogaz plus transfer de caldura, rezultat din procesul de fermentatie …
    Pai nu-i pacat dragii mei ca acel „miros” acuzat de un domn inaintea mea … sa se piarda acel gaz si sa deranjeze la nasuc … vecinii ?
    Apoi pledez pentru o groapa sapata in pamant … unde si pierderile de caldura ar fi mai mici …
    Ma gandesc la o combinatie de bazin asemanator cu cel de biogaz, combinat si etansat cu un balon, de genul celor cu care zboara temerarii … d’ala cu aer cald …
    Apoi, in interiorul compostului poti sa pui ce tevi vrei … si sa recuperezi si caldura …
    Ma gandesc, poate undeva mai sunt si fisuri … totul poate fi perfectionat, insa e pacat ca se pierde biogazul …
    Cat despre teama unui domn ce comenta pe aici ca la vreme de ger de minus 20 de grade, eu ii spun sa stea linistit, am vazut la vreme de iarna la gradina botanica, unde se strangeau munti de frunze, cum ieseau aburi prin fisurile din zapada …
    apoi, va spun eu, din acea experienta, nu va mai faceti griji, in privinta „compactarii” … la gradina botanica nu se mai tinea cont de crengi si verdeata si tot incepeau sa fermenteze … si la formarea turbei, anaerob, tot incepe fermentarea, si in instalatiile de biogaz la fel … asa ca nenea cu rumegusul poate sa incerce … oricum n-are ce pierde … in prima faza, de proba, poate strange o gramada de frunze si le amesteca si cu rumegus si vede cum e cu temperatura, dupa doar o saptamana, baga mana intr-o gaura facuta cu un sfredel si daca la o adancime de jumate de metru il frige palma … e bine … are caldura asigurata … hai, zau, nu mai fiti asa de prapastiosi, eu am strans frunzele de pe tot splaiul in bucuresti, e adevarat ca n-am avut nevoie de caldura, doar pentru ca sa-mi produc mreanita ca ingrasamant si, pentru ca n-am fost atent, am reusit sa „prajesc” scoarta unui nuc … si frunzele mele va rog sa ma credeti, erau compacxtate si ne udate … si tot ma frigea mana daca scormoneam mai adanc prin frunze …
    Apropo, daca vreti sa mai tinem legatura, pentru ca eu cu mailul mai putin, cautati contul de face … georgelis si unde gasiti un barbos … acolo-s eu … 😉

    Apreciază

    • Georgelis spune:

      Cat despre arderea rumegusului, nu sunt de acord, nici frunzele nu-i las pe taranii de prin satele pe unde umblu, le zic sa faca o gramada de frunza moarta, crengi si vrejuri si Dunmezeu o sa le multumeasca, putrezirea-i de la el, arderea-i de la diavol …
      Multi prieteni si-au facut in acest fel ingrasamant vegetal, alaturi de cel de grajd, e aur curat …
      Am cunoscut intr-un sat de langa bucuresti un tamplar pe care l-am rugat sa depoziteze rumegusul ce-i prisoseste (dupa ce isi facea caldura in atelier intr-o soba de rumegus, facuta dintr-un butoi de tabla) in fundul curtii si in doi trei ani, avea acolo mreanita … 😉
      O mica parte am luat eu (pentru ca n-am o curte prea mare si n-am ce face cu munti de mreanita) si restul a imprastiat-o prin gradina lui … mi-a multumit pentru sfat … 😉

      Apreciază

    • george spune:

      „Domnilor, ma gandesc la o varianta combinata de productie de biogaz plus transfer de caldura, rezultat din procesul de fermentatie …”
      Nu incercati sa faceti asa ceva,sunt doua procese diferite.Pentru producerea caldurii avem o fermentatie aeroba (in prezenta aerului) unde are loc o ardere lenta cu producere de caldura si degajare de CO^2.Pentru biogaz avem fermentatie anaeroba (in absenta aerului)…

      georgemanolacherares@yahoo.com

      Apreciază

  12. Citadela spune:

    Din filmulet nu prea reiese clar modul de colectare al biogazului rezultat. Banuiesc ca francezul nu vrea sa intre in detalii tehnice ci probabil sa-si vinda jucaria.
    Erau la un moment dat niste anvelope care parea sa fie umflate cu gaz insa fara presiune nu ai cum sa o faci. Oare cum isi inmagazineaza gazul smecherul asta? ca infigind o teava intr-o gramada de paie nu rezolva nimic. Oare ce este acel cilindru din mijlocul gramezii de compost?

    Cu apa calda este clar si este binevenita insa asa cum au mentionat si altii trebuie sa fii milionar, sa ai acces la tone de rumegus, drept de taiere de crengi uscate, de colectare, muuulte detalii inaccesibile omului de rind, padure in vecinatatea propietatii, camioane, etc.. poate doar printr-o comunitate in situatii apocaliptice…

    Apreciază

  13. Citadela spune:

    pardon, nu anvelope ci camere din cauciuc

    Apreciază

  14. dan grosu spune:

    Bazinul din gramada de gunoi este un recipient care se umple cu o „supa” (deci, este 90% lichid) de balegar, fecale si alte resturi care prin metanogeneza in conditii de temperatura propice microorganismelor rspective, temperatura de cca 38-40 de grade (deci, nu se pune rezervorul chiar in miezul gramezii de compost ci catre partea de deasupra) produc gaz metan. Acesta se colecteaza in camerele din cauciuc (care folosesc drept rezervor de stocare) iar presiunea rezultata este suficienta sa asigure flacara la arzator (in reteau de gaze de la aragazul propriu presiunea este de cca 0, 15 bari – cam cat sa umfli un balon ceva mai „incapatanat” pentru joaca copiilor).
    De retinut: dupa o vreme generatorul de metan trebuie golit si reumplut cu „materie prima” proaspata! Asta, probabil, la cateva luni de zile, in functie de consumul de gaz. Iar materialul epuizat este tot ingrasamant natural.
    Cat despre volumul de masa vegetala pentru compost necesar unei locuinte de cca. 100-150 m.p. (250-400 m.c.) opinez ca un volum egal cu un sfert din cel prezentat ca model pentru incalzirea unei suprafete locuite de 1500 m.p. (adica vreo 4200-4500 m.c.) este arhisuficient. Asadar toate dimensiunile – respectiv diametrul si inaltimea – „depozitului de compost” se vor reduce cam la jumatate (calculati volumul unui cilindru cu diametrul si inaltimea de 3×1,5 m: V= 3,14 x 2,25 x 1,5 = 10,59 m.c.); iar procurarea unei asemenea mase este destul de la indemana; macar daca aduni frunzele din parcul orasului sau tufisurile care cresc pe marginea soselelelor si canalelelor de desecare din jurul unui sat mic.
    Nu e vorba despre cheltuieli pentru milionari. Dimpotriva, cred ca este pentru o familie modesta, dar de oameni harnici! Care nu se sperie asa usor de munca fizica.
    Si, nu uitati: gramada se inlocuieste doar odata la doi ani!

    Apreciază

  15. dan grosu spune:

    Dl. Georgelis are dreptate ca, bagat intr-o groapa, randamentul compostului ar fi mai mare. Prin urmare si volumul de compost necesar ar fi mai mic. Dar prea putin material biologic se epuizeaza mai rapid. Si intervin doua impedimente care cresc costurile: sapatul unei asemenea dimensiuni presupune cheltuieli destul de mari (nu stiu daca se acopera din productia de energie). De asemenea, golirea gropii presupune efort si utilaje mai costisitoare.
    Iar fermentarea anaeroba produce mai mult metan si mai putina caldura.

    Apreciază

  16. Citadela spune:

    Multumesc mult Dan, acum inteleg de unde apare presiunea necesara -din recipientul inchis ermetic- pentru a umfla camerele de cauciuc si stoca gazul inainte de utilizare. Intradevar este ceva de retinut.

    Apreciază

  17. romi spune:

    Trebuie tinut cont de randamentul termic in functie de zona , in multe zone din Franta si Belgia temperatura iarna nu coboara sub – 5 grade ,asta facandu-ma sa cred ca e o solutie buna doar pentru anumite zone geografice cu temperaturi moderate 🙂

    Apreciază

    • citadela spune:

      La asta ma gindeam si eu,…incearca sa pui balegarul la fiert undeva prin Canada!..ingheata „supa” diareica inainte sa zica piss!

      Apreciază

  18. Munteanu Constantin spune:

    Cunoasteti pe cineva in Romania care a facut asa ceva ?
    Mie imi place foarte mult si as incerca . Cine m-ar putea ajuta ?

    Apreciază

    • laci spune:

      In jud Salaj la IM SALAJ mina Chiest a fost , gazul rezultat a fost folosit la cantina. Momentan din pacate nici urma de activitate miniera.

      Apreciază

  19. Edward spune:

    Buna Tuturor!
    Salutari Dlui Dan Grosu, care cred ca este un om autodidact, plin de idei si pasionat de eutarhie.
    Am urmarit toate comentariile de pana acum. Fiecare a expus un punct de vedere.
    Parerea mea este ca cel mai bine este sa cautati pe scribd.com cartea lui Jean Pain si sa o studiati. Este un mic manual care poate elucida orice novice.
    In alta ordinbe de idei…Studiez problema de cativa ani si am facut cateva experimente la scara mica. Traiesc in Toplita, Harghita – la polul frigului romanesc – si pot spune ca am vesti bune.
    Nu este nevoie de groapa, nici de multe alte minuni.
    – Se construieste acest cilindru din pari de lemn sau beton, apoi pe interior se captuseste cu plasa sudata de fier-beton – plasa de buzau, se sedeaza plasa ca sa nu se desfaca, se taie o usa in zona convenabila si se monteaza balamale(asta pt evacuat compostul), apoi de la inaltimea de 05m se izoleaza cilindrul cu baloti paie, pamant, chirpici, vata minerala, polistiren, ciment amestecat cu talas si rumegus…etc Fiecare cu ce are la indemana si-si permite.
    – Apoi de pe parii care definesc cilindrul se construieste tot cu lemn sau cu metal un schelet care deseneaza un trunchi de con, terminat cu un alt cilindru de dimensiune mai mica. Apoi le invelim in folie de iaz, fribra de sticla, polietilena…etc. Aceasta constructie suprapozata va folosi ca si un cos de evacuare a gazelor si caldurii ce se pierde in mod iminent. Prin partea neizolata v-a intra aerul rece si plin de oxigen si prin convectie naturala v-a urca catre „cosul” construit deasupra pe unde v-a parasi „centrala”. In acest mod natural convectiv aeram si asiguram functionarea sistemului.
    –Cilindrul cu supa metanogena se pune in treimea superioasa si in mijlocul cilindrului. Apoi se inveleste, se bobineaza cu conductele care vin de la returul incalzirii. Conductele care pleaca catre tur vor fi puse catre treimea superioara si exterioara cilindrului. Acolo temperatura este maxima. In centru temperatura este mai mica deoarece nu ajunge suficient oxigen si reactiile sunt anaerobe=metanogene.
    – In acest fel se economiseste timp, compost si cantitatea de caldura este aceeasi.
    – Pentru cei care-si permit si vor sa imbunatateasca sistemul:
    – se poate monta un schimbator de caldura (aer-aer) deasupra compostului. Cu acest aer cald se pot incalzi animalele dintr-un adapost sau un depozit de legume, fructe, pe timp de iarna.
    – sub cilindru se poate construi, monta un sistem de captare a lichidelor si cu o pompa de recirculare sa se re-ude compostul. In acest fel se accelereaza pornirea si functionarea sitemului. Apa duce cu ea muuulte bacterii si in acest fel le intoarcem la locul lor…:)
    – centrala poate fi pusa in serie sau paralele cu o centrala conventionala pe lemne si asta ar ajuta enorm. Ca sa pornim fermentatia facem un foc bun cateva zile in centrala pe lemne, incalzim compostul si acesta v-a incepe sa fermenteze chiar si daca am facut mici erori de compostare. In plus, daca se termina reactia de compostare si inca suntem in timpul iernii, putem folosii centrala pe lemne pentru incalzire si masa de compost pe post de acumulator termic, inchizand canalele de convectie. Tot asa putem prodece in continuare metan.
    – Putem ajuta la inceperea fermentatiei folosint urzici, tataneasa, resturi de spanac, iarba, frunze de podbal ..etc cat si apa calduta pentru udat.
    – putem prevedea un schelet pe care sa fixam conductele, sa construim canale de evacuarea compostului la baza cilindrului, si orificii de umplere in partea superioara, astfel incat sa schimbam treptat compostul si nu tot odata. In acest fel vom avea temperatura mica jos si mare mai sus…
    – de asemenea in compostul initial sunt binevenite si organicele resturi din bucataria personala, zer, resturi de carne, etc. Toate ajuta mult la fermentare si la cresterea temperaturii.
    Dupa cele cateva experiente personale pot spune ca se pot atinge temperaturi si de 70~80 grade. Evident, nu este de dorit pt ca reactia v-a fi mult mai scurta si incompleta. Bacteriile se vor autodistruge prin temperatura ridicata pe care o produc. De aceea este nevoie si de aerisire si de convectie si chiar de un mod de „reglare” a reactiei.
    Mult succes si astept vesti, comentarii si idei!

    Apreciază

  20. stefan1969 spune:

    Salut oameni buni! Ideea in general este foarte buna dar nimeni nu vorbeste de costuri. Eu am o ferma si am balegar de vaci, nu este la fel de eficient dar il am gratis. Se incalzeste undeva la 60-70 celsius si tine cam 100 de zile. Avand in vedere ca este gratis este bun si asa. Ca sa aduni 50 mc de craci ai nevoie de ceva teren impadurit sau boscheti , ceva. Daca nu ai trebuie sa cumperi de undeva sau sa aduni si sa transporti cracile. Asta inseamna bani, combustibil. Dupa care trebuie sa toci. Iarasi combustibil sau curent plus ceva mana de lucru. Caratul , presatul, aranjatul, iarasi implica ceva costuri. Nu poti sa cari si sa presezi 50 mc de unul singur cu o roaba. Ideea este foarte buna si viabila doar daca ai materie prima gratis, sau aproape gratis.

    Apreciază

  21. Liviu Toader spune:

    RADIATOARE MARMURA GRANIT-pe facebook

    Apreciază

  22. James Hudson spune:

    idei aiurea, incercati alte trucuri mai ieftine, o sursa UPC de vreo 2000 w , un resou pana la 1800 w si va puteti incalzi bine mersi pe gratis de la sursa de curent UPC, nu sa se invarta contorul………… apoi inca o ideie care o am eu flyweel……. un sistem care produce curent gratis, ai o roata de 35 kg fier , 3 fulii care sa le ajustezi de la motorul care invarte roata mare de fier si porneste generatorul de curent in linie……….lasi sa ajunga la saturatie si scoti dinn priza si bagi la priza generatoruli ………o sa ai curent non stop , GRATIS GRATIS , apoi folosesti un jpaul naudin genrator capagen adaugat la asta si poti sa dai curent si la vecini de la chestia asta ……..

    Apreciază

    • Ela spune:

      Am vazut ca ai un nume strain . Dar te rog daca se poate sa explici din nou tot ce ai scris pt ca nu toti inteleg UPC , 3fulii , jpaul naudin , etc… Scrie romaneste te rog !

      Apreciază

  23. Alexandru spune:

    Comercializăm sobe, șeminee pe lemne și peleți, din gama Moretti Design Italia. Pentru mai multe detalii contactați-ne la numărul de telefon 0746342435 sau lăsati un mesaj pe pagina noastră de facebook https://www.facebook.com/moretticaminiro/
    pentru a vedea produsele intrați pe site-ul nostru : http://www.moretticamini.ro
    avem garanție 5 ani, produse de înalta calitate fabricate în totalitate în Italia, aprindere automată, control al siguranței, si pana la 6000 de lei înapoi cu programul casa verde.

    Apreciază

    • Preda spune:

      Draga Alexandru, unde nu-i cap vai de picioare, sau cu alte cuvinte, pentru maruntis incerci un mic spam pe aici.Daca te duce capul, mai bine cauti producatori romani de sobe, inclusiv centrale automate cu peleti la care sa le faci distributia.Ceea ce faci acum este sa dai de mancare la altii si sa ne saracesti pe noi.
      Referitor la subiect, carteadintei are cateva carti interesante despre permacultura, sere, incalzirea cu biogaz si obtinerea de apa calda, sobe cu masa termica, realizarea compostului, etc.Ramane sa descoperiti fiecare domeniul de interes.
      In articol se trateaza o metoda alternativa si mult mai ieftina comparativ cu sisteme industriale care ne sunt bagate pe gat de dragul profitului.
      Daca construiesti un produs care este economic, durabil (peste 100ani) si ieftin atunci unde este castigul?Bunastarea cumparatorului conteaza prea putin, trebuie sa cumpere ceva care sa fie scump, imediat dupa garantie sa se strice iar daca se repara, dupa 5-10ani oricum sa-l schimbi cu altul nou.Asa se pastreaza rata profitului si ai clienti captivi care cumpara produsele din nou.
      Stilul asta de a risipi resurse conteaza doar pentru a castiga ceva in plus.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s