ADEVARATA FATA A NOULUI PAPA: “Aparatorul saracilor” sau PAPA AL WASHINGTONULUI? Rolul al Papei Francisc in legitimarea JUNTEI MILITARE OPRESIVE impuse de CIA in ARGENTINA


Cine este Jorge Mario Bergoglio?

In 1973 el a fost numit liderul in Argentina (“Provincial”) al Societatii lui Isus. In acesta calitate, Bergoglio a fost iezuitul cu functia cea mai inalta din Argentina pe perioada dictaturii militare conduse de generalul Jorge Videla (1976-1983). Mai tarziu, a devenit episcop si arhiepiscop de Buenos Aires. Papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la rangul de cardinal in 2001. Cand junta militara a cedat puterea in 1983, presedintele ales Raul Alfonsin a infiintat Comisia Adevarului care sa studieze crimele din perioada “Razboiului murdar”. Junta a fost sustinuta deschis de Washington. Secretarul de stat Henry Kissinger a fost implicat in culisele loviturii militare din 1976. Adjunctul lui Kissinger pentru America Latina, William Rogers, i-a spus cu doua zile inainte de lovitura militara ca

“trebuie sa ne asteptam la un anumit grad de represiune, probabil chiar mult sange care sa curga in Argentina nu peste mult timp” (Arhiva Nationala de Securitate, 23 Martie 2006).

“Operatiunea Condorul”

In mod ironic, un proces amplu a debutat in Buenos Aires pe 5 martie 2013, cu o saptamana inaintea numirii ca pontif a cardinalului Bergoglio. Procesul in curs (vezi)

“analizeaza ansamblul crimelor savarsite sub Operatiunea Condorul, o campanie coordonata a diverselor dictaturi latino americane sustinute de SUA in anii 70 si 80 de a prinde, tortura si ucide zeci de mii de opozanti ai acestor regimuri”.

Pentru mai multe detalii vezi Operation Condor: Trial On Latin American Rendition And Assassination Program de Carlos Osorio si Peter Kornbluh.

Junta militara condusa de generalul Jorge Videla a fost responsabila de nenumarate asasinate, inclusiv ale preotilor si calugarilor care s-au opus regimului militarizat care a urmat lovitura de stat sponsorizata de CIA din 24 martie 1976 care a rasturnat guvernul condus de Isabel Peron:

“Videla a fost printre generalii condamnati pentru incalcari ale drepturilor omului, inclusiv “disparitii” ale unor persoane, tortura, crime si rapiri. In 1985, Videla a fost condamnat la inchisoare pe viata in inchisoarea militara Magdalena.”

Wall Street si agenda economica neoliberala

Una din numirile cheie ale juntei militare (la solicitarea Wall Street) a fost cea a ministrului economiei, Jose Alfredo Martinez de Hoz, membru al comunitatii de afaceri din Argentina si prieten apropiat al lui David Rockefeller.

Una din numirile cheie ale juntei militare (la solicitarea Wall Street) a fost cea a ministrului economiei, Jose Alfredo Martinez de Hoz, membru al comunitatii de afaceri din Argentina si prieten apropiat al lui David Rockefeller.

Pachetul politic macroeconomic liberal adoptat sub Martinez de Hoz a fost o copie la indigo a celui impus in octombrie 1973 de dictatura Pinochet in Chile la recomandarea “Chicago boys” (n. trad.: tinerii economisti chilieni formati la scoala lui Milton Friedman) dupa lovitura de stat din 11 septembrie 1973 si asasinarea presedintelui Salvador Allende. Salarile au fost imediat inghetate prin decret. Puterea reala de cumparare s-a prabusit cu peste 30 de procente in cele 3 luni care au urmat loviturii din 24 martie 1976. Populatia Argentinei a fost saracita. Sub conducerea ministrului economiei Martinez de Hoz, politica monetara a bancii centrale a fost in cea mai mare parte stabilita de Wall Street si FMI. Piata valutara a fost manipulata. Peso a fost supraevaluat in mod intentionat, ceea ce a dus la un deficit extern insurmontabil. Intreaga economie nationala s-a prabusit in faliment.

Wall Street si ierarhia Bisericii Catolice

Wall Street a sustinut puternic junta militara care a purtat “Razboiul Murdar” in locul sau. La schimb, ierarhia Bisericii Catolice a jucat un rol central in sustinerea legitimitatii juntei. Ordinul lui Isus [iezuitii, n.n.] – care reprezinta factiunea conservatoare, dar si cea mai influenta din Biserica Catolica, legata strans de elitele economice din Argentina – a sustinut puternic Junta impotriva asa-numitilor “stangisti” ai miscarii Peron.

“Razboiul murdar”: acuzatii impotriva cardinalului Jorge Mario Bergoglio

In 2005, avocatul specializat in drepturile omului Myriam Bregman a intentat proces penal cardinalului Jorge Bergoglio, acuzandu-l de asociere cu junta militara in rapirea a doi preoti iezuiti in 1976. Bergoglio, care pe atunci era conducatorul local (“Provincial”) al Societatii lui Isus, le ceruse celor doi preoti iezuiti “stangisti” sa-si “paraseasca munca pastorala” (n.a. i-a concediat) ca urmare a sciziunilor produse in interiorul Societatii lui Isus pe tema rolului Bisericii Catolice si a relatiei sale cu Junta. Condamnarea dictaturii militare (inclusiv privind incalcarea drepturilor omului) a fost un subiect tabu in interiorul Bisericii Catolice. Pe cand inaltii ierarhi sprijineau Junta, baza bisericii se opunea ferm impunerii regimului militar.

In 2010, supravietuitorii “Razboiului murdar” l-au acuzat pe cardinalul Bergoglio de complicitate in rapirea celor doi membri ai Societatii lui Isus: Francisco Jalics si Orlando Yorio (vezi El Mundo, 8 November 2010). Pe parcursul procesului demarat in 2005,

“Bergoglio a invocat in doua randuri dreptul oferit de legislatia argentiniana de a refuza sa compara in fata curtii, iar cand, intr-un final, a depus marturie, raspunsurile sale au fost evazive”. ”Cel putin doua cazuri l-au privit direct pe Bergoglio. Unul ancheta torturarea a doi preoti iezuiti – Francisco Jalics si Orlando Yorio – rapiti in 1976 din suburbiile unde propovaduiau teologia eliberarii. Yorio l-a acuzat pe Bergoglio ca, refuzand sa arate ca sustine activitatea pe care cei doi o depuneau,… i-ar fi pus in fata plutonului de executie. Jalics a refuzat sa discute acest episod dupa ce a ales izolarea intr-o manastire germana.” (vezi Los Angeles Times, April 1, 2005)

Acuzatiile impotriva lui Bergoglio in privinta rapirii preotilor iezuiti sunt doar varful aisbergului. Desi Bergoglio era o figura marcanta a Bicericii Catolice, nu era nicidecum singurul care sprijinea junta militara. Potrivit avocatului Myriam Bregman:

“declaratiile lui Bergoglio arata ca reprezentantii bisericii stiau de la inceput ca junta tortura si ucidea propriul popor, si totusi au sprijinit public dictatorii. “Dictatura nu s-ar fi dezvoltat in acelasi mod fara acest sprijin esential” (Los Angeles Times, April 1, 2005). Intreaga ierarhie catolica a sprijinit dictatura militara sponsorizata de SUA. Merita amintit ca pe 23 martie 1976, in ajunul loviturii militare:

“Videla si alti complotisti au primit binecuvantarea arhiepiscopului de Parana, Adolfo Tartolo, care a fost si vicar al fortelor armate. In chiar ziua preluarii puterii, liderii militari au avut o lunga intalnire cu liderii conferintei episcopale. Iesind de la reuniune, arhiepiscopul Tortolo a declarat ca “biserica are misiunea sa specifica…exista circumstante in care nu poate sa nu se implice chiar daca este vorba de probleme specifice ordinii statale.” El a chemat argentinienii sa “coopereze intr-un mod pozitiv” cu noul guvern.” (TheHumanist.org)

Intr-un interviu cu El Sur, generalul Videla, care in prezent ispaseste pedeapsa de inchisoare pe viata pentru crime impotriva umanitatii, a confirmat ca :

«a tinut ierarhia catolica argentiniana la curent cu politica regimului de a “face sa dispara” opozantii politici si ca ierarhii catolici ofereau consultanta asupra modului de gestionare a acestei politici. Videla a spus ca a avut «multe conversatii» cu primatul Argentinei, cardinalul Raul Francisco Primatesta, despre razboiul murdar al regimului impotirva activistilor de stanga. A mai declarat ca au avut loc discutii si cu alti episcopi de frunte din conferinta episcopala a Argentinei, precum si cu nuntiul papal al tarii de la acea vreme, Pio Laghi. «Ne-au sfatuit asupra modalitatii in care sa stapanim situatia» a spus Videla . » (Tom Henningan, Former Argentinian dictator says he told Catholic Church of disappeared, Irish Times, July 24, 2012)

Merita notat ca, potrivit unei declaratii din 1976 a arhiepiscopului Adolfo Tortolo, regimul militar se consulta intotdeauna cu un membru al ierarhiei catolice atunci cand era “arestat” un membru al clerului de rang inferior. Declaratia a fost facuta cu referinta speciala la cei doi preoti iezuiti rapiti, a caror activitate pastorala se desfasura sub autoritatea liderului provincial al Societatii lui Isus, Jorge Mario Bergoglio (El Periodista Online, March 2013).

Aratandu-si sustinerea fata de junta militara, ierarhia catolica a devenit complice la tortura si ucideri in masa, se estimeaza la 22 000 numarul mortilor si disparutilor intre 1976 si 1978… Mii de alte victime au fost ucise intre 1978 si 1983 cand regimul militar a fost alungat de la putere» (National Security Archive, March 23, 2006).

Rolul Vaticanului

Vaticanul sub Paul al VI-lea si Ioan Paul al II-lea a avut un loc central in sprijinirea juntei militare argentiniene. Pio Laghi, nuntiul apostolic al Vaticanului in Argentina a recunoscut ca a inchis ochii in fata torturilor si masacrelor. Laghi a avut legaturi personale stranse cu junta, inclusiv cu Videla si cu amiralul Emilio Eduardo Massera.
Biserica Catolica: Chile contra Argentinei

Trebuie notat ca imediat dupa lovitura militara din Chile de pe 11 septembrie 1973, cardinalul din Santiago de Chile, Raul Silva Henriquez, a condamnat deschis junta militara condusa de generalul Pinochet. In opozitie cu ce s-a intamplat in Argentina, aceasta pozitie a ierarhiei catolice din Chile a fost esentiala in stoparea valului de asasinate politice si de violari ale drepturilor omului indreptate impotriva suporterilor lui Salvator Allende si a opozantilor regimului militar. Daca ierarhia catolica din Argentina si Jorge Mario Bergoglio ar fi adoptat aceeeasi atitudine cu a cardinalului Raul Silva Henriquez, mii de vieti ar fi putut fi salvate.
«Operatiunea Condorul» si Biserica Catolica

Alegerea drept nou papa a cardinalului Bergoglio va avea consecinte imediate asupra judecarii procesului “Operatiunii Condorul” in Buenos Aires. Biserica a fost implicata in sprijinirea juntei militare. Aceasta va iesi la lumina in cursul audierilor din process. Fara indoiala, vor exista incercari de a minimaliza rolul ierarhiei catolice si al noului papa Francisc I, care a fost cap al ordinului iezuit in Argentina pe perioada dictaturii militare.

Jorge Mario Bergoglio: «Papa al Wasghingtonului la Vatican?»

Alegerea papei Francisc I are largi implicatii geopolitice pentru intreaga America Latina. In anii 1970, Barack+Obama+Cristina+Fernandez+de+Kirchner+FJaOPLSn0hnlJorge Mario Bergoglio a sprijinit dicatura militara sponsorizata de SUA. Ierarhia catolica din Argentina a sprijinit guvernul militar. Interesele Wall Street au fost sustinute prin prezenta lui Martinez de Hoz ca ministru al economiei. Biserica Catolica are influenta politica in America Latina. Are impact si asupra opiniei publice. Aceasta se stie si este inteles de arhitectii politicii externe a SUA. In America Latina, unde mai multe guverne pun sub semnul intrebarii acum hegemonia SUA, ne-am putea astepta – dat fiind trecutul lui Bergoglio – ca noul suveran pontif, din pozitia de conducator al Bisericii Catolice, sa joace de facto un discret rol «sub acoperire» in beneficiul Washingtonului. Cu Jorge Bergoglio devenit papa Francisc I (servind cu credinta interesele SUA in vremea de glorie a generalului Videla), ierarhia catolica din America Latina poate fi din nou manipulata eficient pentru subminarea guvernelor «progresiste» (stangiste), nu doar in Argentina (in relatie cu guvernul lui Cristina Kirchner), dar in intreaga regiune, incluzand Venezuela, Ecuador si Bolivia.
Papa al Washingtonului si al Wall Street la Vatican?

Departamentul de Stat al SUA exercita constant presiuni asupra Consiliului de Securitate ONU pentru a influenta votul asupra rezolutiilor Consiliului de securitate. Operatiuni secrete sau actiuni de propaganda sunt folosite in mod obisnuit pentru a influenta alegerile nationale in diverse locuri de pe glob. A incercat oare SUA sa influenteze alegerea noului suveran pontif ? Bergoglio a fost candidatul favorit al SUA. Au fost oare exercitate presiuni de culise de catre Washington in interiorul Bisericii Catolice, in mod direct sau indirect, asupra celor 115 cardinali membri ai conclavului de la Vatican pentru a fi ales un papa care sa serveasca cu credinta interesele externe ale SUA in America Latina?

Jorge Mario Bergoglio si Operatiunea „CONDOR” din America de Sud !

La 31 iulie 1973, la vîrsta de doar 36 de ani, a fost numit provincial al Societăţii lui Isus pentru Argentina, devenind astfel cel mai înalt reprezentant al iezuiţilor în timpul dictaturii militare conduse de
generalul Jorge Videla (1976-1983). Mai tîrziu a fost numit episcop şi apoi arhiepiscop de Buenos Aires, iar în anul 2001 Papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la rangul de cardinal.

Cînd, în 1983, junta militară a renunţat la putere, noul preşedinte Raul Alfonsin a organizat o comisie care să ancheteze adevărul privind crimele „războiului murdar“ („la guerra sucia“) argentinian.

La 5 martie 2013, cu o săptămînă înainte ca Bergoglio să devină Papa Francisc, cu totul neîntîmplător, s-a deschis la Buenos Aires un proces major, al cărui scop este „de a examina totalitatea crimelor
comise în cadrul operaţiunii Condor, o campanie de mare anvergură coordonată de dictaturile latino-americane susţinute de către Statele Unite în anii 1970 şi 1980, vizînd hărţuirea, torturarea şi
asasinarea a zeci de mii de opozanţi ai acestor regimuri.“
Operaţiunea Condor a reprezentat un program de represiune, organizat de o manieră coordonată de către regimurile militare din Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Paraguay şi Uruguay pentru a-i elimina pe „opozanţii“ săi.

În majoritatea cazurilor, responsabilii presupuşi ai acestor crime nu au fost niciodată identificaţi, nici traduşi în faţa justiţiei. Mulţi continuă să beneficieze de dispoziţiile legilor de amnistie şi alte măsuri speciale.
În majoritatea cazurilor, dreptul victimelor şi al apropiaţilor lor de a cunoaşte adevărul asupra faptelor şi de a obţine reparaţii complete nu a fost respectat.

Operaţiunea Condor ar fi putut rămîne pentru totdeauna secretă, dacă în decembrie l992, nu ar fi fost descoperite „din întîmplare” nişte documente în Paraguay.

Un judecător local căuta dosarul unui fost deţinut politic la o circă de poliţie din capitala Asuncion şi a descoperit documente detaliate care au fost supranumite „Documentele Terorii“.
Ele conţin informaţii despre sute de latino-americani care au fost răpiţi, torturaţi şi omorîţi de serviciile secrete ale regimurilor militare respective.

În nota articolului său intitulat “Washington’s Pope”? Who is Pope Francis I? Cardinal Jorge Mario Bergoglio and Argentina’s “Dirty War”, apărut în 14 martie 2013 şi din care voi prezenta ample pasaje, profesorul Michel Chossudovsky scrie:

„Încă de la începutul regimului militar din 1976 am fost profesor invitat al Institutului de Politică Socială al Universităţii Naţionale din Cordoba, Argentina. Subiectul meu principal de cercetare era în acel
moment studiul de impact al reformelor macroeconomice devastatoare adoptate de către junta militară. Am predat la Universitatea din Cordoba în timpul valului iniţial de asasinate, care îi viza de asemenea pe membrii progresişti ai clerului catolic.

Oraşul industrial Cordoba era centrul mişcării de rezistenţă.
Am fost martor al sprijinului activ şi regulat al autorităţilor catolice în favoarea juntei militare, creînd astfel o atmosferă de intimidare şi de frică de-a lungul ţării. Sentimentul general la acea epocă era că
argentinienii fuseseră trădaţi de către eşaloanele superioare ale bisericii catolice.

Cu trei ani înainte, în momentul loviturii militare de stat din Chile de la 11 septembrie 1973, care a dus la răsturnarea guvernului de unitate populară al lui Salvador Allende, am fost profesor invitat al
Institutului Economic al Universităţii Catolice a statului Chile din Santiago.

Imediat după lovitura din Chile, am văzut cum Cardinalul de Santiago, Raul Silva Henriquez, acţionînd în numele Bisericii catolice, a înfruntat dictatura militară.“
Junta militară argentiniană condusă de generalul Videla a fost responsabilă de un număr incalculabil de asasinate, incluzînd preoţi şi călugăriţe care s-au opus regimului militar, care a urmat loviturii de stat din 24 martie 1976, înfăptuită de CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) şi care a răsturnat guvernul Isabelei Peron.

În 1985 generalul Videla a fost condamnat la închisoare pe viaţă.
Wall Street-ul a sprijinit cu fermitate junta militară care a purtat „războiul murdar“ în numele său. La rîndul ei, ierarhia bisericii catolice a jucat un rol central susţinînd legitimitatea juntei militare.

Compania lui Iisus care reprezenta facţiunea conservatoare şi cea mai influentă a bisericii catolice, asociată strîns elitelor economice argentiniene, a sprijinit cu fermitate junta militară împotriva aşa-zişilor „stîngişti“ ai mişcării peroniste.

Condamnarea dictaturii militare (incluzînd violarea de către ea a drepturilor omului) era un subiect tabu în sînul bisericii catolice.
Atunci cînd eşaloanele superioare ale Bisericii au susţinut -o, baza sa s-a opus cu putere impunerii unui regim militar.

În anul 2005, avocata drepturilor omului, Myriam Bregman l-a dat în judecată pe cardinalul Bergoglio, acuzîndu-l de conspiraţie cu junta militară în răpirea a doi preoţi iezuiţi în 1976.
Cîţiva ani mai tîrziu, supravieţuitorii „războiului murdar“ l-au acuzat public pe cardinalul Jorge Bergoglio de complicitate în răpirea preoţilor Francisco Jalics şi Orlando Yorio Several şi a şase membri ai parohiei lor.
Bergoglio, care la acea dată era provincial al Companiei lui Isus, ordonase celor doi preoţi etichetaţi drept „stîngişti“ „să-şi întrerupă activitatea lor pastorală“ (au fost concediaţi) în urma diviziunilor din sînul Ordinului privitoare la rolul Bisericii catolice şi a relaţiilor ei cu junta militară.

Atunci cînd cei doi preoţi, Francesco Jalics şi Orlando Yorio Several, răpiţi de către escadroanele morţii în mai 1976, au fost eliberaţi 5 luni mai tîrziu, după ce au fost torturaţi, alte şase persoane legate
de parohia lor, răpite în cadrul aceleiaşi operaţiuni au „dispărut“ (desaparecidos), dintre care patru profesoare şi doi dintre soţii lor.

Cînd a fost eliberat, preotul Orlando Yorio l-a acuzat pe Bergoglio de a-i fi predat escadroanelor morţii (incluzînd cele şase persoane), Jalics a refuzat să discute despre plîngere, după care s-a retras într-o mănăstire din Germania.

Printre cei „dispăruţi“ în mîinile escadroanelor morţii erau Monica Candelaria Mignone, fiica fondatorului CELS (Centro de Estudios Legales y Sociales), Emilio Mignone şi Maria Marta Vasquez
Ocampo, fiica preşedintei de Madre de Plaza de Mayo, Martha Ocampo de Vasquez.

Maria Marta Vasquez, soţul său Cesar Lugones şi Maria Candelaria Mignone, pe nedrept „predaţi escadroanelor morţii“ de către provincialul iezuit Jorge Mario Bergoglio, sînt printre miile de desaparecidos (dispăruţi) ai „războiului murdar“din Argentina susţinut clandestin de Washington prin operaţiunea Condor.

În timpul procesului iniţiat în 2005 „Bergoglio a invocat, în două rînduri, dreptul său în virtutea legii argentiniene de a refuza să apară în faţa curţii şi cînd în 2010 a dat mărturie, răspunsurile sale au fost
evazive.“

Surse:

http://www.globalresearch.ca/washingtons-pope-who-is-francis-i-cardinal-jorge-mario-bergoglio-and-argentinas-dirty-war/532667

Fotografie de la Anti - Uniunea Europeană.
Fotografie de la Anti - Uniunea Europeană.
Acest articol a fost publicat în RELIGIE(catolica). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.