Mi-e dor de iubire: de tine mi-e dor!


Astazi simt sa consum iubire in exces, caci oricum iubirea nu dauneaza nimanui, nu ingrasa si nu provoaca dependente care sa puna in pericol personalitatea si sanatatea nimanui. Astazi las iubirea sa curga lin peste taste si sa scrie despre ea. Despre iubirea  ce o simt, despre iubirea ce mi-a schimbat viata, despre iubirea mea. Despre tine.

Mi-e dor de iubire. Ei na, prostie mai mare nici ca as fi putut spune acum. Cum sa-mi fie dor de iubire? Cum? Cum as putea simti lipsa iubirii din moment ce eu sunt iubire, respir iubire si ofer doar ceea ce sunt?  Cum sa-mi fie dor cand iubirea, toata iubirea Universului este in mine? Da, in mine – este intr-o inima mica, o inima care devine din ce in ce mai incapatoare pentru ca un val urias imi invadeaza acum toata fiinta. Credeam ca am o inima mica. Serios, asa am crezut mereu. Dar acum inima mea e din ce in ce mai mare, caci iubirea din interior e din ce in ce mai multa. Si cu cat e mai multa, cu atat devine mai puternica.

M-am apucat de scris doar pentru ca mi-e un dor nebun de cuvinte, de stari si emotii transmise cu ajutorul lor. Mi-e dor de iubirea ce atarna pe fiecare gand ce-mi bate acum la poarta inimii. Mi-e dor sa-mi las mana sa scrie, sa scrie orice. Mi-e dor sa mangai cuvintele cu degetele si mi-e dor sa vad cuvintele dansand dupa muzica din sufletul meu.

Am zis ca mi-e dor de iubire? De fapt, cred  ca mi-e dor de tine. Mi-e prea dor de tine, iubire! Tu esti iubirea de care mi-e cel mai dor acum. Tu esti iubirea care imi curge prin vene in fiecare clipa a vietii mele. Esti iubirea care imi ofera sansa dupa sansa, imi ofera fericirea – acea mare de fericire dupa care am tanjit intotdeauna.  Acea fericire pe care am visat-o inca din copilarie, acea iubire traita de mine doar atunci cand citeam pe ascuns (si cu respiratia taiata) din cartile pe care mama le tinea departe de ochii curiosi ai fiicei. Sau poate acea iubire de poveste din filmele pe care le-am vizionat inainte de vreme – inainte sa inteleg  exact cum sta treaba cu iubirea si ce este iubirea de fapt.

Am visat mult la o iubire perfecta si am cautat iubirea perfecta in locurile nepotrivite. Am gasit iubirea, dar era plina de asteptari si nevoi (ale mele si ale lor). Am gasit iubirea care m-a ranit si mai tare decat eram deja ranita. Am gasit iubirea care mi-a adus lacrimi, durere si neputinta. Am gasit iubirea si am suferit – cand am iubit si cand am pierdut-o. Am gasit iubirea, dar toata iubirea asta mi s-a scurs printre degete, precum se scurge nisipul in clepsidra.

Am cautat iubirea de foarte multe ori, iar cautarea asta nu mi-a adus niciodata iubirea visata. Si stii de ce, dragul meu? Pentru ca iubirea visata de mine, trebuia sa ajunga la mine, nu trebuia sa o caut eu. Trebuia doar sa o astept cu bratele si inima deschisa.

Si-ai ajuns in viata mea de multa vreme, dar in cautarea mea dupa iubirea perfecta, nu am vazut faptul ca nu trebuia, nu mai trebuia sa o caut sau sa o astept. Am fost prea ocupata ca sa pot vedea clar ca orice cautare si asteptare nu isi mai avea rostul. Erai langa mine. Erai atat de aproape si eu nu te vedeam, caci eram prea prinsa in lupta – sa caut ceea ce nu aveam cum sa gasesc, sa caut ceea ce era deja sub ochii mei.

Ai fost langa mine, inca dinainte de a te cunoaste, inca dinainte de a te intalni pe drumul vietii. Cand te-am intalnit prima oara, erai tot numai un zambet. Cand te-am intalnit prima oara eram copii – eu un copil trist, tu un copil frumos indragostit de o alta fata.   Am crescut impreuna, am ras si suferit impreuna – tu din iubire pentru ea, eu din iubire pentru altul. Am plans sau poate m-am plans de atatea ori sufletului tau, iar tu erai acolo.. Langa mine ai stat mereu fara sa ma gandesc vreodata la ce rol important vei avea in viata mea, cat de important vei fi pentru mine.  Tu ma stii trista si vesela, dar ma iubesti pentru ceea ce sunt acum, nu pentru cea din trecut.

Am fost prieteni  si am ramas prieteni – asta in ciuda distantei si a tuturor evenimentelor mai putin placute din viata noastra. Timpul a trecut pe langa noi, fiecare a trait propria poveste: a calatorit prin viata, a cunoscut iubirea si suferinta. Am stat departe unul de altul (fizic), dar prietenia sincera si neconditionata a rezistat in fata oricarei piedici.

Te-am avut mereu, dragul meu. Te-am avut, te am si te voi avea. Stiam ca existi, dar nu ma puteam bucura de tine si nu puteam sa  te iubesc asa cum as fi vrut – asa cum simteam eu si cum meritai tu sa te iubesc – neconditionat, profund si in totalitate. Nu puteam pentru ca eu nu ma consideram demna de un barbat ca tine, nu ma consideram ca fiind suficient de buna pentru tine. Te aveam si te iubeam, dar eu aveam probleme mari cu stima si increderea in sine, iar tu nu meritai o astfel de femeie. Meritai mai mult! Ma meritai, dar nu asa cum eram atunci. Ma meriti acum pentru ca te merit!

Nu-ti spun nimic din ce nu vrei sa auzi, nimic din ce nu ti-ar mangaia inima. Nu-ti spun decat ca mi-e dor de iubire- de tine mi-e dor.  Mi-e dor sa te privesc in ochi, sa-ti vad zambestul si sa-ti simt inima batand puternic in momentul in care ne luam in brate. Te-as privi la nesfarsit si te-as imbratisa pana m-as satura, dar oare m-as satura vreodata? Tare ma tem ca nu am cum sa ma satur de iubire, de tine, de zambetul tau, de caldura si blandetea din vocea ta.

Eram doi prieteni buni, dar totul s-a schimbat cand am sesizat schimbarea din viata mea – acea schimbare nu a vazut-o nimeni, doar eu am simtit-o profund si m-am lasat ghidata de ea. In ziua in care am inteles ca esti mai mult decat un prieten,  ceva s-a schimbat cu adevarat in mine. Atunci am cunoscut iubirea adevarata – iubirea care nu avea nevoie de nici o conditie pentru a trai si pentru a se trai. Nu am tinut cont de nimic: de piedici, de pareri, de gandurile mele limitative, doar m-am bucurat de ceea ce simt.

Si ma bucur in continuare! Si simt din ce in ce mai puternic iubirea asta si nu ma tem de nimic, de absolut nimic! Pentru ca stiu ca totul vine din sufletul meu si este pentru tine. De ce pentru tine si nu pentru altcineva?  Dragul meu, nu detin controlul asupra acestor sentimente, nu eu indrum aceasta iubire catre tine. Iubirea mea e libera si am lasat-o in libertate, ca sa poata ajunge la un suflet care are nevoie de ea. Si s-a oprit acolo a simtit, unde se simte dorita. La tine. Mai are rost sa spun de ce tu si nu altcineva?

De ce la tine daca tu nu ai facut nimic sa o meriti? Stiu, este asa frumoasa iubirea despre care iti vorbesc, despre care iti spun ca o simt pentru tine, incat ti se pare ireala. Si cu atat mai ireala este pentru ca nu stii ce ai facut sa o meriti.  Ti-am mai spus candva: pentru iubire nu trebuie sa faci nimic. Iubirea nu se orimeste pe merit sau dupa merite. Ai primit iubirea si sufletul meu pentru ca meriti! Daca nu o meritai, nu o primeai! Punct.

Pentru iubirea mea nu trebuie sa faci nimic, doar trebuie sa fii TU – cu foarte bune, cu bune si cu mai putin bune. Stii deja asta, stii asta si tot ce simt, dar nu pot exprima in cuvinte. Acum ti-ai reamintit de ce te iubesc.

Si daca vrei sa afli intr-adevar de ce inima mea a ales sa-ti daruiasca toata iubirea si sa te iubeasca pe tine, intreaba-ti inima. Vezi ce-ti raspunde, caci acela este raspunsul la toate intrebarile tale. Asta este raspunsul care topeste teama si indoiala, oferind claritatea totala.

Esti iubirea mea! Esti iubirea care imi transforma viata intr-o poveste, intr-un vis de poveste. Esti iubirea care intrece cu mult iubirea la care am visat. Inima mea e fericita. Inima ta? Simti deja cat de mult se bucura de iubirea asta. Se bucura ca iubeste si este iubita.

Iubesc! Iubesti! Inimile noastre sunt unite de puterea iubirii.

Ti se pare ireala. Si cu atat mai ireala este pentru ca nu stii ce ai facut sa o meriti.  Ti-am mai spus candva: pentru iubire nu trebuie sa faci nimic. Iubirea nu se orimeste pe merit sau dupa merite. Ai primit iubirea si sufletul meu pentru ca meriti! Daca nu o meritai, nu o primeai! Punct.

Pentru iubirea mea nu trebuie sa faci nimic, doar trebuie sa fii TU – cu foarte bune, cu bune si cu mai putin bune. Stii deja asta, stii asta si tot ce simt, dar nu pot exprima in cuvinte. Acum ti-ai reamintit de ce te iubesc.

Si daca vrei sa afli intr-adevar de ce inima mea a ales sa-ti daruiasca toata iubirea si sa te iubeasca pe tine, intreaba-ti inima. Vezi ce-ti raspunde, caci acela este raspunsul la toate intrebarile tale. Asta este raspunsul care topeste teama si indoiala, oferind claritatea totala.

Esti iubirea mea! Esti iubirea care imi transforma viata intr-o poveste, intr-un vis de poveste. Esti iubirea care intrece cu mult iubirea la care am visat. Inima mea e fericita. Inima ta? Simti deja cat de mult se bucura de iubirea asta. Se bucura ca iubeste si este iubita.

Iubesc! Iubesti! Inimile noastre sunt unite de puterea iubirii.

http://lumealaurei.ro/

Acest articol a fost publicat în SUFLET-INIMA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.