TRADIŢII BIZARE. Episodul IX – Europenii şi obiceiurile lor ciudate


Trotuare împărţite în funcţie de viteză şi pisoare în spirală

În Austria, domnişoarele de onoare au obligaţia de a fi îmbrăcate cât mai asemănător cu mireasa. Nu pentru a o eclipsa, ci pentru a distrage spiritele rele care ar putea-o ataca.

Austria, dar şi Olanda, au pus piciorul în prag în ceea ce priveşte nevoile fiziologice ale pietonilor. Cele două ţări au instalate pe trotuare pisoare în formă de spirală, pentru a uşura în acest fel viaţa cetăţenilor. În plus, nemţii au împărţit şi trotuarul. Astfel, pietonii grăbiţi au la dispoziţie partea stângă a drumului pentru maraton. Tot aici, râgâitul nu e motiv de jenă, ci demonstrează satisfacţia indusă de hrană consumată. În dieta suedezilor, locuri de cinste ocupă stroming-ul (hering de baltă putrezit) şi renii.

Pe de altă parte, pe masa elveţienilor o prezenţă uzuală o constituia carnea de Saint-Bernard, crescuţi special în ferme pentru consum alimentar, dar până la începutul anilor ’80, când această practică a fost prohibită. Disciplina extravagantă este de asemenea obligatorie în anumite cantoane din părţile germane ale Elveţiei, unde e interzis să faci duş şi să tragi apa la toaletă după ora zece seara.

Fără „alo” în Suedia

Exprimarea afecţiunii constituie un alt pretext de diferenţiere. Astfel, francezii şi olandezii se sărută de trei ori când se văd, ca formă de salut obişnuit. Dacă însă te trezeşti invitat de francezi la o cină la ei acasă, adu un cadou doar dacă nu ai de gând să returnezi invitaţia. În Cehia, covoarele şi pardoseala au o importanţă atât de mare încât musafirii trebuie să îşi aducă papuci de acasă pentru a intra în casa gazdei. Acelaşi obicei, dar cu nuanţe diferite, se întâlneşte în Suedia, unde este considerat elegant să îţi scoţi încălţările, rămânând în ciorapi, de cum ai trecut pragul. Aceiaşi nordici văd drept o impoliteţe răspunsul la telefon cu „alo”. Regula general acceptată este să te prezinţi de cum ridici receptorul. Că se simt patrioţi sau nu, maghiarii au o datorie de Revelion: se reculeg ascultând imnul naţional. Tot ei se tutuiesc indiferent de diferenţele de vârstă şi de statut, păstreaza muţenia la masă şi bronzul la reprezentantele sexului frumos, tot timpul anului.

Desculţ prin frig

Mediteraneenii păstrează cu sfinţenie tradiţia prânzului şi siesta de după, iar ora 14:00 a devenit tabu în aceste ţări. Magazinele din Spania, Grecia şi Italia sunt închise la ora după-amiezii, pentru că toţi se bucură de a doua masă a zilei. Tot la iberici consumul de supă şi pâine se asociază arareori. La bar sau la restaurant cazurile în care se plăteşte individual sunt rarisime. Ori se face de la început un „fond” la care toţi contribuie şi din care se achită nota, sau dă fiecare câte un rând. Spaniolii se uita urât la cei care umblă desculţi prin casă. În partea opusă a continentului, finlandezii fac copci în gheaţă şi se duc să înoate şi se mai mândresc cu un concurs faimos, „alergarea cu mireasa în spate”, pe care l-au inventat, dar nu îl câştigă niciodată. Sauna e atât de raspândită în această ţară încât şi-a făcut loc şi în apartamente, fiind folosită chiar la petreceri sau la întâlniri politice.

Electricitatea la cartelă

În Marea Britanie, cel mai frecvent, electricitatea ţi-o cumperi şi o stochezi pe o cartelă, pe care apoi o introduci într-un aparat. E necesar să nu uiţi să reîncarci cartela, altfel rămâi pe întuneric. Poliţistul britanic este tradiţional nepurtător de arme de foc, bizuindu-se pentru apărare pe un baston de cauciuc. Englezii sunt faimoşi totodată pentru micul lor dejun, mai „greu” decât al oricărei alte naţii, conţinând frecvent cârnaţi şi fasole. Sunt totodată singurul popor de pe vechiul continent care te atenţionează asupra existenţei unui spaţiu liber între metrou şi peron, faimosul „Mind the Gap”. Şi stadioanele britanice au o particularitate: cu toate că violenţa suporterilor e bine cunoscută, doar un rând de reclame care nu depăşesc jumătate de metru în înălţime îi separă de jucători.

Igiena se învaţă în sute de ani

La începutul secolului XVI, în Anglia, singura baie din an se făcea în luna mai, de aceea nunţile aveau loc în luna iunie, când mirii miroseau acceptabil. O familie din acele vremuri folosea nu numai acelaşi butoi pentru spălat, dar şi aceeaşi apă. Capul familiei se îmbăia primul, iar după el urmau fiii, restul persoanelor de sex masculin din familie, iar la final femeile şi copiii, de unde şi expresia „nu arunca pruncul odată cu apa în care te-ai spălat”.

http://www.realitatea.net/

Acest articol a fost publicat în CURIOZITATI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.