Chevron renunţă la gazele de şist din România: Invadatorul a plecat, acum rămâne să pedepsim trădătorii


Siteul Casa Jurnalistului face un calendar al ultimilor trei ani, de la momentul în care au apărut primele proteste, la Bârlad, împotriva gazelor de şist şi până la momentul 21 februarie 2015, atunci când americanii de la Chevron au anunţat oficial că renunţă la exploatarea gazelor de şist din România.

„Acum ceva timp am primit un calendar de la Chevron – un plic lucios din care am extras un fel de cărți de joc cu ciobani, flori, fete frumoase, care cu boi, cruci… scene tipic românești, perfecte ca-ntr-un album IKEA. Mesajul era că nu suntem așa de diferiți – toate activitățile umane sunt schimburi de energie, iar compania nu vrea decât să ducă tradițiile la nivelul următor. Sloganul nu-neapărat-distopic: “The Power of Human Energy“.

Localnicii au făcut același lucru cu Chevron – i-au luat identitatea atent lucrată și au întors-o pe dos: invadatorul străin în fața căruia îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul, așa cum facem de sute de ani. Potențialul de dialog între cele două perspective este zero”, scrie Casa Jurnalistului.

„Tentativele de dezbateri publice au sfârșit ca scene din Alexandru Lăpușneanul.

Chevron a anunțat că se retrage din România, deci a venit momentul să fac și eu un fel de calendar. Urmăresc de trei ani subiectul gazelor de șist, de la primele zvonuri apocaliptice printre blocurile din Bârlad până la șmenurile geopolitice dintre SUA și Rusia. Asta-i povestea la care am ajuns după ce am pus cap la cap toate informațiile:

Giganții petrolului și-au cam luat țeapă cu revoluția gazelor de șist. Prin anii 2000, o puzderie de companii mici s-au apucat să exploateze zăcăminte despre care se credea că nu sunt profitabile, folosind o tehnologie considerată prea periculoasă. Până să se dezmeticească firmele mari, America era împânzită de sonde, micii petroliști înhățaseră profituri imense, iar societatea începea să se descopere impactul asupra mediului – oamenii protestau, autoritățile impuneau restricții, profiturile scădeau.

Așa că Chevron s-a orientat către alte țări, cu infrastructură mai proastă și industrie mai slabă, dar cu guverne mai “prietenoase”, care să le asigure taxe mici și reguli de mediu relaxate în contul prieteniei cu America. Așa au ajuns în România, care voia să scape cu orice preț de gazele rusești.

În prima fază, lucrurile au mers brici. Americanii au obținut în condiții avantajoase un perimetru imens în Vaslui și trei mai mici în Constanța, iar aprobările veneau pe bandă rulantă. Dar la începutul lui 2012 s-a întâmplat ceva la Bârlad: câțiva tineri de-ai locului veniți la studii în București au dus înapoi scânteia protestului și au pornit o campanie grassroots din care s-a născut una dintre cele mai mari mișcări activiste din România.

Chevron a fost luat prin surprindere și nu a reacționat direct, ci a făcut noi presiuni la autorități. Guvernul român s-a transformat în avocatul și PR-ul companiei americane. Au plănuit împreună campanii media. Au făcut din bani publici un site pentru promovarea gazelor de șist. Când au crescut protestele la Pungești, au trimis peste ei 250 de jandarmi care au instituit o “zonă specială de siguranță publică”, adică timp de un an satul a fost militarizat pentru intimidarea localnicilor nemulțumiți. Protestatarii s-au paranoizat, iar orice dezbatere pe tema asta se înfundă rapid în «ești plătit de americani / ba ești tu plătit de ruși».

Situația era departe de scenariul liniștit și profitabil pentru care au venit americanii. În România s-au trezit cu o opoziție socială costisitoare, în Polonia s-au trezit că guvernul pragmatic vrea să crească redevențele la nivelul țărilor occidentale. Iar geologia din estul europei s-a dovedit a fi diferită de zonele americane pentru care s-au optimizat tehnicile de extracție – alte costuri în plus. Ultimul cui din coșciugul proiectului a fost căderea prețului petrolului și gazelor, care face ca și exploatările din SUA să fie la limita profitabilității.

Game over.

Toată povestea asta, toată drama, toată controversa, toți politicienii și jandarmii, tot pământul din Vaslui, cu sângele strămoșilor cu tot, totul rămâne doar o notă de subsol într-un raport către acționari. Giganții petrolieri au în fiecare an zeci de incursiuni în care testează piețe, zăcăminte și societăți. Câteva reușesc și aduc profituri colosale, majoritatea nu. Chevron a investit în România din borcanul cu mărunțiș.

În urmă rămâne paradigma localnicilor: a plecat invadatorul, acum trebuie să pedepsim trădătorii”, notează jurnaliştii.

Sursa: Casa Jurnalistului

http://activenews.ro/

Reclame
Acest articol a fost publicat în ROSIA MONTANA – GAZE DE SIST (Chevron). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Chevron renunţă la gazele de şist din România: Invadatorul a plecat, acum rămâne să pedepsim trădătorii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.