INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI?! O GOGORIŢĂ! Îngenunchiaţi în faţa FMI


MAKE

Fondul Monetar Internaţional şi-a ridicat poalele, în Raportul pe România (dat publicităţii vineri), iar, dedesubt, s-a zărit cum îi stă în genunchi Statul Român, obligat să uite de interesele cetăţenilor săi, în favoarea intereselor sistemului bancar:
„Riscurile legale rămân o preocupare majoră pentru sistemul bancar. Un val de procese recente pe baza Codului civil adoptat în 2013 referitoare la clauzele abuzive din contractele de credit a dus la situaţia în care deciziile instanţelor inferioare sunt atacate cu apel pe motiv că sunt împotriva practicilor de piaţă. Dacă acele verdicte devin baza unor acţiuni de tip «class action» [n.r. – procese colective], ele pot reprezenta o ameninţare pentru stabilitatea sistemului. Drept răspuns, autorităţile au întocmit un plan pentru stabilirea unor instanţe specializate care să se ocupe de aceste cazuri. Totuşi, implementarea acestui plan a fost întârziată în mod repetat din motive administrative”.
Când medicul îţi spune că fumatul reprezintă un risc pentru viaţa ta, asta înseamnă că trebuie să te laşi de fumat.
Când FMI spune că procesele colective „pot reprezenta o ameninţare pentru stabilitatea sistemului”, asta înseamnă că procesele colective trebuie eliminate.
Ceea ce s-a şi întâmplat.
Începând din 24 decembrie 2014, instanţele noastre de judecată s-au apucat să disjungă dosarele colective, coordonate de avocatul Gheorghe Piperea, intentate de debitorii cu credite în franci elveţieni (CHF).
La 9 martie, Piperea ne-a informat că are în coordonare un număr de şaisprezece dosare colective pe CHF aflate în curs de pronunţare şi că alte douăzeci sunt constituite într-un aşazis „al doilea val”, aflat în pericol să fie spart, la impactul cu judecătorii.
Dar, ieri, asta încă nu se întâmplase.
De aceea, uimesc afirmaţiile unor surse din interiorul Băncii Naţionale a României (BNR), care contrazic Raportul FMI, susţinând că, la momentul actual, nu există procese colective intentate băncilor noastre, stabilitatea sistemului bancar nefiind afectată de acest tip de procese.
Contradicţia este flagrantă, dar poate avea o explicaţie, care evidenţiază cât de nepotrivită poate fi coordonarea de la distanţă pe care o practică FMI, fără grija pentru dreptul la proces echitabil (figurând în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului) şi fără cunoaşterea „specificului local”.
Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spune că afirmaţiile FMI sunt neconcordante cu realităţile sistemului judiciar din ţara noastră, în primul rând pentru că ignoră „simplul fapt” că toate apelurile formulate împotriva hotărârilor judecătoriilor sunt soluţionate, în aceste căi de atac, de complete specializate de la tribunal, „adică, până la urmă, judecători/instanţe specializate sunt cele ce se pronunţă asupra unor astfel de cauze”.
Alte surse judiciare susţin, chiar, că înfiinţarea tribunalelor specializate aminteşte de tribunalele extraordinare destinate să dea un parfum de legalitate unor decizii politice greşite şi contrare cetăţenilor, cum există în toate dictaturile şi cum existau şi pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, iar care acum sunt interzise prin Constituţie.
Ignoră FMI Constituţia şi istoria României?
Dar, situaţia prin care ar avea dreptate şi Piperea, când afirmă că are încă douăzeci de dosare colective, dar şi reprezentanţii BNR, când afirmă că nu există, acum, nici un dosar colectiv, n-ar putea fi nicidecum înţeleasă de FMI.
Trebuie să fii născut aici ca să o pricepi, deşi este îndeajuns de simplă: probabil că BNR este sigură că toate procesele colective vor fi disjunse.
În acest fel, dosarele lui Piperea se volatilizează şi, concomitent, sunt salvate şi prevederile constituţionale care interzic instanţele extraordinare.
Astfel, intervenţia FMI prin Raportul său de ţară, devine o gafă monumentală, evidenţiind că „independenţa justiţiei” noastre nu este decât o gogoriţă.
Confruntat cu disjungerea în serie a proceselor colective, cu doar trei săptămâni în urmă, de bună credinţă, Piperea declarase ziarului BURSA:
„Nu cred că este neapărat vorba de presiuni directe la nivelul conducerii instanţelor, dar mesajul care se transmite publicului pe toate canalele este că banca nu are nicio vină, ceea ce îi descurajează pe oameni”.
Ei bine, Raportul FMI scoate la lumină că, la nivelul instanţelor, a fost dată o directivă de „volatilizare” a proceselor colective.
Judecătoriile o aplică, pline de însufleţire patriotică să satisfacă grija FMI-ului pentru bănci, fără ca pe judecători să-i intereseze nici dreptatea, nici soarta cetăţenilor nedreptăţiţi şi nici prosperitatea naţională.
Dacă-i ordin, cu plăcere!

*  Dumbravă, CSM: „Se pune problema unui amestec nepermis în actul de justiţie”
Afirmaţia FMI este mai mult decât riscantă, consideră judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), subliniind, chiar, că se pune problema unui amestec nepermis în actul de justiţie.
Judecătorul menţionează: „Din punctul meu de vedere, este mai mult decât riscantă afirmaţia FMI, venită mai degrabă în favoarea unei părţi implicate într-un proces aflat pe rolul unei instanţe din România, respectiv în favoarea băncilor. E riscantă şi pentru că astfel de afirmaţii, făcute în mod oficial, sunt de natură să rupă echilibrul părţilor dintr-un astfel de proces aflat în faţa unei instanţe, pentru că această afirmaţie se constituie, în primul rând, ca o presiune pe judecător, dar şi este de natură să rupă un echilibru dintre părţi – pe de o parte consumatorul/reclamant şi, pe de altă parte, creditorul/pârât, adică operatorul bancar, care oricum are o forţă economică superioară consumatorului, aşa încât pârâtul, adică banca/creditorul dintr-un proces privat beneficiază cu totul neelegant, şi poate chiar cu încălcarea principiului la un proces echitabil (art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului), de un ajutor al unui oficial internaţional, cum este FMI.
Mă întreb de ce FMI, dacă a discutat cu reprezentanţii băncilor, care, repet, au calitatea de parte în procese private pe rolul instanţelor, de ce nu a reflectat şi punctul de vedere al consumatorilor, reclamanţi în astfel de procese? Mă întreb dacă a avut o discuţie cu asociaţiile consumatorilor pe această temă”.
În opinia domnului Dumbravă, astfel de afirmaţii venite din partea unei organizaţii internaţionale sunt de neacceptat, putându-se pune problema unui amestec nepermis în actul de justiţie.
„Mă întreb dacă FMI ar fi avut aceeaşi poziţie dacă practica unitară de la judecătorii ar fi dat dreptate creditorilor/pârâţi, adică băncilor. Este o întrebare la care oficialii şi responsabilii acestei organizaţii, inclusiv reprezentantul oficial al FMI pentru România şi Bulgaria, ar trebui să răspundă la astfel de argumente”, subliniază reprezentantul CSM.
Domnia sa ne-a explicat: „Sistemul judiciar din România este criticat de Comisia Europeană în rapoartele MCV tocmai pentru faptul că instanţele în cauze asemănătoare nu au practică unitară. Or, dacă este aşa cum spune FMI, că judecătoriile au practică constantă în prima instanţă, în legătură cu clauzele abuzive în cauzele privind protecţia consumatorului, acest lucru vine în întâmpinarea celor indicate de Comisie şi, dimpotrivă, ar trebui să fie un semn îmbucurător că există o practică unitară, indiferent de soluţia pentru care optează această practică unitară”.
Potrivit lui Horaţius Dumbravă, din textul FMI rezultă că, pe de o parte, judecătoriile, ca instanţe de drept comun, soluţionează pe fond, conform competenţei stabilite de lege (Codul de procedurp civilă) cauzele privind clauzele abuzive formulate de consumatori în raport cu băncile şi că aceste instanţe nu sunt pregătite, întrucât nu sunt specializate.
„Pe de altă parte, se induce ideea că există o practică unitară la nivelul judecătoriilor, ca instanţe de fond (prima instanţă), în sensul admiterii de astfel de cereri de chemare în judecată, hotărârile judecătoriilor fiind atacate cu apel la instanţele superioare (tribunale), unde hotărârile date în prima instanţa rămân definitive, ceea ce pune în pericol stabilitatea sistemului (bancar, se subînţelege). Or, sugerează FMI, ar trebui ca aceste acţiuni, care sunt acţiuni tipizate („class action”), să fie soluţionate de instanţe specializate”, completează reprezentantul CSM.
(EMILIA OLESCU)


*  Surse BNR: „Nu înţelegem unde este pericolul”
„În momentul de faţă, stabilitatea sistemului bancar nu este afectată de procesele colective, pentru că nu avem astfel de procese (n.r. justiţia a disjuns în jur de opt dosare colective, de la finalul anului trecut şi până acum)”, susţin unele surse din Banca Naţională a României (BNR), care ne-au declarat: „Întotdeauna conducerea BNR a spus că, dacă există clauze abuzive în contractele de credit, este normal ca acestea să fie eliminate.
Însă, dacă vorbim despre procese colective, acestea nu au cum să afecteze sistemul bancar, pentru că ele nu există, la momentul actual. Nu înţelegem unde este pericolul.
Desigur, stabilitatea poate fi afectată şi de slăbirea încrederii deponenţilor în sistem, ca urmare a unor afirmaţii care pot afecta imaginea acestuia”.
Singurul pericol pentru sistemul nostru bancar vine din partea acţionarilor, ne-au mai spus sursele citate.


*  Piperea: „Opiniile FMI – o palmă la adresa justiţiei”
Opiniile Fondului Monetar Internaţional reprezintă, în opinia avocatului Gheorghe Piperea, „o palmă la adresa justiţiei şi o ameninţare voalată sau o acţiune de intimidare, prin care se atrage atenţia că va fi mai rău dacă şi instanţele superioare vor avea aceleaşi hotărâri ca acelea inferioare”, urmând să fie provocat un risc sistemic.
Domnia sa este de părere „că aceste acţiuni de intimidare ale unor entităţi cu importanţă au efecte”, întrucât, în ultimele luni, în jur de opt dosare colective pe care le coordonează au fost disjunse. În acelaşi timp, instanţele i-au respins avocatului Piperea toate cazurile deschise în Bucureşti pe creditele în franci elveţieni, care au avut termen până în prezent.
Avocatul ne-a mai precizat: „Eu înţeleg că FMI susţine faptul că deciziile instanţelor sunt greşite. Nu pot decât să constat că ceea ce am afirmat în scrisoarea mea deschisă către Victoria Nuland, Christine Lagarde şi Viviane Reding, la care nu am primit răspuns, este adevărat – aceste acţiuni de descurajare au efect, ţinând cont că acţiunile mele colective au fost disjunse. FMI face trimitere la procesele mele. Se pare că pentru FMI nu contează colapsul individual sau cel al claselor întregi de oameni, contează doar băncile. Nu mai contează nici libertatea accesului la justiţie, nici dreptul de a-ţi lua un avocat etc.”
Avocatul a ţinut să precizeze că afirmaţiile făcute de FMI sunt similare cu cele din Raportul de stabilitate al Băncii Naţionale a României (BNR).


*  Grigorescu, avocat: „Legislativul a rămas în urma situaţiei generale”
Toată lumea constată că efectele sunt cele care provoacă instabilitatea bancară, dar nimeni nu se întreabă care sunt cauzele, a ţinut să precizeze avocatul Gheorghe Piperea, subliniind: „ANPC are procese colective.
Avocatul Piperea are procese colective. Nu se întreabă nimeni de ce iese atât abur dintr-o oală sub preiune? De ce este atâta presiune în această oală? Cum au funcţionat băncile din 2003 şi până în prezent nu vede nimeni? Coşmarul sistemului bancar este acest proces colectiv, pe care FMI îl numeşte «class action». Pare că la bază este o acţiune concertată şi un consens pe care îl respectă instanţele”.
Avocatul Nicoleta Grigorescu susţine că problema este una reală şi că avem nevoie de reglementări în domeniu.
Domnia sa ne-a precizat: „Dacă intanţele de judecată caută, la un moment dat, soluţii care nu există în legislaţie, cum este cazul clauzelor abuzive, sau dacă soluţiile existente nu corespund realităţii, este un semnal de alarmă că în domeniul respectiv se impune reglementarea acelei probleme. Înseamnă că legislativul a rămas în urma situaţiei generale”, ne-a explicat Nicoleta Grigorescu.
Avocatul susţine că, la nivelul Ministerului Justiţiei, ar trebui să fie colectate soluţiile instanţelor, pentru a se vedea ce anume încearcă judecătorii să compenseze şi, ulterior, să fie întocmit un proiect de lege care să vină în sprijinul judecătorilor.


*  Dunca, ANPC: „Cei care au greşit trebuie să plătească”
Dacă vor fi constatate la infinit clauze abuzive în contractele de credit, sistemul bancar va fi într-un pericol iminent, este de părere Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor de Servicii Financiare din România (AUSRF), care subliniază că procesele din justiţie dovedesc acest lucru.
Băncile ar trebui să-şi dea seama de această situaţie şi să fie deschise în colaborarea cu clienţii, ne-a spus domnia sa, precizând că, dacă operatorii bancari nu identifică soluţii la problemele apărute, va veni vremea când vor fi nevoiţi să returneze bani pentru „cine ştie câţi ani” în care au încasat diverse sume, în baza unor clauze considerate, acum, abuzive. Se va ajunge, astfel, la o situaţie fără ieşire, consideră domnul Iacob, opinând că băncile trebuie să negocieze şi să nu pornească de la o idee preconcepută, ci să accepte o soluţie de compromis reală.
În urmă cu circa două săptămâni, Marius Dunca, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), a anunţat că instituţia pe care o reprezintă trimite zilnic instanţei de judecată procese verbale indicând clauze pe care le consideră abuzive, din cadrul contractelor de credit.
Domnia sa a precizat: „Am avut 240 de reclamaţii la ANPC, în ultima perioadă (n.r. de când a crescut cursul francului elveţian) de la clienţi cu credite ipotecare şi nevoi personale cu ipotecă, dintre care am analizat 177 şi am descoperit clauze abuzive. În fiecare zi vom avea câte un proces-verbal pe care îl vom înainta instanţei, plus sancţiuni contravenţionale pentru fiecare bancă în parte. (…) Avem deja trimise instanţelor 23 de procese verbale. Doar pentru un singur operator avem patru astfel de procese, pe care le vom înainta instanţei. (…) Dacă îşi doresc procese, o să stăm doar în procese. Dacă nu înţeleg situaţia clienţilor, iarăşi o să stăm doar în procese”.
Marius Dunca a subliniat că sancţiunile sunt de 50.000 de lei.
Printre abuzurile băncilor constatate în urma sesizărilor făcute la ANPC se numără ajustarea în sus a dobânzii; modificarea marjei fixe a dobânzii; aplicarea comisionului de penalizare pentru tot creditul, nu doar pentru sumele neachitate; aplicarea unui comision de risc (exclus din contracte de OUG 50); aplicarea comisionului administrativ, calculat ca proporţie din suma întreagă; perceperea unui comision de rambursare anticipată, neinformarea riscului etc., a mai precizat domnul Dunca.
Dacă instanţa va decide că sunt abuzive, „toate clauzele de acest gen, din toate contractele, de la băncile din toată ţara” vor fi eliminate, iar banii plătiţi în baza acestora vor fi returnaţi clienţilor, a mai anunţat domnia sa, adăugând că băncile ar trebui să se gândească la faptul că acest aspect ar reprezenta o pierdere mai mare decât sumele pe care spun că le-ar pierde în cazul unei conversii în lei cu discount a creditelor contractate în franci elveţieni.
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are drept scop respectarea drepturilor fundamentale şi esenţiale ale consumatorilor, după cum ne-a declarat, ieri, Marius Dunca.
Domnia sa ne-a precizat: „Pe noi ne interesează ca drepturile consumatorilor să fie respectate şi ca aceia care au încălcat aceste drepturi să suporte rigorile prevederilor legale. Caracterul abuziv al anumitor clauze din contracte va fi stabilit de instanţe şi sper ca ele să analizeze aceste aspecte în conformitate cu prevederile legale, fără să se lăse influenţate de nimeni şi nimic. Nimeni nu este mai presus de lege, cei care au greşit trebuie să plătească”.
Potrivit domnului Dunca, Autoritatea pe care o conduce îşi doreşte respectarea şi aplicarea, în mod corect şi transparent, a tuturor prevederilor legale.
(E.O.)


*  Nicoleta Grigorescu: „FMI este subiectiv, pentru că este tot un creditor”
FMI este o entitate ale cărei opinii corespund propriilor interese, dar poate nu corespund interesului social, este de părere avocatul Nicoleta Grigorescu, partener în cadrul Casei de avocatură „Deleanu şi Grigorescu”. Domnia sa susţine că Fondul este subiectiv, fiind tot un creditor, asemeni băncilor.
De aceeaşi părere este şi judecătorul Horaţius Dumbravă, care consideră că afirmaţiile FMI sunt partizane, subiective şi neconcordante cu realităţile sistemului judiciar din ţara noastră.
Domnia sa menţionează că „afirmaţia este partizană şi subiectivă pentru că FMI este, la rândul lui, o veritabilă bancă, ţinând cont de modul în care este constituit şi de creditele pe care le acordă statelor membre în schimbul unei dobânzi”.
Cu toate acestea, opiniile FMI nu sunt de natură să influenţeze justiţia, subliniază doamna Grigorescu, afirmând că o justiţie în adevăratul sens al cuvântului nu poate fi afectată în niciun fel de opiniile FMI, formulate pentru politici generale.
Surse judiciare menţionează că practicile de piaţă nu pot fi invocate în faţa cetăţenilor, întrucât aceştia nu participă la formarea respectivelor practici, în schimb, băncile – da.

http://www.bursa.ro/

Reclame
Acest articol a fost publicat în ROMANIA (distrusa). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.