Tiparirea iresponsabila de dolari duce inevitabil la deflatie, aditional cu deflatia „importata” din China.


Fara discutie ca sintem in pragul unei deflatii de proportii, o cadere necontrolata a preturilor datorita cererii reduse de produse pe piata, urmata din nou de o scadere a preturilor la anumite produse, iar ciclul continua, prin deteriorarea si mai mult a economiei si din nou scaderea de preturi necontrolata si asa mai departe, lasind guvernele in imposibilitatea  a colecta taxe pentru acoperirea cheltuielilor publice de genul celor pentru educatie, sanatate, asigurari sociale, asistenta si asa mai departe, lasind economia in impas, datorita reducerii activitatilor unor ramuri economice, lasind in urma somaj masiv si incapacitatea economiei de se reface prin investitii, care nu mai sint efectuate datorita temerilor ca totul este naruit si nu exista cerere, piata nedovedindu-se un mecanism care mai poate regla economia.

Consumatorii isi amina achizitiile in ideea ca miine, preturile vor fi mai mici si indirect, trimit in somaj sute de mii de lucratori.

Daca ceva rau merge in economie, este firesc sa ne intrabam ce rol au bancile centrale capitaliste si daca nu cumva ele creaza deflatia. Nu trebuie sa confundam acest fenomen cu dezinflatia, un fenomen controlat al scaderii preturilor pentru o perioada, in vederea  relansarii prin mecanisme monetare adevate.

Logica economica este simpla. Pastrind ratele dobinzilor voluntary, la un nivel scazut, bancile centrale capitaliste, oferind imprumuturi iresponsabil cu dobinda aproape zero, nu lasa efectiv companiile ineficiente si in prag de faliment, sa iasa din peisajul economic, intretinindu-i artificial cu bani care nu exista, dar sint in circulatie fictiv si alimenteaza conturile acestor companii.

Ca rezultat, companiilor  insolvente le este permis sa ramina operationale, contribuind la furnizarea in surplus, total fara ratiune, a unor produse si in final, facind imposibil pentru piata sa mai prezinte un echilibru, iar dupa cum stim, capitalisti, in pofida acestor dezechilibre pe care le creaza, discuta de economie de piata si de reglarea ei prin cere si oferta, dar pe de alta parte, imprumuta bani corporatiilor, cu dobinda redusa, pentru a produce mult si inutil in conditiile unei cereri extrem de scazute.

Un exemplu in acest sens, care framinta si Romania, este industria petroliera in domeniul exploatarii gazelor de sist, sau fracturare hidraulica (fracking). Companiile din acest domeniu au imprumutat masiv si inca imprumuta pentru a produce gaz cu mult peste pretul international al gazului, in continua scadere, ceea ce face activitatea acestor companii sa fie total ineficienta si in pierdere, producind inutil, devastind mediu si lipsind piata de bani care ar putea fi directionati catre alte domenii, cu mult mai eficiente sau potential eficiente.

Un alt domeniu, extrem de interesant in acest sens, este industria extractiva a carbunelui, in cadere permanenta in consum, dar aceste exploatari nu pot fi inchise pentru ca ele ar trebui sa plateasca pentru refacerea suprafetelor exploatate, sume enorme statului american capitalist si nu numai, preferind sa continue exploatarea, chiar daca distrug mediu, nu numai daca nu il refac, chiar daca obtin imprumuturi din bani tipariti, in loc ca ei sa fie directionati catre departamente ale economiei nationale care intradevar au nevoie de investitii.

Deci, aceia care au acces usor la fonduri, fara nici o justificare economica, produc iresponsabil (asistam in magazine la jaful pe principiu „cumperi un produs, al doilea este la jumatate de pret sa gratuit”), totul petrecindu-se fara ca bancile sa vada pe piata o cerere ci numai pentru a imprumuta iresponsabil in ideea de a avea un retur de dobinda favorabil si a  putea sa existe acest sistem financiar criminal si iresponsabil capitalist.

In acelasi timp, asistam la fatarnicia guvernelor capitaliste, care par sa fie refractare in a cheltui si in final a face fata unor datorii imposibil de acoperit, dar dovedesc incapacitate majora in a crea politici fiscale sau a sincroniza politicile monetare cu politicile fiscale.

In momentul actual, economia mondiala este inundata in produse ca petrol, bumbac, minereu de fier si nu in ultimul rind, in capital (bani) si forta de munca disponibila, dar toate aceste nesincronizari ale unei politici infantile, nu se „vad”.

In prostia si tendinta lor de a se imbogatii, liderii capitalisti discuta de o crestere economica mai mica decit cea estimata de ei, pe baze hilare, de inflatie redusa si insuficienta in opinia lor pentru refacere economica, de distrugerea mediului inconjurator, dar in acelasi timp fac prapad in jurul lor pentru a produce ceea ce nu se cumpara, dar bancile imprumuta companiile ineficiente si ei considera ca este un fenomen de refacere si nicidecum un circ intretinut de banci, prin dobinda asa zis stimulativa, apropiata de zero, pentru afaceri ineficiente…

Statul capitalist a devenit confuz chiar pentru promotorii lui si raspindaci fara cunostiinte.

Un alt aspect, ar fi faptul ca, datoria publica din SUA, Japonia si Europa, limiteaza capacitatea guvernelor de a crea pirghii de crestere prin angrenarea statului in unele programe economice la nivel national. Acest lucru, lasa bancile centrale sa furnizeze economiei un volum incredibil de lichiditati fara acoperire, desi toate aceste „stimulente” nu au adus nimic, nici un rezultat economic favorabil in economiile capitaliste in ultimii sapte ani, nici macar apropiat de prognozele economistilor capitalisti glumeti.

Deci furnizarea marfurilor in surplus, fara nici o justificare, fenomen vizibil actual in sistemul capitalist, nu poate duce decit la colapsul economic, pentru ca insasi baza economiei, ca stiinta, este fundamentata pe crearea de mecanisme in cazul in care piata nu este satisfacuta, pe rezolvarea de lipsuri si nu pe crearea prosteasca de surplus, chiar vazind ca nu se vind produsele realizate…

SUA, produce gaz si petrol in ritm alert in acest moment, insa capacitatea de stocare a acestor produse, este extrem de limitata in acest moment in America, iar de la 15 Iunie, exista posibilitatea ca sa nu mai existe aceste capacitati de stocare… Ce va face SUA cu petrolul si gazul, din moment ce piata nu are nevoie de ele, iar dolarul nu prea mai este petrodolar si incepe sa dispara de pe piata, iar Arabia Saudita doreste sa duca petrolul la cote si mai joase ???

Si nu este vorba numai de petrol, in economiile capitaliste, intilnind un surplus masiv de  bumbac, o parte din el blocind depozitele fabricilor textile.. Un alt surplus de proportii, este cel de produse industriale finite, care blocheaza acum multe lanturi comerciale, ele imprumutind datorita dobinzilor mici, insa neavind desfacere corespunzatoare, nici pe departe, la produsele realizate.

Mai trebuie spus ca acest fenomen se intimpla in situatia in care apetitul chinez pentru metale, in general pentru oteluri, este din ce in ce mai mic, sub nivelul celui din 2008.

In final, trebuie spus, ca atita timp cit bancile centrale si mai ales Rezervele Federale, tin dobinda jos, chiar la zero, pentru imprumuturile oferite marilor corporatii si companii, creindu-ne impresia falsa a rezolvarii finale prin aceste procede monetare “stimulative”, vom asista din ce in ce mai mult la blocaje economice care in ultima faza vor degenera intr-un colaps al sistemului, dorit inca de o parte a romanilor, din pacate, unii traind in trecut si gindind local in dorinta de a fi… globalizati.

Chiar daca guvernele au capacitatea de a oferii stimulente fiscale, nu exista inca economisti si specialisti in “capitalismul facultatilor de top”, care sa isi ia riscul si sa explice unei clase politice iresponsabile, care doreste sa isi pastreze locul, cu risc minim si fara o judecata a fenomenului in cadrul unei economii reale. Aceste guverne iresponsabile, lasa in final bancile nationale sa paseasca in gol. Este de-a dreptul impresionant, sumele cu care bancile centrale din tarile dezvoltate capitaliste si-au marit balantele contabile, tiparind bani, raportat la PIB-urile lor.

Este evident ca producatorii au si ei partea lor de vina, datorita faptului ca intr-un mediu economic cu preturi extrem de mici ale materilor prime si materialelor, acestia sint refractari la taierea volumului productiei in efortul lor nebunesc de a-si mentine pozitia pe piata. Unii producatori chiar cresc productia, justifind aceasta nebunie in vederea refacerii pierderilor datorate preturilor scazute, exacerbind in final o furnizare de produse fara exietenta cererii…

Deci, vedem cum este generata si in ce directie merge deflatia in acest sistem economic capitalist, total debalansat.

Adrian Cosereanu

http://www.alternativaromaniei.com/

Reclame
Acest articol a fost publicat în ECONOMIE-FINANCIAR ( international). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.