Cum se machiau româncele acum un secol: muc de lumânare pentru sprâncene, cârmaz pentru buze roşii şi pentru obraji îmbujoraţi


Cum se machiau româncele acum un secol: muc de lumânare pentru sprâncene, cârmaz pentru buze roşii şi pentru obraji îmbujoraţi

si acum se pot folosi cu succes, fara sa mai dai bani pe otravurile frumos ambalate

În urmă cu un secol, româncele îşi făceau creme de faţă din ou, smântănă, zer şi unt. Pe post de ruj şi pentru îmbujorarea obrajilor foloseau cârmaz, o plantă ale cărei fructe conţin coloranţi. Sprâncenele le colorau cu muc de lumânare din seu.

n lipsa rujurilor, a fardurilor sau a cremelor, în urmă cu o sută de ani româncele apelau la natură şi la reţete cu plante sau produse de origine animală pentru a-şi îmbujora obrajii, a colora sprâncenele sau au prepara creme împotriva ridurilor.

Dovadă a faptului că ţărăncile românce au găsit în natură doctorul pentru frumuseţe şi aliatul împotriva îmbătrânirii stau însemnările din cartea etnologului Tudor Pamfilie, ”Cromatica poporului român”, apărută în 1914. Etnologul dedică un capitol întreg ”sulimanurilor”. Potrivit însemnărilor din ”Cromatica poporului român”, în urmă cu o sută de ani, sulimanurile erau ”diferite substanţe care aveau ca scop să dea feţii o culoare artificială voită, înlocuind pe cea naturală care lipseşte sau să micşoreze intensitatea unei culori naturale, acoperind astfel petele şi semnele de bătrâneţe”. ”A se sulimăni”, ” a se da”, ” a se ghilosi” erau termenii folosiţi în urmă cu un secol de românce în locul lui ”a se machia”.

Zeama de castravete şi cremă din albuş cu smântănă pentru tinereţea tenului  

Româncele preparau cremele de faţă din produse naturale pe care le aveau la îndemnână, în gospodărie: castravete, ou şi smântănă. Cartea ”Cromatica la români” prezintă o reţetă de cremă de faţă, veche de 100 de ani: ”Albuş de ou bătut cu apă călduţă, amestecat cu o linguriţă de smântănă proaspătă, e bun pentru faţă căci o face moale, netedă şi o înălbeşte. Cu acest amestec se unge faţa dimineaţa şi seara după spălare, în mai multe săptămâni de-a rândul”. Vara şi toamna, româncele apelau la castraveţi pentru a prepara o zeamă minune care le ajuta să aibă faţa ”fragedă şi îmbujorată”.

”Când castraveţii sunt copţi se despintecă şi li se stoarce zeama, care se strecoară într-o sticlă bine astupată. După ce te speli cu apă călduţă, te ştergi şi apoi te speli şi cu zeamă de castravete în mai multe zile de-a rândul. Faţa se frăgezeşte şi se îmbujorează”, explică etnologul în cartea ”Cromatica poporului român”. Pelinul fiert era remediu pentru pete şi pistrui.   În lipsa fardurilor de obraz, în urmă cu un secol româncele apelau la tot felul de tertipuri pentru a-şi face obrajii îmbujoraţi. Ca să capete culoare în obraji, fetele puneau un pietroi fierbinte în apă şi stăteau cu capul acoperit deasupra aburilor până faţa prindea culoare.

  Untul şi zerul, produse de înfrumuseţare  

Zerul făcut în gospodării pentru brânză era folosit de femeile românce drept cremă pentru faţă. Cu zer se combăteau coşurile şi petele de pe faţă. Untul era un alt produs de înfrumuseţare la îndemâna româncelor.  Îşi masau pielea cu untul gras, efectul fiind un ten mai catifelat. Ceaiurile de muşeţel sau maghiran erau folosite de femei pentru curăţarea pielii.

Fructele de cârmaz pe post de ruj  

Cârmazul, o plantă ale cărei fructe conţin colorant, era rujul natural şi fardul de obraji al multor românce din mediul rural de acum un veac. Fructele roşii de cârmaz se frecau în palmă, amestecate cu salivă, pasta rezultată fiind aplicată pe obraji şi buze. ”Cu cârmaz îşi fac trandafiri în faţă femeile lumeţe şi istovite la faţă”, arată însemnările vechi de o sută de ani.

Pentru colorarea sprâncenelor foloseau muc de lumânare. ”Sprâncenele le dau cu muc de lumânare de seu, iar buzele le da cu unt proaspăt”, mai explică etnologul în cartea apărută în 1914.

http://adevarul.ro/

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în IGIENA-COSMETICA-DERERGENTI- NATURAL. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s