Batjocura istorică de la Dăbâca. Se ară cu plugul cetatea lui Gelu „quidam Blachus”


Am citit fără mirare, dar cu întristare ştirea despre documentarea noului film al scriitorului şi regizorului Daniel Roxin, în care a descoperit la filmări o situaţie dramatică şi tragică a cetăţilor româno-slave de dinainte de venirea migratorilor maghiari în secolul IX, conduşi de ducele Arpad în Transilvania. Daniel Roxin descoperă ceea ce noi românii ardeleni, care ţinem la ţara noastră, cunoaştem şi sesizăm de ani de zile situaţia dezastruoasă a monumentelor româneşti din Ardeal lăsate intenţionat de izbelişte de autorităţile locale în cârdăşie cu UDMR şi în coordonarea ministrului culturii, un veşnic ungur de la partidul lalelelor uscate de dor după Trianon. “Imaginați-vă: avem identificate clar cetățile conducătorilor valahilor (românilor) din secolele IX-X – Gelu, Glad și Menumorut – cei care AU FOST AICI, ÎN TRANSILVANIA, atunci când au venit ungurii, lucru recunoscut chiar de istoricii maghiari medievali și, în loc să faci obiective turistice din ele, să le promovezi ca dovezi ale primordialității românilor în Transilvania, tu, Stat Român, tu, Minister al Culturii, tu, Autoritate Locală îți bați joc de aceste obiective arheologice de o uriașă importanță pentru români. Nu numai că nu există indicatoare care să îți arate drumul către ele, nu numai că nu există măcar un singur panou lângă aceste cetăți care să vorbească turistului despre istoria lor, dar, mai mult decât atât, în cetatea lui Menumorut din Biharia (județul Bihor) este amenajat un TEREN DE FOTBAL și câteva clădiri, probabil vestiare, iar în cetatea lui Gelu din Dăbâca (județul Cluj) SE CULTIVĂ PORUMB, adică, cu alte cuvinte, se ară cu plugul!!!”, scrie Roxin pe http://www.cunoastelumea.ro.

Gelu-21

În 2006 am făcut o vizită de cercetare la cetatea Dăbâca din judeţul Cluj, se pare capitala lui Gelu conform istoricilor C. Daicoviciu, N. Edroiu şi Ştefan Pascu, şi am descoperit-o în ruină. Şi atunci se ara cu plugul, dar nu era cultivat porumb, ci grâu. Am făcut la vremea aceea sesizări la Consiliu Judeţean Cluj şi la ministerul Culturii, condus tot de UDMR, în care am sesizat că singura cetate din piatră a unui duce român din secolul IX de pe teritoriul României este în paragină şi se ară cu plugul peste ea. Nu am primit niciun răspuns oficial, nu s-a luat nicio măsură. Sigur că diriguitorii culturali ai UDMR nu au niciun interes să se păstreze o mărturie arheologică a unor cetăţi româneşti şi slave înainte de venirea triburilor ungureşti în Ardeal. Cum să se renoveze cetatea lui Gelu „quidam Blachus” amintit de cronicarul Anonymus al regelui ungur Bela, pe care nici pe acesta nu-l recunosc în ignorarea istoriei că aici la venirea lui Arpad trăiau în ducate şi voievodate românii şi slavii. Gelu e amintit de cronici ca român, iar Menumorut şi Glad erau duci de origine mixtă, româno-slavă. Sper că acest artictol să fie citit şi de noul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, tânărul Mihai Seplecan, care patronează patrimonial cu instituţia ce o conduce cetatea Dăbâca şi să ia măsuri de renovare şi restaurare, iar ţăranii să nu mai cultive porumb. E ruşinos şi umilitor cum noi românii ne lăsăm în paragină vestigile milenare, cu complicitatea autorităţilor locale şi centrale, în timp ce ungurii sifonează milioane de euro din bani publici pe capitală europeană şi culturală în Ardeal, doar pentru ca să monteze plăcuţe şi steguleţe ungureşti la intrarea în localitate. Alt scop, deja, nu au aceste evenimente „multiculturale”. Altceva nu-i interesează pe lideriii UDMR. Nu-mi fac iluzii că Mihai Seplecan va îndrepta situaţia arheologică dezastruoasă de la monumentul istoric de la Dăbâca, doar poate ministerul de interne va cerceta contribuţia rău intenţionată a celor care demantelează cetatea cu bună ştiinţă pentru a fi ştearsă treptat de pe faţa pământului ca vestigiu românesc de dinainte de năvălirea triburilor ungureşti în Ardeal din imensa şi întunecata stepă asiatică. În urma cercetărilor intreprinse acum câţiva ani rămân la convingerea că adevărata capitală a lui Gelu „quidam Blachus” era pe locul numit actual Calvaria din Cluj-Napoca, unde se află un val de pământ şi o mănăstire benedictină din secolul XII. Locaţia e pe malul Someşului, în zona unde cronicarul Gesta Hungarorum o fixează ca şi capitală a ducelui român Gelu. Cetatea Dăbâca era doar un fort militar care proteja intrarea în ducat pe culoarul Lonei şi Poarta Meseşului.

Ionuţ Ţene

http://www.napocanews.ro/

phpThumb_generated_thumbnai

Reclame
Acest articol a fost publicat în URMASII DACILOR. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.