Franța ține să fie campioana anti-creștinismului !


Cred ca toata lumea stie de ce public articole de genul asta. Nu pentru ca crestinii sunt mai buni decit ceilalti ci pentru a arata cam ce lupta este intre ele si cum se foloseste elita pentru a ne distruge pe toti si a instaura NWO.

.Notă: Publicând scrisoarea înaltului prelat sârb, nu uităm nicio clipă să ne crucim de răutatea prostească a sârbilor față de românii din Serbia… Serbia nu s-a învățat minte că culege ce seamănă?!

Desi se lauda cu migrantii primiti, Franta refuza intrarea in tara a unui cor ortodox din Siria

Harta Strasbourg »
Stiri din Strasbourg »
Informatii Locale

Unui numar de 20 de muzicieni sirieni le-a fost refuzata acordarea vizei de intrare in Franta, unde trebuia sa participe la un festival de muzica religioasa din Strasbourg. Se pare ca Ministerul de Interne a cerut Consulatului „revizuirea” solicitarilor acestora.

Acești artiști, cu vârsta cuprinsă între 21 și 54 de ani, sunt membri ai Corului Biantin al Catedralei grec-ortodoxe Sfântul Ignatie din Damasc. Ei urma să călătorească în Franța, la începutul lunii noiembrie, pentru a tine trei concerte in Strasbourg, ca parte a „Zilelor Sacre”, un festival de muzică sacră, care reunește oameni de diferite credințe, a declarat pentru AFP președintele său, fostul pastor Jean-Louis Hoffet.

Din Damasc, cântăreții ortodocși au călătorit cu autobuzul la Ambasada Franței din Beirut, pentru a-si depune actele de solicitare a vizei. Ei aveau bilete de întoarcere, o rezervare la hotel și un certificat de la primarul Strasbourg-ului, a cărui comunitate subvenționează festivalul. Potrivit lui Hoffet, insa, cântăreții au fost refuzati. Cererile lor au fost respinse, deoarece cazurile lor au fost considerate „nesigure”, a declarat acesta.

„Este uluitor! Sunt șocat, uimit că putem refuza vizele unor oamenii care vin să cânte despre credința lor în bisericile noastre, chiar dacă tinem mari discursuri despre gazduirea a 24.000 de imigranți”, a spus organizatorul.

În cadrul „Zilelor Sacre” din Strasbourg, Corul Sfântul Ignatie din Damasc urmeaza să evolueze (cantand in limba aramaică și siriacă), alături de China și India, în special de budisti tibetani, călugări hindusi și de musulmani sufi tunisieni.

Dintre toți artiștii programati, membrii Corului Bizantin din Damasc „sunt singurii carora li s-a refuzat viza”, a spus Hoffet.

http://lonews.ro/turism-peleri…

Avertisment lansat de Sinodul Serbiei: actiunile extremiste din Orientul Mijlociu, o continuare a celor din Kosovo
Harta Kosovo »
Stiri din Kosovo »
Informatii Locale

Scrisoare a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe, catre directorului general al UNESCO, privind candidatura statului auto-proclamat Kosovo, la intrarea în această organizație.

Directorului general al UNESCO, D-nei Irina Bokova
Stimata doamna,

Cu ocazia recentei solicitari a Guvernului autoproclamat al Kosovo, de a adera la UNESCO, dorim să exprimam ingrijorarea profundă a Bisericii Ortodoxe Sârbe. Noi credem că o posibilă acceptare a acestei cereri, ar avea consecințe profunde pentru patrimoniul cultural creștin în sine, precum și pentru perspectiva vieții sarbilor, albanezilor și a altor naționalități din Kosovo și Metohija, in viitor. Este bine cunoscut faptul că, toate cele patru sit-uri care fac parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO, din Kosovo și Metohija (enumerate ca „manastiri medievale ale Kosovo”) sunt sit-uri sfinte ale Bisericii Ortodoxe Sârbe. De fapt, același lucru se poate spune, pe bună dreptate, despre aproape intreg patrimoniul cultural creștin din acest teritoriu, încă din secolul al patrulea, și mai ales din timpurile medievale si până în prezent. În acest sens, tăcerea noastră ar putea fi interpretată ca o aprobare tacită a solicitarii formulate de autoritățile din Kosovo.

În consecință, am dori să va concentrati, în primul rând, pe argumentele care sunt de o importanță vitală pentru viitorul sit-urilor noastre sfinte din Kosovo și Metohija, și mai ales pentru păstrarea identității noastre culturale și religioase, precum și pentru protecția drepturilor omului și a libertăților noastre civile.

După cum știți, de la sfârșitul războiului civil din Kosovo și Metohija, din iunie 1999, și dupa desfășurarea de forțe de menținere a păcii internaționale NATO (KFOR), a misiunii ONU și a poliției, 107 lacasuri creștine ortodoxe din Kosovo au fost complet distruse sau deteriorate. Distrugerea patrimoniului nostru, va subliniem, nu a avut loc în timpul războiului, ci pe timp de pace, care a fost garantata de Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Distrugerea patrimoniului creștin ortodox sârb în perioada postbelică este fără precedent în istoria europeană recentă. Ea a avut un caracter sistematic, incat zeci de locuri sfinte au fost distruse în același mod, folosind de multe ori explozivi, într-un mod care a sugerat puternic o intenție și o strategie premeditate. Pe multe dintre lacasurile noastre, pot fi vazute insemne ale așa-numitei Armate de Eliberare a Kosovo (KLA). Ca și alte crime de după război, prin care au fost ucisi sute de sârbi și alți civili, sau au fost alungati, distrugerea patrimoniului nostru nu a fost investigată cu adevarat, sau a avut ca rezultat procese care subminează încrederea în instituțiile din Kosovo.

După primul val de distrugere a patrimoniului nostru, revoltele masive ale albanezilor din Kosovo, din martie 2004, au dus, in plus, la distrugerea a 34 de lacasuri ortodoxe sârbe. Unul dintre lacasurile afectate, a fost Catedrala Maicii Domnului numită „Ljeviška”, din Prizren (un sit care aparține Patrimoniului Mondial UNESCO). Gratie eforturilor Consiliului Europei, de reconstruire a lacasurilor deteriorate în 2004, unele daune au fost recuperate, situatie care, din păcate, nu se regaseste in cazurile vreunui alt lacas distrus între iunie 1999 și 2004.

De asemenea, este important sa mentionam că un alt lacas aflat sub protecția UNESCO, din Kosovo, Mănăstirea Dečani (secolul al XIV-lea) a fost subiectul a patru atacuri armate, dupa sfârșitul războiului civil din 1999 (două atacuri cu mortiere în 2000, un atac similar în 2004 și un atac cu rachete propulsoare, în 2007) – facand ca lacasul creștin mănăstiresc sa fie cel mai frecvent atacat lacas din Kosovo și Metohija (vezi ARHIVA Lăcaşuri Ortodoxe®). Doar ultimul dintre atacurile menționate aici a facut obiectul unei anchete, după care un albanez kosovar a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare. Putem spune că, doar datorita eforturilor KFOR, Manastirea Dečani, Patriarhia Pec aflata nu departe de ea, și Mănăstirea Gracanica (toate trei sit-uri UNESCO) nu au fost distruse de către teroriștii albanezi din Kosovo. Suntem încă bântuiti de imaginile video ale distrugerii Bisericii Sfântului Andrei din Podujevo, cu tinerii albanezi kosovari atarnati pe ziduri, rupand crucile, aruncându-le în aplauzele mulțimii, cântând sloganuri ale „Armatei de Eliberare a Kosovo” și în final incendiind biserica. Toate acestea ne amintesc, cu durere, de violențele curente indreptate împotriva sit-urilor religioase din Irak și Siria, în special de distrugerea templului antic Baalshamin, din Palmyra, in Siria.

Aceste atacuri persistente, în spatele cărora se poate vedea în mod clar o intenție evidenta de ștergere a moștenirii sârbe din Kosovo și Metohija, și a intregii moșteniri creștine din secolul al patrulea si până în prezent, au reprezentat cel mai important motiv de includere a site-urilor noastre UNESCO din Kosovo, pe lista patrimoniului mondial aflat în pericol.

În același timp, au apărut inițiative internaționale de protejare a patrimoniului nostru din Kosovo, in fata distrugerilor, care a dus la anexa V a planului Ahtisaari, din 2008. Este foarte trist și dezamăgitor că, chiar și după revoltele din 2004, foarte puțini autori ai atacurilor au fost identificati și urmăriti în justiție. Deși toți politicienii internaționali au condamnat public actele de violență și le-au descris ca fiind „organizate”, niciunul dintre liderii politici și locali ai Kosovo nu a fost investigat. Spre surprinderea noastra, liderii politici din acea vreme – din timpul războiului – se numara printre cele mai importante figuri politice din Kosovo, astazi. Procesul de reconstructie privind o parte a moștenirii noastre, condus de Consiliul Europei, la care au participat instituțiile provizorii din Kosovo, nu ar fi avut loc, dacă autoritățile internaționale nu ar fi insistat cu tărie ca distrugerile sa fie remediate. Considerăm că este regretabil faptul că, în lobby-ul lor, facut pentru a deveni membri ai UNESCO, politicienii si autoritățile din Kosovo s-au axat în principal pe prejudiciul cauzat în timpul războiului asupra patrimoniului islamic, minimizand și ignorând aproape complet prejudiciul provocat moștenirii creștine ortodoxe din timpul razboiului și de după război. Declarațiile liderilor kosovari, pe aceasta tema, au fost de multe ori ambigue si colorate politic, putand fi ușor interpretate de către extremiști, ca o unda verde pentru atacarea bisericilor sârbesti, în atmosfera unei așa-numite vinovății colective a sârbilor, larg răspândită chiar si în ziua de azi, de mass-media din Kosovo. În multe publicații despre patrimoniul cultural, sit-urile islamice sunt mentionate, de regulă, pe prim loc, in ciuda celor patru sit-uri protejate de UNESCO, care aparțin Bisericii Ortodoxe Sârbe. De ani de zile, în Dečani, Pec, Prizren, ne luptam pentru o semnalizare adecvata a sit-urilor UNESCO, pe care mulți turiști nu le pot găsi cu ușurință. Foarte des, am fost nevoiți să ii mustram pe ghizii turistici albanezi din Kosovo, pentru că prezentau lacasurile noastre sfinte, ca pe biserici albaneze ocupate de sârbi. În prezent, legile din Kosovo nu reglementează prezentarea sit-urilor noastre și lasă astfel loc speculațiilor bolnavicioase politice.

Ar fi nedrept să nu vorbim, de asemenea, despre distrugerea, de după război, a cel puțin 392 de cimitire sârbesti ortodoxe din Kosovo și Metohija (care au fost documentate de către OSCE) și despre starea deplorabilă în care acestea se afla încă. Persecuția și alungarea localnicilor au fost de multe ori însoțite, în istorie, de profanarea mormintelor celor ucisi și, prin urmare, de uciderea memoriei celor care au trăit aici timp de secole, a creatiei si operei culturii lor. Ce este și mai tragic, este faptul că toate acestea reprezintă o extindere a cinci secole de ocupație otomană (până în 1912), precum și a persecuției fasciste și a atrocităților celui de-Al Doilea Război Mondial. Credem cu tărie, că distrugerea sistematică a patrimoniului și cimitirelor noastre în locurile din care, în ultima vreme, câteva sute de mii de civili sârbi au fugit, manifestă un efort concertat al extremiștilor locali, al gruparilor crimei organizate și al altor elemente radicale albaneze din Kosovo, de a preveni întoarcerea refugiaților sârbi și de a face schimbări de durata în caracterul demografic și cultural al majorității Kosovo și Metohija – care s-a schimbat deja foarte mult de-a lungul secolelor, datorită înrobirii populației din Serbia și a violențelor comise față de ea. Ne simțim obligați să vă atragem atenția asupra faptului că acelasi lucru se întâmplă si în Orientul Mijlociu, în special în teritoriile controlate de așa-numitul Stat Islamic (ISIS) – persecutarea masivă a oamenilor și distrugerea patrimoniului cultural – fiind în mare măsură o continuare a ceea ce s-a întâmplat în Kosovo și Metohija, mai ales din 1981 si până astăzi. Faptul că cele mai importante lacasuri ortodoxe sârbesti se afla, încă, sub protecția poliției armate, iar Mănăstirea Dečani este întotdeauna protejată de soldații KFOR, mai ales după apariția unor graffiti islamiste pe zidurile sale, de anul trecut (vezi ARHIVA Lăcaşuri Ortodoxe®), demonstreaza în mod clar că patrimoniul ortodox sârb din Kosovo și Metohija continuă să fie în pericol grav, acesta venind exclusiv din partea extremiștilor albanezi kosovari, care se inspira din „idealurile” așa-numitei Armate de Eliberare a Kosovo și, astăzi, din păcate, cel mai adesea demonstrand fanatismul islamismului radical.

Având în vedere că planul Ahtisaari a fost condiționat politic de recunoașterea din partea sarba a independentei autoproclamatului stat al Kosovo, garanțiile privind protejarea patrimoniului ortodox sârb, după esecul intrarii în vigoare a planului, au dus, intre timp, la pierderea lui in mare parte sau la transferarea parțiala sub legile Kosovo. Încercarea cea mai recentă, a Parlamentului din Kosovo, de a adopta un proiect de lege foarte problematic privind patrimoniul cultural, care, în plus, să abroge si dispozitiile care mai ramasesera din Ahtisaari, reduce în continuare încrederea noastră în instituțiile din Kosovo. Proiectul de lege sugerează introducerea unui control direct al statului asupra lacasurilor Bisericii Ortodoxe Sârbe și califică moștenirea noastră, drept „proprietate a Republicii Kosovo”. Doar gratie angajamentului ferm al Uniunii Europene și al Statelor Unite, proiectul a fost retras, dar guvernul provinciei Kosovo poate sesiza Parlamentul să fie discutat din nou, aceasta fiind doar o chestiune de timp. Unii miniștri din Kosovo, inclusiv ai culturii, sunt încă reticenti in a numi Biserica Ortodoxa Sârba cu titlul ei oficial, iar unele dintre cele mai importante instituții culturale, cum ar fi Academia de Științe și Arte din Kosovo, publica unele cărți în care contribuția bogata sârbă la istoria Kosovo este în mare parte ascunsă. Tinerii albanezi kosovari afla, de multe ori, în școli, ca mănăstirile ortodoxe sârbe medievale sunt ridicate de albanezi, si ca ele ar fi fost ocupate de sârbi cu forța. O astfel de atmosferă în viața culturală a Kosovo nu demonstrează maturitatea și responsabilitatea protectiei din partea guvernului kosovar, care ar trebui sa sigileze cererea sa de a se alătura UNESCO. În timpul Conferintei donatorilor UNESCO din Paris, în 2005, ministrul kosovar a distribuit o brosura, în care mănăstirile ortodoxe sârbesti erau numite monumente albaneze. Broșura a fost imediat retrasa, prin intervenția Reprezentantului Special al Secretarului General al UNESCO.

În același timp, am fost profund dezamăgiti de faptul că sistemul juridic al Kosovo nu oferă o protecție adecvată privind drepturile de proprietate ale Bisericii noastre. În loc sa se adopte o lege privind restituirea bisericilor și proprietăților private din Kosovo și Metohija, care au fost confiscate de regimul comunist, vedem astăzi că proprietățile rămase Bisericii sunt înstrăinate sau amenințate, în special proprietatea sârbilor care au fugit in urma epurarii etnice din Kosovo și Metohija. Cea mai recentă demonstrație a celor de mai sus, este problema bunurilor Manastirii Dečani (respectiv a 50% din terenul actual), care a făcut obiectul unui proces de 15 ani, dintre care 8 ani la Curtea din Kosovo. După ce un tribunal, în 2012, a protejat drepturile de proprietate asupra mănăstirii, fiind prezentate argumente substanțiale, Biserica noastră s-a așteptat ca problema sa fie, în cele din urmă, rezolvata și ca mănăstirea sa-si recapete complet drepturile sale. Cu toate acestea, Curtea Supremă din Kosovo a provocat consternare, afirmand ca nu avea competență în acest caz.(…) Pentru Biserica noastră, nu este vorba doar despre problema unui eșec judiciar, ci, totodata, despre dezvoltarea unei imagini descurajatoare fata de poziția instituțiilor kosovare, în raport cu interesele vitale ale Bisericii noastre și ale poporului nostru, în special în situații în care deciziile sunt luate fără supraveghere internațională. Dacă această nedreptate predomină, cea mai importanta mănăstire, protejata de UNESCO, va fi lipsita de 50% din proprietatea sa, pornind fara a avea asigurata viabilitatea economică. Ne-am confruntat cu astfel de nedreptăți, la momentul regimului comunist din Iugoslavia, în timp ce instituțiile religioase erau private de proprietatea lor, fără nicio dovada de dreptate sau compensare.

Aceste fapte sunt foarte usor de verificat si bine cunoscute de catre reprezentanții internaționali din Kosovo și Metohija, care împărtășesc preocupările noastre. Toate acestea ne conduc la concluzia, că admiterea Kosovo in UNESCO, în special în condițiile în care protecția instituțională a patrimoniului creștin sârb nu este asigurata în mod adecvat, nu numai că ar constitui o decizie nechibzuită și pripită, ci ar putea deschide calea unei represiuni culturale pe termen lung împotriva identității culturale și spirituale creștine. Având în vedere toate aceste fapte, următoarele puncte importante trebuie rezolvate:

– Protejarea instituțională a patrimoniului Ortodoxiei Sârbe din Kosovo și Metohija, și a bunurilor sale, a titlului ei și a tradiției istorice, care trebuie să fie definite și salvate în mod eficient în fata încercărilor de a rescrie istoria și de a nega Biserica noastră și viitorul oamenilor. Garanțiile internaționale puternice, scrise, inclusiv reabilitarea conținutul anexei V Ahtisaari, sunt necesare pentru a preveni, în viitor, posibilitatea unei schimbări în legislația locală și adoptarea de noi legi discriminatorii. În acest sens, considerăm deosebit de important numele sub care sunt înregistrate monumentele noastre pe lista patrimoniului mondial, pentru că el nu reflectă în mod clar, în forma sa actuală, identitatea istorică și religioasă, lasand loc manipularii politice și a mass-mediei. Credem cu tărie că problema patrimoniului ortodox sarb din Kosovo ar trebui să fie inclus, la Bruxelles, in dialogul dintre Belgrad și Priština, având în vedere sensibilitatea extremă a relațiilor interetnice prezente și viitoare, din provincia multi-etnica a Kosovo și Metohija.

– De ani de zile, biserica noastră a avut grijă sa protejeze proprietatea și moștenirea creștină în Kosovo și Metohija, fiind de neînțeles faptul că instituțiile kosovare nu au raspuns sub nicio forma, inclusiv in ce priveste restaurarea și conservarea. Lucrarile intreprinse pe proprietatea noastră, fără acordul nostru deplin și supravegherea noastră completă, o situație prevăzută în anexa V Ahtisaari, ar fi complet inacceptabila. Manastirile si bisericile noastre nu sunt doar proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, ci, de asemenea, sunt cele mai importante monumente ale patrimoniului cultural european, care necesită o prezentare clară a modului de expertiza și conservare, lucru inexistent in legislatia din Kosovo.

– A apărut recent o sustinere din partea „comunităților religioase” kosovare, vizavi de solicitarea lansata catre UNESCO, formulata de Thaci. De fapt, acest sprijin este limitat la comunitatea islamică din Albania. Semnatarul Bisericii Catolice nu este o persoană autorizată pentru asta, iar comunitatea evreiască, mica, în măsura în care noi știm, nici nu detine patrimoniu cultural in Kosovo.

Suntem profund convinși că, în circumstanțele actuale și în contextul legii existente, admiterea Kosovo in UNESCO, în special orice idee de încredințare a îngrijirii clădirilor cele mai importante religioase, catre instituțiile kosovare, ar insemna un element periculos de instabilitate și ar putea pune serios în pericol viitorul Kosovo și Metohija, al intregii moșteniri creștine, al drepturilor omului, religioase și civile. Intrucat statutul acordat sit-urilor noastre, de catre UNESCO, nu este doar un act de recunoaștere a valorii lor culturale și civilizaționale pentru omenire, ci, totodata, un mecanism de protectie suplimentar în situația de securitate actuala, avertizam ca starea patrimoniului cultural al lumii însăși, în cazul în care Kosovo va deveni un membru al UNESCO, ar putea deveni o problemă pentru aceasta protecție pe termen lung și asupra garantarii unui viitor.

Sperăm că veți acorda atenția cuvenită preocupărilor noastre, pentru care va rămânem deja profund recunoscători.
+ Irineu, președinte al Sfântului Sinod al Episcopilor,
Arhiepiscop de Pec, Mitropolit de Belgrad-Karlovci și Patriarh al Serbiei (foto)
http://lonews.ro/politici/2066…

http://ioncoja.ro/

Acest articol a fost publicat în RELIGIE(Europa). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.