Sexul frumos în anii ’30. Cum luptau româncele să-şi păstreze formele voluptoase în perioada interbelică


Varza şi porumbul erau alimente de bază în perioada interbelică. Cartoful se găsea mai greu, la fel ca şi alte alimente de bază, ca o consecinţă a faptului că războiul tocmai se sfârşise. Chiar şi aşa, doamnele şi domnişoarele urmau diete adaptate vremurilor.

În perioada interbelică, românii consumau trei mese pe zi, însă destul de sărace pentru organism. În familiile cu o situaţie materială precară, carnea se consuma în special de sărbători, pe când familiile înstărite îşi permiteau să mănânce carne săptămânal.

“Statisticile arată că un orădean a consumat în medie 19 kilograme de carne în 1930, adică aproximativ 1,6 kilograme lunar. Progresul economic din anii ’30 a dus la creşterea consumului. În 1939 acelaşi orădean consuma în medie 47,7 kg, adică aproape 4 kilograme de carne lunar. După 2010, consumul de carne pe cap de locuitor a trecut de 60 de kilograme”, potrivit oradeamea.ro.

Se mânca în principal carne porc, apoi carne de pasăre, vită şi foarte puţin peşte. Tot în anul 1939, orădeanul consuma jumătate de pâine pe zi, preferând pâinea neagră celei albe. “În ceea ce priveşte alimentele nesănătoase, consumul de zahăr era de 22,5 kg pe an şi cel de cafea 1 kg pe an.

Nu se ştie cam de câte ori ieşeau orădenii în oraş, însă cifrele oficiale înregistrau în 1939 consumul de bere la 7,5 litri/persoană, adică cam două halbe de bere lunar, locuitorii oraşului preferând vinul”, scrie János Fleisz, în cartea „Metamorfoza unui oraş: Oradea 1859-1940”.

Restaurantele obişnuite ofereau 10-12 feluri de mâncare, băuturi diverse, cafea. Preţurile erau rezonabile. În 1938, o porţie de supă costa 16-20 de lei, o friptură de porc 18-20 de lei, o salată de roşii 8-10 lei, un litru de vin de masă 16-20 de lei iar o cafea mare 8 lei.

Cu o alimentaţie destul de săracă, dietele nu erau la mare modă, aşa cum se întâmplă acum. În anul 1923, ziarul orădean Nagyvarad publica următoarea reţetă de dietă:

„Luni – Supă de ciuperci. Varză cu roşii.

Marţi – Supă de chimen. Mâncare de mazăre

Miercuri – Gulaş

Joi – Supă de carne.

Tăieţei cu varză

Vineri – Supă de gulii. Colţunaşi cu marmeladă.

Sâmbătă – Supă de fasole. Sarmale.

Duminică – Supă de legume. Papricaş de pui”.

E greu de crezut că, în ziua de azi, doamnele sau domnişioarele ar apela la o astfel de dietă pentru a scăpa de surplusul de kilograme. Este o dietă pe care nutriţioniştii o consideră cu totul nepotrivită zilelor în care trăim, date fiind activităţile de acum, dar şi varietatea de produse.

Studiind 60 de sate româneşti reprezentative, sociologul Dimitrie Gusti aprecia că, deşi în marea majoritate a cazurilor, alimentaţia era mulţumitoare din punctul de vedere al cantităţii alimentelor brute, mâncatul era viciat prin consumul excesiv de porumb şi prin cel redus de alimente de provenienţă animală şi de alimente proaspete. În timp ce ţăranii din Vechiul Regat şi Basarabia mâncau foarte rar carne, mai mult cu prilejul sărbătorilor şi după Crăciun, când tăiau porcul, cei din Transilvania consumau mai ales carne de porc, inclusiv în timpul verii, pita şi slana fiind alimentele de bază.

http://adevarul.ro/

Acest articol a fost publicat în ROMANIA(de altadata). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.