SEMINTELE DE IN SI PROPRIETATILE LOR


Inca de la inceput vreau sa precizez ca semintele de in nu sunt un panaceu. Multe seminte sunt mult mai benefice organismului decat semintele de in care, daca nu sunt macinate sau inmuiate in prealabil, trec prin corp fara sa produca nici un efect. Vedeti si acest articol despre alte patru seminte miraculoase.

Semintele de in (in engleza, flaxseed) au fost apreciate pentru calitatile lor inca de acum 4000 de ani, fiind consumate de greci si romani ca si nucile. Aceste mici seminte pot avea doua culori – maro si auriu – ambele varietati avand insa proprietati asemanatoare. Impreuna sunt pe lista de varf a semintelor bogate in acizi grasi Omega-3, care scad sensibil colesterolul prevenind tensiunea arteriala, au proprietati anti-inflamatorii, mentin o inima sanatoasa, scad riscul aparitiei artritei si Parkinsonului, ajuta la combaterea constipatiei si hemoroizilor, inlatura si impiedica formarea pietrelor la fiere, reduc uscaciunea ochilor si previn boala de ochi numita Macular Degeneration (degenerare maculara). [Sursa medicala]

Un procent ridicat in aceasta samanta il constituie lignanii, fiind singura planta care detine cel mai bogat depozit de lignani si fibre. Acestia reprezinta un grup de compusi naturali gasiti doar in plante, avand compozitia chimica asemanatoare cu a estrogenului (phytoestrogen) si a antioxidantilor. Datorita lignanilor si estrogenului din planta (phytoestrogen) cu rol de echilibrare hormonala, uleiul din seminte de in contribuie la stabilizarea si echilibrarea dozelor de estrogen si progesteron din organism, ajutand la imbunatatirea functiei uterine, la reglarea ciclului menstrual si usurarea crampelor asociate cu acesta, in caz de infertilitate feminina, endometrioza, cat si in ameliorarea simptomelor menopauzei. De asemenea, in cazul menstruatiei, uleiul de in ajuta la blocarea formarii prostaglandinelor, grup de substante eliberate de multe ori in exces in aceasta perioada, determinand pierderi de sange prea mari.

Lignanii pot ajuta la scaderea colesterolului, pot imbunatati sanatatea digestiva si ajuta la mentinerea unei inimi sanatoase, posedand proprietati anti-cancer si de prevenire a formarii anumitor tipuri de tumori. De asemenea, in cazul diabetului pot reduce severitatea bolii si stabilizeaza nivelul zaharului din sange. [Sursa]

O alta proprietate foarte apreciata este continutul mare de fibre, care pot ajuta in unele cazuri de constipatie. Pe primele locuri in combaterea constipatiei cronice, inainte de semintele de in se afla urmatoarele (care trebuie insa consumate separat): sucul verde, o cana de apa calda cu lamaie dimineata pe stomacul gol, 2-3 linguri de tarate cu miere tot pe stomacul gol, si semintele de in, consumate insa sub forma de faina fiindca doar asa isi fac efectul. Mai este bine de stiut ca din 100 g seminte de in beneficiem de 20 g proteine, 28 g fibre si 41 g grasimi sanatoase. [Sursa]

Semintele de in pot fi consumate si ca atare, intregi, insa expertii atentioneaza ca acestea trec pur si simplu prin corp fara sa poata fi descompuse; consumul lor sub forma de faina sau ulei este cel mai benefic. In bucatarie semintele pot fi folosite in paine, in loc de oua – 2 linguri de faina de in amestecata cu apa pot inlocui cu succes 2 oua, in painea naturala de in, in salate, prajituri, pateuri, sarmale, salata de vinete, in cerealele de dimineata, in timp ce uleiul se poate folosi in salate sau doar turnat simplu peste mancare.

Pastrarea semintelor, fainii si uleiului de in se va face intr-un loc racoros si uscat, care ar putea fi chiar si frigiderul dumneavoastra. Continutul mare de ulei din seminte favorizeaza rancezirea, aceasta transformand toate calitatile lor in otrava.

Brown_Flax_Seeds[1]

Valoare nutritionala pentru 100 g (3.5 oz)

  • Energy 530 kcal 2230 kJ
  • Carbohydrates 28.88 g
  • Sugars 1.55 g
  • Dietary fiber 27.3 g
  • Fat 42.16 g
  • Protein 18.29 g
  • Thiamine (Vit. B1) 1.644 mg, 126%
  • Riboflavin (Vit. B2) 0.161 mg, 11%
  • Niacin (Vit. B3) 3.08 mg, 21%
  • Pantothenic acid (B5) 0.985 mg, 20%
  • Vitamin B6 0.473 mg, 36%
  • Folate (Vit. B9) 0 μg, 0%
  • Vitamin C 0.6 mg, 1%
  • Calcium 255 mg, 26%
  • Iron (fier) 5.73 mg, 46%
  • Magnesium 392 mg, 106%
  • Phosphorus 642 mg, 92%
  • Potassium 813 mg, 17%
  • Zinc 4.34 mg, 43%

Reactii adverse

La solicitarea cititorilor, vreau sa precizez si posibilele reactii adverse ale semintelor de in, care se presupune ca nu sunt recomandate in urmatoarele cazuri:

  • Nu se consuma in cantitati mari, adica peste 5 linguri/zi, aceasta putand duce la blocaje intestinale.
  • Femeile insarcinate trebuie sa fie atente si sa nu depaseasca 2 linguri macinate la 2-3 zile.
  • Nu sunt recomandate in cazul: cancerului de prostata, cancerului uterin, de san, ovarian din cauza continutului mare de hormoni.
  • Semintele sau uleiul rancede trebuie imediat aruncate.

Sper ca va este de folos textul de mai sus si va invit sa cautati si alte pareri, din alte surse, aceasta datorita faptului ca poate informatiile gasite de mine au omis anumite descoperiri recente. Am cautat mereu sa imbunatatesc acest articol aducand informatii noi, proaspat descoperite. De asemenea va invit sa cititi si comentariile, care poate va vor ajuta.

http://ligiapop.com/

Acest articol a fost publicat în SANATATE-VINDECARE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.