Calciul – mai rău decît colesterolul ?


Un studiu publicat pe 15 ianuarie 2008 în prestigiosul British Medical Journal arată că femeile trecute de menopauză care îşi suplimentează dieta cu calciu au un risc mărit pentru boală de inimă. Studiul realizat a fost de tip randomizat, dublu orb, controlat cu placebo ( standardul de aur în cercetarea ştiinţifică). La studiu au participat 1471 de femei trecute de menopauză, cu o vîrstă medie de 74 de ani. Ele au fost împărţite aleator în două grupuri. 732 femei au primit zilnic 1 gram de calciu citrat, iar 739 au primit zilnic placebo ( pilulă inertă). Cercetătorii au verificat vreme de 5 ani apariţia unor evenimente cardiovasculare majore : moarte subită, infarct miocardic, angină pectorală, atac ischemic.

Faţă de grupul care a primit placebo, grupul ce a primit calciu a avut cu 21% mai multe evenimente cardiovasculare majore, iar riscul de infarct miocardic a fost cu 49% mai mare. (1)

Să fie oare calciul ? Ce este scorul de calcificare ?

Scorul de calcificare sau scorul Agatston este bazat pe cantitatea de calciu şi pe densitatea lui la nivelul arterelor coronare. Scorul Agatston clasifică riscul de calcificare. O valoare absolută mai mică de 10, între 11-99, 100-400 şi respectiv mai mare de 400 corespunde unei calcificări minimale, moderate, crescute sau excesive.  Indivizii care au un scor mai mare de 400 au un risc foarte mare de producere a unei operaţii coronariane majore (operaţie de bypass, plasare de stent, angioplastie) sau a unui eveniment coronarian major ( infarct miocardic, moarte subită cardiacă) în următorii 2-5 ani de la descoperirea calcificării. Cei care au un scor mai mare de 1000 au 20% şanse de a avea un infarct sau de a suferi de moarte subită în următorul an. (2)

În ediţia din 27 martie 2008 a New England Journal of Medicine a fost publicată o cercetare ce arată că nivelul calcificărilor de pe arterele coronare (arterelele ce duc sînge şi oxigen către inimă) este un factor de predicţie pentru evenimente cardiovasculare majore mult mai bun decît nivelul de colesterol total, fracţiunile acestuia (LDL- colesterolul rău sau HDL – colesterolul bun), trigliceridele sau diverşi markeri inflamatori precum proteina C reactivă.

Folosind tomografia computerizată, cercetătorii au facut măsurători extrem de precise ale calcificărilor la nivelul arterelor coronare. Ei au măsurat nivelul acestor calcificări la 6722 subiecţi, bărbaţi si femei din rase diferite ( 38,6% albi, 27.6% negri, 11.9% chinezi şi 21.9% hispanici) cu vîrsta mediană de 60 de ani. Subiecţii au fost urmăriţi vreme de 3.8 ani. La începutul studiului nici unul dintre participanţi nu avea boală cardiacă.

Subiecţii care au trăit ‘evenimente coronariene majore’ ( infarct, episod anginos, moarte subită) aveau aproximativ acelaşi nivel al colesterolului faţă de cei care nu au avut asemenea probleme. Totodată, dintre cei care au avut parte de nefericitele evenimente coronariene, 28% luau medicamente pentru reducerea colesterolului. Dintre cei feriţi de probleme doar 16% luau statine.

Nivelul de colesterol nu a fost un factor predictiv semnificativ pentru vreun eveniment coronarian. Nici trigliceridele, proteina C reactivă, fracţiunile colesterolului sau indicele de greutate corporală ( BMI = body mass index ) nu au avut valoare predictivă.

În schimb, scorul de calcificare a avut o valoare predictivă excepţională. Comparat cu cei care aveau un scor de calcificare mai mic de 100, cei care aveau un scor între 101 şi 300 prezentau un risc de eveniment coronarian major de 7.73 ori mai mare!!!, iar cei care aveau un scor mai mare de 300, un risc de 9,67 ori mai mare. Deci, dacă scorul de calcificare este 0, riscul de evenimente cardiovasculare este aproximativ 0.0044 %, adică mai mic de 1/200. Dacă scorul de calcificare este peste 300, atunci riscul de eveniment cardiovascular major în următorii 3.8 ani este 8% (0.0804 sau 8/100), deci de 18 ori mai mare ( cu 1800% mai mare ). Aceste date deosebit de recente ar putea explica de ce foarte multe cazuri de infarct sau de moarte subită coronariană apar la oameni cu un nivel al colesterolului normal sau chiar scăzut . Spre exemplu, un studiu publicat în ediţia din decembrie 2001 a Jurnalului Chest arată că dintre pacienţii tineri care au avut infarct miocardic , 68% aveau un nivel al LDL cholesterolului mai mic de 130 mg/dL, 29% aveau un nivel al LDL – colesterolului de mai mic de  100 mg/dL, şi doar 14% aveau LDL cholesterol levels mai mari de 160 mg/dL.(3)

Alarmant este faptul că prevalenţa calcificărilor coronariene (un scor >0) a fost 70.4% pentru bărbaţii albi, 52% pentru negrii, 56.6% pentru hispanici şi 59.2% pentru chinezi. Cifrele corespunzătoare pentru femei sunt 44.7%, 37%, 34.8% şi 41.9%. (4)

Femeile îşi controlează mai bine nivelul de calciu prin lactaţia din timpul perioadelor de alăptare, prin nivelul ridicat de hormoni estrogeni ce măresc absorbţia calciului şi menţinerea lui la nivel osos. Astfel apare o reducere a riscului de osteoporăză, simultan cu o reducere a riscului de calcificare coronariană.

Efectul estrogenului asupra calciului este cunoscut de prin anii 80. Estrogenul creşte absorbţia calciului şi mineralizarea osului, după cum se arată în ediţia din decembrie 1980 a Jurnalului de Endocrinologie Clinică şi Metabolism. Efectul este mediat prin mărirea nivelului de vitamină D activată din corp. (5)

Un studiu al Harvard apărut în ediţia din Iunie 2007 a New England Journal Of Medicine a arătat că femeile care au primit terapie de substituţie cu estrogen au un scor de calciu cu 33% mai mic decît cele care au primit placebo. (6)

Un studiu al Departmentului de Epidemiologie din cadrul Spitalului şi Institutului Cardiovascular Fu Wai al Academiei Chineze de Ştiinţe Medicale (Beijing, Republica Populară Chineză) arată că există o legătură semnificativă între nivelul de calciu din alimentaţie şi mortalitatea prin boli cardiovasculare. Studiul a fost publicat în ediţia din septembrie 2003 a Jurnalul de Hipertensiune Umană. În ţările cu cel mai mare aport de calciu zilnic avem cea mai mare mortalitate prin boală cardiovasculară. (7)

Japonia China UK USA
Aport de Colesterol (mg/zi)
Barbaţi

446

218

299

348

Femei

359

146

220

244

Aport de Calciu (mg/zi)
Bărbaţi

605

356

1013

882

Femei

607

256

843

699

CVD la 100000
Bărbaţi

57

54

267

202

Femei

20

36

139

84

* CVD = mortalitatea ajustată prin boală de inimă la 100000 de persoane

În ediţia din Noiembrie 1991 a Jurnalului Internaţional de Cardiologie a fost publicat un articol intitulat “ Este excesul de calciu din dieta americană o cauză majoră a bolii de inimă ? ”. Cardiologistul Stephan Seely consideră că un adult tînăr are nevoie zilnic de doar 300-400mg de calciu. Bolile arteriale şi hipertensiunea nu există în ţările unde aportul de calciu este de 200-400mg zilnic, susţine cercetătorul. Totodată, el a arătat că ţările unde nivelul de calciu trece de 800mg pe zi (SUA, Noua Zeelandă, ţările Scandinave, Irlanda) mortalitatea prin boală cardiovasculară este principala cauză de deces. Colesterolul reprezintă doar 3% din placa de aterom, în vreme ce calciul reprezintă 50%. (8)

Concluzii şi recomadări. Datele prezentate sugerează implicarea excesului de calciu în apariţia şi dezvoltarea fenomenului aterosclerotic. Factorii tradiţionali de risc precum nivelul de colesterol şi fracţiunile acestuia, trigliceridele sau proteina C reactivă nu reuşesc să prezică atât de bine viitoarele infarcte precum reuşeste scorul de calciu. Este posibil ca beneficiile calciului pentru osteoporoză să fie mai mici decât riscul de a suferi de infarct. Recomadarea este să evitaţi excesul de calciu. Nu vă administraţi singuri suplimente cu calciu doar pentru că ‘aţi suferit o cădere de calciu’. Consultaţi un medic înainte şi urmaţi recomandările acestuia.

BIBLIOGRAFIE:

1) 1) BMJ. 2008 Feb 2;336(7638):262-6. Epub 2008 Jan 15.Vascular events in healthy older women receiving calcium supplementation: randomised controlled trial.

2) Circulation. 2003;108:e50.Use of New Imaging Techniques to Screen for Coronary Artery Disease

3) Chest. 2001 Dec;120(6):1953-8. Myocardial infarction in young adults with low-density lipoprotein cholesterol levels < or = 100 mg/dL: clinical profile and 1-year outcomes.

4) N Engl J Med. 2008 Mar 27;358(13):1336-45. Coronary calcium as a predictor of coronary events in four racial or ethnic groups.

5) Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, Vol 51, 1359-1364, Copyright © 1980. Effect of estrogen on calcium absorption and serum vitamin D metabolites in postmenopausal osteoporosis

6) N Engl J Med. 2007 Jun 21;356(25):2591-602.Estrogen therapy and coronary-artery calcification.

7) J Hum Hypertens. 2003 Sep;17(9):623-30.Nutrient intakes of middle-aged men and women in China, Japan, United Kingdom, and United States in the late 1990s: the INTERMAP study.

8) Int J Cardiol. 1991 Nov;33(2):191-8.Is calcium excess in western diet a major cause of arterial disease?

http://www.andreilaslau.ro/

Reclame
Acest articol a fost publicat în SANATATE(vitamine).. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.