Cum a fost refăcut Castelul Corvinilor în secolul al XIX-lea. Nicolae Iorga: „E ca şi cum ai îmbrăca în rochie de bal scheletul unei împărătese moarte demult“


Castelul Corvinilor a intrat la sfârşitul secolului al XIX-lea într-unul dintre cele mai ample proiecte de restaurare din istoria sa de peste şase secole, însă modul cum s-a transformat cetatea medievală a Hunedoarei a strânit controverse. Castelul arăta ca şi cum „ai îmbrăca într-o rochie de bal scheletul unei împărătese moarte demult”, afirma istoricul Nicolae Iorga.

Castelul Corvinilor în ilustraţii rare din secolele trecute. Cum s-a s… Secolul al XIX-lea a schimbat radical înfăţişarea unuia dintre cele mai importante monumente din Transilvania, Castelul Corvinilor. La începutul anilor 1800 a fost transformat, susţin cronicarii vremii, într-un castel cavaleresc înzestrat cu tunuri, rondele şi poduri mobile.

„Maiestatea sa, împărăteasa Carolina, a fost impresionată de stilul măreţ al castelului şi a determinat renovarea unui edificiu care a fost locuit de unul dintre cei mai mari şi virtuoşi eroi”, afirma istoricul Joseph Adalbert Krickel, în 1828. În anul 1854, însă o mare parte a cetăţii din Hunedoara s-a năruit în urma unui incendiu mistuitor, iar timp de peste un decenii, monumentul a rămas în ruină. A intrat apoi într-un amplu proces de restaurare, care i-a schimbat, încă o dată, înfăţişarea cu care localnicii se obişnuiseră.

Împodobirea castelului medieval cu materiale şi decoruri moderne a fost aspru criticată de unii dintre istoricii români. Nicolae Iorga se plângea că renovarea castelului, care a vizat transformarea acestuia într-o reşedinţă de vânătoare a familiei regale, i-a ştirbit din aspectul său original.

Habsburgii l-au vrut reşedinţă de vacanţă

Castelul Corvinilor a intrat la sfârşitul anilor 1860 într-un amplu proces de restaurare şi de reparaţii. Autorităţile locale au cerut statului austriac să fie transformat într-un sediu administrativ al judeţului Hunedoara.

„Această iniţiativă nu a avut viaţă lungă deoarece în acelaşi an la o adunare de la Cluj se propune ca monumentul să fie restaurat din fonduri de stat în aşa fel încât să devină una din reşedinţele de vânătoare ale familiei regale din Transilvania, care oricum nu avea nici o reşedinţă de vacanţă aici, iar locul atât din perspectivă istorică cât şi vânătorească era potrivit, mai ales că propunerea anterioară făcută trena, iar castelul oricum de mult timp era proprietatea fiscului”, afirmă Ioan Bodochi, cercetător la Muzeul Castelului Corvinilor.

Potrivit unor istorici, restaurarea castelului s-a făcut şi cu ajutorul localnicilor, care au contribuit cu bani. De asemenea, macheta Castelului Corvinilor, care este păstrată şi în prezent la castel, era purtată prin oraşe, iar oamenii erau invitaţi să doneze bani pentru restaurarea monumentului istoric.

L-au vrut într-un stil unitar, modern

Potrivit muzeografilor de la Castelul Corvinilor, într-o prima etapă, lucrările de restaurare au fost încredinţate arhitectului Schulcz Francisc care, deşi a avut la dispoziţie desenele şi studiile făcute de către Lajos Arányi, a procedat după canoanele specifice ale secolului al XIX-lea, în temeiul cărora orice monument trebuia să fie restaurat într-un stil unitar. Schulcz a abordat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor (a dărâmat mai întâi toate componentele din interior, a decapat tencuielile distrugând inclusiv martorii de pictură), a restaurat sculpturile vechi, le-a păstrat, le-a remontat acolo unde a fost posibil, a copiat după original multe dintre elementele sculpturale, informează reprezentanţii Castelului Corvinilor.

„După moartea lui F. Schulcz, lucrările de restaurare au fost continuate de către Imre Steindl care iniţial a urmat orientarea predecesorului său, dar ulterior a modificat programul de restaurare bazându-se pe ipoteza greşită că Hunedoara trebuia să devină Cetate Regală (reşedinţa de vară pentru curtea imperială). Steindl a practicat supraînălţări la nivelul Palatului Nordic, a Turnului de Vest, a Palatului Sudic, concepând totodată forma actuală a acoperişurilor, acoperişuri impunătoare, prin aceasta urmărindu-se a se conferi un plus de măreţie întregului ansamblu. Steindl a modificat crenelurile bastioanelor descoperite din zona de nord, a demontat toate ancadramentele ferestrelor pe care le-a uniformizat fără a ţine seama de cele existente, urmărind în acest fel redecorarea întregului ansamblu cu componente artistice sculptate în stil neogotic”, informează reprezentanţii Castelului Corvinilor.

În 1876 s-a considerat că lucrările efectuate până atunci şi-au greşit scopul, ele fiind încredinţate arhitectului Khuen Antal, nobil de origine, şi cu apetit extraordinar pentru ceea ce însemna la vremea aceea ideeea de restaurare a monumentelor istorice. El a finalizat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor, interiorul etajului superior al Turnului Buzduganelor, balcoanele Camerei de Aur şi cele ale Turnului Vestic.

În anul 1907 arhitect şef al castelului de la Hunedoara a fost numit Istvan Möler care a continuat restaurarea monumentului pe principii ştiinţifice, practicând săpături arheologice şi studii de parament, intenţiile sale fiind acelea de a elimina denaturările predecesorilor săi, completează muzeografii de la Castelul Corvinilor.

http://adevarul.ro/

Acest articol a fost publicat în ISTORIE ROMANEASCA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.