SUA. U.S. Geological Survey „Cutremurele produse de om pun milioane de oameni în primejdie”. Citiți și despre Cutremurele de la Galați.


In this Nov, 6, 2011, file photo, Chad Devereaux examines bricks that fell from three sides of his in-laws’ home in Sparks, Okla., following two earthquakes that hit the area in less than 24 hours. Oklahoma is the most at-risk state for man-made earthquakes, a USGS report said. (Photo: Sue Ogrocki, AP)

Vă amintiți de seria de cutremure de la Galați?

În cazul în care locuiți în Oklahoma, Kansas, Texas, Colorado, New Mexico și Arkansas păzeșți-vă: sunteți aproape la fel ‘de susceptibili’ de a experimenta un cutremur ca în zonele de mare pericol, cum ar fi California, dar riscul este că ele sunt cauzate de activitățile omului.

Aceasta este concluzia la care a ajuns un prim raport făcut public luni, 28 martie de către, de către U.S. Geological Survey, care citează procesul de foraj de petrol și gaze, ca fiind cel care declanșează aceste cutremure.

Studiul spune, că în urma evaluării făcute, cutremurele induse de om, au „scuturat” 7 milioane de oameni din SUA centrală și de est, a declarat Mark Petersen, șeful departamentului de cartografiere al USGS – National Seismic Hazard Mapping Project.

Activitățile umane, cum ar fi evacuarea apelor reziduale de foraj pentru petrol și gaze naturale pot provoca cutremure, a mai spus raportul american.

Zona Centrală din SUA a înregistrat creșterea cea mai dramatică a activității seismice în ultimii șase ani, a constatat raportul. Cele mai multe cutremure au fost cauzate de injecția apelor uzate în puțurile de foraj.

Din 1973 până în 2008, USGS a înregistrat mai mult de 20 de cutremure de magnitudine 3.0 și mai mari pe an.

Astfel de evenimente au crescut de zece ori în perioada 2009-2015 – la o medie de 318 pe an.

În 2015, USGS a înregistrat 1.010 de cutremure.

Raportul constată că cele mai multe cutremure sunt declanșate de evacuarea apelor reziduale din forajele de petrol, și mult mai puține dintre ele se datoresc fracturării propriu-zise. Fracking-ul, sau fracturarea hidraulică, a stimulat un boom în producția de petrol și gaze naturale dar a și afectat grav mediul.

Fracturarea Hidraulică este procesul de fracturarea făcut prin exploziile forțate generate în scoarță cu ajutorul a milioane de galoane de apă – amestecat cu nisip și substanțe chimice – injectate adânc în subteran pentru a sparge depozitelor de șist și pentru a elibera gazele naturale cauzează cutremure.

sursa: USA Today – Man-made earthquakes put millions at risk, report says

In this Nov, 6, 2011, file photo, Chad Devereaux examines bricks that fell from three sides of his in-laws’ home in Sparks, Okla., following two earthquakes that hit the area in less than 24 hours. Oklahoma is the most at-risk state for man-made earthquakes, a USGS report said. (Photo: Sue Ogrocki, AP)

Cutremurele din județul Galați din 2013

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În 2013, în județul Galați a avut loc o serie neobișnuită de cutremure.

Cutremure

Din 23 septembrie 2013, în județul Galați s-au înregistrat numeroase cutremure crustale, cu focare la adâncimi foarte mici (5±2 km).

Epicentrele au fost localizate la 16-20 km N-V de municipiul Galați, în apropierea comunelor Schela și Slobozia Conachi (sat Izvoarele).

Între 23 septembrie – 1 octombrie 2013 s-au produs mai mult 40 de cutremure în această zonă, multe fiind resimțite de locuitorii din Izvoarele și Schela. Cele mai puternice dintre acestea (cu magnitudini de 3,9 și 4 grade pe scara Richter) s-au resimțit însă și în municipiile Galați, Brăila și Focșani. La 10 octombrie, numărul cutremurelor era de 217.

Autoritățile din Galați au intrat în alertă, neștiind care este cauza fenomenului.[5] Conform datelor publicate de

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismele cu magnitudini egale sau mai mari de 2,5 grade au fost următoarele din tabel.

Listă

= Cutremur cu magnitudine 3,5 – 4

= Cutremur cu magnitudine 2,5 – 3,4

Dată Oră Coordonate Adâncime Magnitudine Intensitate

23 septembrie 13h08min41sec 45,52N 27,88E 5,2 km 3 Mw II-III

25 septembrie 3h36min11sec 45,55N 27,90E 7,2 km 3,3 Mw III

25 septembrie 5h50min41sec 45,54N 27,87E 6,2 km 3,4 Mw III

25 septembrie 17h05min50sec 45,55N 27,90E 3,7 km 2,8 Mw II

25 septembrie 18h43min23sec 45,54N 27,91E 3,5 km 3,2 Mw II-III

25 septembrie 19h11min12sec 45,55N 27,89E 6,8 km 3,2 Mw II-III

27 septembrie 16h11min12sec 45,55N 27,89E 7 km 3,2 Mw II-III

29 septembrie 18h11min0sec 45,29N 27,50E 4,9 km 4 Mw IV

29 septembrie 21h10min51sec 45,49N 27,84E 5 km 3,9 Mw IV

30 septembrie 8h01min57sec 45,49N 27,79E 4,9 km 3,6 Mw III-IV

30 septembrie 17h31min49sec 45,55N 27,91E 1,9 km 2,9 Mw II-III

30 septembrie 21h07min37sec 45,53N 27,87E 7 km 3,5 Mw II-III

30 septembrie 21h18min06sec 45,53N 27,88E 7 km 3 Mw II-III

1 octombrie 0h07min37sec 45,53N 27,87E 6,8 km 2,5 Mw II

1 octombrie 0h18min06sec 45,53N 27,88E 7,1 km 3 Mw III

1 octombrie 18h13min30sec 45,54N 27,87E 5,4 km 2,8 Mw II

1 octombrie 21h19min32sec 45,58N 28,01E 5,0 km 2,5 Mw II

2 octombrie 23h47min08sec 45,55N 27,90E 5 km 2,9 Mw II-III

2 octombrie 23h52min37sec 45,52N 27,82E 3 km 3 Mw III

3 octombrie 4h37min40sec 45,52N 27,85E 5 km 3,6 Mw III

3 octombrie 4h43min37sec 45,54N 27,96E 2 km 2,9 Mw II

3 octombrie 5h34min46sec 45,54N 27,90E 2 km 2,8 Mw II-III

3 octombrie 5h52min50sec 45,54N 27,91E 5 km 3 Mw II-III

3 octombrie 6h41min47sec 45,55N 27,92E 4 km 3,1 Mw II-III

3 octombrie 9h27min41sec 45,57N 27,91E 4 km 3,8 Mw IV

4 octombrie 14h29min26sec 45,56N 27,96E 8 km 3,8 Mw IV

4 octombrie 14h38min17sec 45,54N 27,93E 6 km 2,9 Mw III-IV

4 octombrie 15h11min16sec 45,54N 27,93E 7 km 2,5 Mw II-III

4 octombrie 17h25min58sec 45,52N 27,89E 3 km 2,9 Mw II-III

4 octombrie 21h8min11sec 45,54N 27,89E 9 km 3,4 Mw II-III

4 octombrie 21h11min33sec 45,52N 27,88E 6 km 2,6 Mw II

5 octombrie 15h19min07sec 45,53N 27,89E 5 km 3,5 Mw III

5 octombrie 15h20min20sec 45,52N 27,85E 5 km 3,3 Mw II

5 octombrie 15h21min06sec 45,48N 27,78E 2 km 2,9 Mw II

6 octombrie 2h35min15sec 45,53N 27,91E 3 km 2,8 Mw II

Note: Cutremure M2.5+ .

Sursă principală: INFP.

Cauze

Inițial, specialiștii au considerat că mișcările sesimice au fost provocate de ploile abundente și de inundațiile din zonă.[6]

Pe baza primelor cercetări la fața locului, seismologii de la Institutului Național Pentru Fizica Pământului spun că de vină ar fi o falie mai veche, o zonă sensibilă seismic, care s-a reactivat.[7]

Primele concluzii ale experților, pe baza datele colectate, sunt că cutremurele pot fi naturale (sufoziune mecanică) sau antropice (o activitate de extracție bazată și pe sonde injectie)

Reacții

Emil Străinu susține că mișcările tectonice au fost provocate de mâna omului, prin activități ilegale de foraj, care nu au respectat normele de protecție a mediului.

George Purcaru, președintele Secției de Predicție a Comisiei Europene de Seismologie, afirmă că numărul mare de cutremure este cauzat de acumulările de ape ca urmare a ploilor abundente din septembrie 2013.

Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului pentru Fizica Pământului, susține că de vină sunt injectările cu apă cu sare pentru a scoate petrolul.

Anterior, în ianuarie 2013, Gheorghe Mărmureanu afirma că anul 2013 va fi marcat de o activitate seismică intensă, dar vor fi cutremure de mică intensitate, care nu vor provoca victime sau pagube materiale.

În noaptea de 5 spre 6 octombrie a avut loc un seism cu magnitudine de aproape 5,5 grade pe scara Richter.

Acesta a avut loc în Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, dar s-a simțit în București și în numeroase alte orașe din România. În aceeași noapte au avut loc și alte cutremure mai mici în Galați.

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 715 din 21/10/2008,[14] Guvernul României a publicat Legea nr. 173/200

http://www.fluierul.ro/

Reclame
Acest articol a fost publicat în ROSIA MONTANA(alte cazuri). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.