Zeii Confiscaţi – Bendis sau Hestia-Artemis


Ca de obicei,istoricii care nu se incumetă să iasă din “Canoane” o privesc,sau vorbesc despre zeiţa tracă Bendis ca despre o variantă tracică a zeiţei greceşti Hestia sau Artemis.

Un prim exemplu este cel al oracolului de la Dordona,oracol construit de catre tracii din Attica in onoarea zeiţei lor:Bendis.Cu timpul,acest cult a devenit atât de popular incât grecii au ajuns si ei sa îl sarbatorească..Bendidea(sarbatoarea dată în cinstea zeitei trace)a devenit de asemenea o ceremonie a acelui oraş-stat.    Pentru a rezolva această dilemă trebuie să ştii ca informaţiile în legatură cu Astronomia,Medicina sau Cosmogonia vin de la poporul vechi (trac) si sunt imprumutate de poporul nou(grec).
In cazul poporului trac si cel grec,vechimea lor poate fi dovedita studiind Iliada.
Studiind Iliada vei observa ca marele Homer (secolul IX i.Hr.) povestind-o,a pomenit despre traci si despre imensitatea neamului lor  (frigieni,bithini,mirmidoni,dardanii,etc.),cât despre greci,marele aed nu pomeneşte,ci doar despre ahei,deci…grecii inca nu existau in perioada aceea,în timp ce tracii existau deja ca popor.

Din punct de vedere istoric,zeita Bendis se clasează in perioada matriarhatului(aprox. 1900 i.H).
Cultul specific zeitei Bendis(Hestia)era cel al focului. Ea a organizat dupa un ritual, cultul focului sacru, la resedinta regala, în cetati, ca si în vetrele locuintelor Tracilor.Focul, în general, era întreţinut ziua şi noaptea.
Cultul Soarelui ceresc si al Focului Sacru, s-a pastrat pâna în zilele noastre. Pe stâlpii portilor în mai toate judetele României, apare sculptat Soarele.
La origine,Bendis a fost de fapt o regina tracă,care datorită intelepciunii si curajului cu care şi-a condus poporul, a fost zeificată dupa moarte. Cultul Organizat de regina Hestia si de ucenicele sale, cultul focului
se întinde pe întreaga arie tracică, de la Marea Baltica pâna mai jos de Marea Mediterana, de la Nipru pâna dincolo de Tisa, unde în sec. IX, unde apare cetatea Vesprem.
Din perioada matriarhatului (pâna în anul 1900 î.Hr.),când capul familiei era femeia, tracii apar ca popor independent condus de regina Hestia.

Chiar numele, Dac, etimologic, cu toate discutiile purtate de cercetatori, trebuie pus în legatura cu cultul focului, cu focul în general, în jurul caruia se desfasura întreaga viata mai întâi tribală şi apoi regală,matriarhală şi patriarhală.
În Legea lui Manu, indianul Daksa era numele unui zeu, ca si Dachsina = focul ceremoniilor sfinte.
Dacii erau detinatorii focului sacru, a focului continuu si cuvântul este autohton.
În concluzie,se pare că dacii jucau un rol foarte important în societatea tracă, jucând se pare rolul de preoţi apăratori focului al zeitei Bendis.
Dupa cum se stie şi zeiţa Hestia se manifesta în acest mod, însă ea era doar varianta grecizată a zeiţei Bendis. Perechea masculină a zeiţei Bendis ar fi,sustine Herodot, zeul razboiului si anume Ares( interesant cum se leaga toate acestea,strămoşii noştrii).
Hadrian Daicoviciu scrie ca Bendis a fost „divinitatea feminina tracică, zeita a lunii, a padurilor si a farmecelor„.

Într-un sanctuar a fost descoperit un complex ritual format din 21 de statuete feminine pastrate într-un vas dintre acestea, 15 sunt mai mari şi aşezate pe câte un  tron de lut ars, iar 6 figurine mai mici, fără tronuri si decoruri.Ele au fost numite „Soborul zeiţelor„.
O Mare zeiţă,a fost descoperită la Trufeşti, în judeţul Botoşani,ca şi în alte parţi,ea a fost datata în jurul anului 3000 î.Hr.
Adaugam la acestea, statuetele de lut ars,printre care o zeitate feminina
întruchipând cultul fertilitatii, al belsugului,descoperita la Libcova,
judetul Caras Severin, figurinele de lut de la Cârna (azi Dunareni), judetul Dolj, medalionul de lut ars cu imaginea zeitei Diana-Bendis.
Vasile Pârvan spunea că „divinitatea feminina getica era adorata ca Hestia,
Marea zeita a pamântului roditor si hranitor,existentă în Tracia
chiar înainte de venirea iranienilor”.
A doua parte din acest articol va trata asemanarea dintre Artemis si Bendis.Bendis ca si Artemis era o zeiţă a lunii,o divinitate care scotea in evidenta ideea de feminitate.
Însă cel mai important detaliu care trebuie reţinut este cel al faptului că zeitatea greacă Artemis işi are originea in cultul tracic al zeitei Bendis.

Despre aceasta sarbatoare a pomenit si Platon în Republica:”Nu ai auzit că aici va avea loc o intrecere a calareţilor purtători de torţe în onoarea zeiţei?Pe cai?am intrebat eu.Aceasta este o sarbatoare noua.Calareţii vor purta torţe în tipul întrecerii iar cel mai rapid va castiga!Aceasta este calea,a declarat Polimarchus,şi în plus va fi un magnific spectacol nocturn”.
Un alt detaliu important este cel artistic,in „British Museum” se afla o statuie descoperita in zona portului Pireu,o statuie ca o reprezinta pe Artemis purtand cusma frigiana,iar in muzeul Luvru exista o statuie care o reprezinta pe Bendis,o statuie care dateaza din anul 350 i.H decoperită în urma săpăturilor facute in Tanagra.
Un vas pictat  datând din secolul 4 i.H o prezintă pe Bendis impreuna cu Apollo,ea purtand ca deobicei cusma frigiana,ea fiind reprezentată ca sora a zeului Soare.
Inţeleptul grec Strabon (64  i.H – 24 d.H) în lucrarea Geografia a spus:”Exact ca in multe alte aspecte  atenienii contiunuă să fie deschişi catre lucruri  noi ,deoarece ei de-a lungul timpului au acceptat multe ritualuri străine incat au ajuns sa fie ridiculizaţi,iar acele ritualuri straine erau de origine tracică”.
Tinand cont de toate aceste detalii se pot trage următoarele concluzii:
1)Originea tracică a zeitatilor este afirmată si de catre istoricii antici greci.
2)Grecii antici au „multiplicat-o” pe Bendis facand din ea doua zeitati  anume Artemis si Hestia.
Interesantă rămane in continuare atitudinea anumitor „istorici de bine” autohtoni care incă pastreză tacerea.
Ei pastrează tăcerea datorită unui scop material însă Noi Romanii trebuie să urmăm calea Adevarului istoric,ea fiind singura capabilă sa ne facă să ne dăm seama de capacitațile noastre și să le exploatam într-un mod constructiv.
Voi incheia articolul cu  un catren din Poezia „Ce-şi doresc eu şie Dulce Romanie” scrisă de marele nostru poet Mihai Eminescu:
„Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,
Țara mea de glorii, țara mea de dor,
Brațele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ți mare, mare viitor!”

http://spartacus-titanul.blogspot.ro/

Acest articol a fost publicat în URMASII DACILOR (zei-zeite). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.