Despre traditii si obiceiuri


Traditiile romanilor sunt comori ce nu ar trebui uitate sau parasite si nici schimbate prin troc cu alte obiceiuri importate din alte tari. Ele sunt ale noastre, ne caracterizeaza, ne definesc si prin ele ne simtim mai bogati, mai alesi, mai altfel decat altii. Aceste traditii ne fac mai „exotici” in ochii europenilor si altor natii, putem fi subiect de discutii si de lauda, de aprecieri cu semnul mirarii.
Traditiile romanilor sunt diferite de la o zona la alta, dupa cum spune vorba cate bordeie, atatea obiceiuri, insa tocmai acest lucru ne face mai frumosi, mai atragatori si mai originali.
Poporul roman a fost intotdeauna un popor credincios, in majoritate ortodox, iar majoritatea traditiilor si obiceiurilor relationeaza cu sarbatorile religioase. Varietatea traditiilor si obiceiurilor se datoreaza trecutului zbuciumat pe care l-a avut poporul nostru, cotropitorii ce au venit in tara noastra s-au indragostit atat de mult de ea, incat s-au stabilit aici, si-au intemeiat familii, au adus cu ei datini si obiceiuri si au imprumutat de la noi, rezultand mozaicul de traditii si obiceiuri.
Sunt zone in tara noastra frumoasa unde traditiile din mosi stramosi nu si-au pierdut practica nici in zilele noastre, frematatoare, moderne, mereu in schimbare, si aici ma refer la zona Maramuresului, spre sursa raului Iza, unde este singurul loc din Europa in care se mai produce ceramica rosie nesmaltuita. Vasele de diferite forme si marimi, pictate apoi in verde viu, rosu sau albastru sunt realizate prin aceeasi tehnologie neschimbata: framantarea lutului cu picioarele, pisarea cu ciocane din lemn, prepararea pigmentilor din pietre abrazive, forma cuptorului. Crescatorii de animale se preocupa de prelucrarea lanii oilor (de la toarcerea cu furca, tesutul si indesarea lanii in vartej, pana la realizarea de covorase, paturi, toale cu razboiul de tesut ). Bisericile din lemn existente in acea zona dezvaluie utilizarea si prelucrarea lemnului in constructii, sculpturi si unelte in gospodarie. Costumele traditionale populare sunt realizate cu migala, pricepere si rabdare, iar traditia portului maramuresean constituie o viziune spectaculoasa, mai ales la festivaluri, spectacole cu specific folcloric si port popular.
Aceasta zona este data drept exemplu, intrucat aici s-au pastrat traditiile parca mai abitir ca in orice alta zona, unde oamenii si-au pastrat vorba, portul, obiceiurile gastronomice si preocuparile lor, dar mai ales ospitalitatea prin care ne-am capatat faima noi, romanii.
Traditiile de sarbatori sunt, de asemenea, insotite de obiceiuri si ritualuri la care nu dorim sa renuntam, pentru ca ne umplu sufletul de bucurie ai atunci simtim ca vine sarbatoarea cu adevarat.
In Ardeal se pastreaza inca un ritual al fertilitatii ce dainuie din Evul Mediu, stropitul fetelor cu parfum, iar udatorii sunt rasplatiti cu oua inrosite si vin.
Mirosul cozonacilor, al carnatilor afumati, a tobei si a sarmalelor de Craciun ne vesteste sarbatoarea si ne putem bucura de ea mai bine. N-as putea sa imi imaginez insa Craciunul fara bradul impodobit, fara cadouri si fara bucuria zapezii.Traditia Ignatului, a porcului taiat in ograda cu savurarea pomenii porcului se pastreaza de demult, iar copii ce s-au mutat la oras, revin la parinti la tara pentru a continua acest obicei.
Mirosul de pasca, drob de miel, ouale inrosite care se ciocnesc de Sfanta sarbatoare a Pastelui rostindHristos a inviat! si Adevarat a inviat! ne fac sa intram in spiritul sarbatorii si sa ne bucuram cu adevarat de invierea Domnului, dupa ce am am postit pana in Vinerea Patimilor.
Macinicii facuti in casa de 9 martie sunt, de asemenea, un obicei, care difera de la o zona la alta, in Moldova macinicii se fac fara zeama, din aluat de cozonac si copti la cuptor cu nuca, miere si scortisoara, insa in partea de sud a tarii ei se fac din apa cu sare, se fierb in apa si se sevesc cu zahar, nuca si scortisoara. Oricum ar fi, gasim un nou prilej de bucurie si desfatare, iar barbatii se lauda ca pot sa bea cele 44 de pahare de vin, chiar daca se consuma mult mai putin de fapt…
Am enumerat doar cateva traditii si datini care imi vin in minte, insa ele sunt mult mai multe, unele dintre ele au fost uitate sau parasite din lipsa de urmasi sau doritori.
Am avut ocazia sa vizitez si sa vad locuri extraordinar de frumoase din tara noastra, sa gust mancaruri savuroase, sanatoase, cu ingrediente naturale, cu legume din gradina, branza facuta in casa si carne de animale crescute in ograda, sa vad sculpturi, vase ceramice si oameni simpli, sa aud cantece populare romanesti cum nu mai auzi in niciun alt colt al lumii si pot spune ca nu as vrea sa renunt sau sa nu mai am ocazia sa retraiesc aceste momente, la fel cum nu as vrea sa mint si sa spun ca nu sunt romanca.
Romanul se defineste prin traditiile, obiceiurile si datinile sale. Ia-le pe acestea si nu va mai ramane un roman adevarat! Prin urmare, nu vreau sa renunt la nici o traditie, nici un obicei pe care-l practic si imi doresc ca niciun alt roman sa nu renunte, atata timp cat ii sta in putere. (Alina Panait)

http://www.daciccool.ro/

Reclame
Acest articol a fost publicat în TRADITII ROMANESTI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.