Asasinii în masă nu înţeleg greşit masculinitatea — bărbații liberali fac asta


de Jonah Mix, care scrie de pe aceste poziţii: radical pro-mediu, anti-umanist, pro-feminist; abolirea supremației albe, a patriarhatului și a acestei națiuni de colonizatori”; publicat aici

1-jbMGouezuVzLbqg4LFSaGw
Reclamă la o companie care vinde arme în SUA: “Consideră că ţi-ai reînnoit certificatul care te face bărbat.” Acest articol a fost publicat în urma masacrului din Orlando.

Ceva e foarte aiurea cu bărbații – ceva evident, care nu poate fi negat, și care e în mod tragic greşit. E ceva care ne face să violăm, să le caftim în bătaie pe soții, să vindem și să cumpărăm femei. E ceva care ne împinge să violăm și apoi să râdem de violul comis și să ajungem la orgasm în hohote. Ceva ce ne împinge să ne masacrăm unii pe alții, să ne executăm cu sânge rece soţiile, prietenele, proprii noştri copii.

E ceva care ne face să incendiem orașe întregi, să lansăm bombe peste bombe, să declarăm războaie și să invadăm națiuni, să cucerim teritorii neocupate și să ni le însușim. E ceva care ne face să ne ducem într-o sală de cinema, într-un mall, într-o școală gimnazială, ţinându-ne puștile la vedere, în spate.

Am născocit o mulțime de motive pentru care facem ceea ce facem: religia, politica, boala mintală, natura umană, mândria prostească. Totuși, femeile sunt cele religioase, ele votează, ele se îmbolnăvesc și ele împărtășesc toată experiența umanității, fără să ia decizii de a asasina străini într-o explozie sadistică.

Femeile comit poate o zecime din toate crimele, și mai puțin de 1 la sută din toate atacurile armate în masă. Când le dăm la o parte din acest grupul pe toate femeile care au pus mâna pe armă pentru a se apăra de străini și de parteneri agresivi, numai ca să fie apoi pedepsite de lege că s-au apărat, numărul lor scade și mai mult. Să negi faptul că atrocitatea are o natură masculină înseamnă să te minți cu mare artă.

Există o psihologie, nu o biologie, care însoțește aceste crime; nu ucidem din cauza a ceea ce suntem, ci din cauza a cine suntem. Un set de credințe despre lume, o colecție de dorințe și fantezii detemină sensul masculinității mult mai mult decât structura osoasă sau forma organelor genitale. Această ideologie e acceași, fie că e iese la iveală în privat împotriva unei soții sau a unei prietene, fie că e comisă cu mândrie împotriva întregii lumi.

Gândul că avem dreptul să fim asta, mânia, brutalitatea și pofta patologică de a distruge granițele unui “Celălalt” sunt trăsăturile care îi definesc și pe Christopher Columbus și pe Andrew Jackson la fel de mult cât îi definesc și pe Ted Bundy sauEric Harris. Actele lor sunt unite de un set de trăsături, care toate au legătură unele cu altele de-a lungul istoriei. Există un cuvânt pentru ceea ce nu e în regulă cu bărbații. Există multe cuvinte, desigur. Dar există un cuvânt al cărui sens le cuprinde pe toate celelalte.

Cuvântul care definește ce nu e în regulă cu bărbații apare pentru o clipă la fiecare atac armat în masă, dar nu e niciodată rostit de sine stătător. Acel cuvânt e masculinitatea și întotdeauna în discursul public acest cuvânt apare însoțit de multe completări: Confuz. În criză. Defect. Deformat. Un articol recent a susținut că bărbați omoară străini în parcările publice pentru că au fost învățați să-și însușească o perspectivă distorsionată a masculinității.” Un altul deplângea modul în care America hrăneșteconcepțiile toxice despre ce înseamnă să fii bărbat.”

Aceste adjective, care nu lipsesc niciodată, insinuează în mod evident că violența masculină își are rădăcinile într-o lipsă de înțelegere fundamentală a naturii masculinității, şi nu chiar în masculinitatea în sine. Există, într-adevăr, destui bărbați a căror înțelegere a masculinității e în mod tragic o iluzie – din păcate, ei sunt cei care scriu editorialele, opiniile, nu cei care se duc în școli și încep să tragă.

Bărbații care omoară la întâmplare, sau violează, sau își bat soțiile și copii până-i omoară nu au înțeles greșit masculinitatea. Violența lor psihotică, vidul emoţional și cruzimea lor sadică arată că ei înțeleg masculinitatea perfect – letal de bine o înțeleg.

A răspunde la faptul că o femeie te-a respins prin a te apuca să împuști 9 oameni despre care nu știi nimic, străini, și apoi să-ți tragi un glonț în cap înseamnă a exprima dictatele masculinității în cea mai concentrată formă a lor: Cere ceea ce vrei. Folosește violența pentru a obține. Distruge ce nu poți avea. Aceasta este ideologia masculinității. Nu e nimic deformat, confuz sau defect aici. Nici nu e o formă “toxicăa ceva ce altfel ar fi benign.

Confuzia cu adevărat toxică asupra sensului masculinității se găsește în mintea reformatorilor, a bărbaților care speră să înlocuiască 10.000 de ani de dominație psihologică cu o masculinitate sănătoasă”, care să constea din amabilitate, blândețe, compasiune, conducere şi măsuri.

Dar nu ai cum să închegi o psihologie specifică unui sex din fundamentele umane. Aceste trăsături au fost arătate de-a lungul istoriei de toate popoarele, și de femei și de bărbați; violența la întâmplare și mânia explozivă, pe de altă parte, au fost în general partea esenţială a bărbaţilor. 

Nu a existat niciodată o nevoie pentru ca un cuvânt să descrie psihologia unui adult sănătos și funcțional de sex masculin în afară de un om bun.” A existat însă o nevoie urgentă de a crea un cuvânt pentru calitățile de care bărbații aveau nevoie pentru a-și păstra puterea asupra femeilor.

Multe dintre aceste trăsături care definesc conceptul liberal de masculinitate sănătoasănu pot fi rupte de rădăcinile lor în patriarhat. Nu e nimic sănătos la conceptul că bărbații sunt în mod unic cei care susțin familia, cei care o apără, protectorii sau liderii. Istoric, asocierea bărbaților cu protecția a fost însoțită de asocierea femeilor cu statutul de proprietate, la fel cum rolul de lider a bărbatului a putut exista doar în paralel cu rolul femeii de supusă.

Chiar aceste interpretări, presupus înțelepte, ale masculinității se bazează doar pe și perpetuează un sistem de diviziune a genului în interioul căruia bărbații îşi păstrează un control tacit asupra femeilor. Perspectiva cu adevărat progresistă, care spune că nici un comportament nu e mai mult sau mai puțin valoros în funcție de ce organe genitale are cineva, nu are loc în neo-romanticismul reformei masculinității moderne.

Noțiunea liberală de masculinitatesănătoasăeste ori o încercare de abatere a atenției, ori o minciună. Poate fi a-istorică și lipsită de orice sens, prin transformarea masculinității într-un termen care să nu poată fi distins de ființa umană decentă’, sau poate fi un patriarhat benign care confirmă stratificarea sexelor, având în inima sa puterea masculină. Dar nu poate fi un antidot eficient împotriva psihologiei masculinizate a dominației care determină atrocitățile masculine – de la atentatele armate în masă, la genocid.

Ceva e tare aiurea cu bărbații – ceva evident, care nu poate fi negat, și care e în mod tragic greșit. Totuși acest ceva nu e greşit pentru bărbați, nu le elor dăunător, în sensul că aceste explozii de violență contribuie foarte mult la menținerea și consolidarea controlului puterii lor asupra femeilor. “Masculinitatea sănătoasă”, ca concept, le permite bărbaților să participe la această putere necontestată, în timp ce se distanţează de treaba murdară care e necesară pentru a menține această putere. 

A glorifica o “masculinitate sănătoasă” înseamnă a glorifica o versiune igienizată a masacrului, una care îți oferă intrarea în rândul unei clase exclusive fără să îți ceară vreun sacrificiu. Un bărbat poate avea fi tandru, poate să facă dragoste cu afecțiune, chiar poate plânge uneori, poate face toate astea în timp ce e liniştit şi confortabil să ştie că, în timp ce el plânge și se simte bine și face sex, alți bărbați vor urla, vor bate și vor viola pentru a-l asigura că puterea lui rămâne necontestată.

Dacă chiar vrem să punem capăt atacurilor armate în masă, ca să nu mai vorbim de violența domestică și de violuri, nu ne putem permite să luăm distanță de aceste crime prin folosirea termenilor ‘toxic,’ ‘confuz,’ sau ‘deformat.’ Masculinitatea în sineînseamnă toate aceste chestiuni, desigur – invariabil toxică, invariabil confuză și invariabil deformată.

Dar înțelegerea pe care bărbații violenți o au față de masculinitate înseamnă să punem punctul pe i, în timp ce cei care au fantezii despre o masculinitate spălată de violență și de cruzime sunt cei lipsiți de orice speranță și confuzi în privința motivului pentru care fac asta.

Societatea nu ne învață idei toxice despre masculinitate. Ne învață tocmai acea idee toxică numită masculinitate — pe care nici o reformă nu o poate salva.” 

https://revolutianarhista.wordpress.com/

Acest articol a fost publicat în GANDESTE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s