Agenturile străine de la C.N.S.A.S. (2)


Agenturile străine de la C.N.S.A.S. (1)

General Br. (r) Aurel I. Rogojan

Tentaculele Ungariei de la C.N.S.A.S.

Despre curiozităţile serviciilor Ungariei în arhiva Securităţii de la CNSAS s-au publicat, în anii 2008-2009, câteva investigaţii jurnalistice care au avut ca bază relatări ale unor surse din interior. Iată fragmente din acestea :

Cvartetul „Arpego” cântă în struna Budapestei[1]

Din iulie 2007, conferenţiarul universitar dr. în muzicologie Anto¬niu-Ladislau Csendes (născut la 25 aprilie 1964, absolvent al Conser¬va¬to¬rului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, Secţia Instrumente cu Coarde, cunoscut mai bine ca membru al Cvartetului „Arpego”, din care face parte şi soţia sa) este preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. A.-L. Csendes a fost desemnat ca membru al C.N.S.A.S. chiar de la în¬fiinţare, ca reprezentant al U.D.M.R. Sub preşedinţia istoricului Onişoru, muzicologul Csendes a trecut neobservat, deoarece avea preocupări mult prea importante pentru a ieşi în vreun fel în evidenţă. Potrivit surselor noastre, „Centrala secretă” din spatele cortinei U.D.M.R. i-a stabilit lui Csendes misiuni din categoria spionajului de mare anvergură, între care:
– identificarea şi transmiterea în exterior, potrivit unei tematici de cercetare minuţioase, a întregului volum de date privind activitatea fostelor organe ale Securităţii statului în problema maghiară;
– acţiunile serviciilor speciale ale Ungariei în România (ce s-a cu¬noscut şi cât ?);
– surse de informare folosite de Securitate;
– persoane urmărite şi modul în care acestea au fost depistate;
– cauzele eşecurilor înregistrate;
– vulnerabilităţile identificate de Securitate în acţiunile spionajului ungar şi baza de sprijin a acestuia în România;
– factorii favorizatori ai neorevizionismului reflectaţi în evaluările Securităţii;
– foşti agenţi ai Securităţii care, pe baza elementelor din dosare, ar putea fi determinaţi să colaboreze cu servicii secrete străine;
– persoanele importante din România care au dosare în arhivele Securităţii preluate de C.N.S.A.S.;
– erori de prelucrare a dosarelor predate C.N.S.A.S. care permit co¬ne¬xiuni cu „dosare de securitate naţională” rămase la serviciile de in¬formaţii.

Reţeaua de sub steag străin[2]

– Antoniu-Ladislau Csendes a lucrat discret, tenace şi eficient. Ceea ce nu înseamnă că nu s-au constatat efectele activităţii sale şi că nu i s-au reconstituit, de către observatorii avizaţi legal, pas cu pas, acţiunile pe care le-a desfăşurat sub steag străin. Activitatea sa a fost posibilă, între altele, ca urmare a cointeresării unor salariaţi subalterni, pe care i-a promovat în funcţii de conducere bine retribuite, iar ei l-au răsplătit cu loialitatea lor. Din partida loialiştilor lui Csendes fac parte, conform surselor noastre, printre alţii :
– Laura Stancu, director al Arhivei Curente (cea aflată în lucru la sediul central al C.N.S.A.S. ). După ce a fost anterior numită şef serviciu arhivă, Csendes a transformat serviciul în direcţie şi, pe cale de consecinţă, Laura Stancu a fost promovată director.
– Ionel Ivaşcu, directorul Arhivelor C.N.S.A.S. din Depozitul Popeşti-Leordeni. Şi acestuia Csendes i-a transformat funcţia de şef serviciu în aceea de director. Cei doi conlucrează strâns, în afara cadrului instituţional oficial, pentru identificarea cazurilor de colaborare cu Securitatea, a căror soluţionare se spune că s-ar face în alte moduri decât oficial. Comentariile nu sunt de prisos: şantaje, extorcări, racolări pentru alte servicii… De asemenea, tandemul Csendes-Ivaşcu este beneficiarul deturnărilor sistematice din bugetul alocat depozitelor de arhivă. În semn de recunoştinţă pentru loialitatea sa infracţională, soţia lui Ivaşcu a fost transferată din Olteniţa şi numită, deşi nu avea vechimea necesară, director economic interimar al C.N.S.A.S., calitate în care coordonează bugetul, finanţele, administraţia, transporturile şi resursele umane. La rândul lor, soţii Ivaşcu s-au înconjurat de apropiaţi de încredere, consolidându-şi propriile poziţii, după exemplul oferit de Csendes. Modalităţile de angajare au scandalizat personalul neprivilegiat al C.N.S.A.S.
– Vasile Carabis, şef Serviciu Tehnic, promovat din şef de compartiment, cu perspective de a fi numit director general adjunct. A fost adus de Csendes, fiindu-i prieten „de familie”, în urma meditării fiicei lui Ivaşcu de către soţii Csendes atât în liceu, cât şi ulterior, ca studentă la Conservator. Rolul lui Carabis este acela de a acoperi matrapazlâcurile lui Csendes în ceea ce priveşte lucrările de investiţii, o „vacă de muls” a preşedintelui muzicolog.
– Boşneag Francisc, consilier superior însărcinat cu achiziţiile pu¬blice (de profesie inginer metalurg). În contextul verificărilor pentru an¬gajarea ca funcţionar public, a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea ca poliţie politică. Ulterior s-a descoperit că are dosar de informator. Nu i s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii şi este menţinut ca funcţionar public, cu încălcarea flagrantă a legii. Motiv pentru care este total dependent de Csendes.

Boşneag şi Carabis sunt oamenii-cheie pentru administrarea şi gestionarea frauduloasă de către Csendes a fondurilor de investiţii. Dintre manoperele dolosive ale trioului infracţional reţin atenţia:
– muşamalizarea facturării unor lucrări neefectuate la Depozitele de Arhivă Popeşti-Leordeni;
– trucarea licitaţiei pentru atribuirea unui contract în valoare de sute de milioane, având ca obiect realizarea unui acoperiş. Contractul a fost dedicat unei firme din Târgu Jiu imediat după ce Carabis s-a întors din concediu de pe meleagurile gorjene;
– achiziţionarea actualului sediu al C.N.S.A.S. la un preţ supraeva¬luat, de 9,5 milioane de euro fără TVA. Clădirea este total improprie pentru nevoile de spaţiu ale C.N.S.A.S., deoarece arhiva curentă este depozitată, contrar legii arhivelor, în subsolul I, respectiv în garaj, printre ţevile de apă, încălzire şi canalizare, plus umiditatea, bacteriile şi mucegaiurile aferente. În schimb, la etajul VI este amenajat un Centru SPA (piscina, ja-cuzzi, terasă) şi alte facilităţi de relaxare a prea obositului şi mult stresatului muzicolog Antoniu-Ladislau Csendes. Un alt subsol, II, este inundat la fiecare ploaie – apa intră în torent pe rampa înclinată de acces şi apoi refulează, fiind nevoie de un sistem de pompe pentru a o scoate în stradă.
– Ancuţa Median, fostă şef de cabinet, promovată consilier juridic la Direcţia juridică, este supervizorul „secret”, un fel de agent de securitate, care elaborează zilnic un raport confidenţial pentru uzul exclusiv al preşedintelui Csendes.
– Va urma –
––––––––––––––
[1] Vezi roncea.ro/…/curentul-dezvaluie-tentaculele-ungariei-din-cnsas-i-nu-lipsesc-… 11 noiembrie 2008.
[2] Vezi www.curentul.info/2008/index.php/Actualitate/Tentaculele-Ungariei-din-CNSAS-II.html

http://www.art-emis.ro/

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în DEZVALUIRI, POLITICA STIRI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s