Fii amantă. Dar nu fi javră


Ok. Ești amantă. Nicio problemă. Nu ești nici curvă, nici ușuratică. Ești doar o femeie care a întâlnit un bărbat. Și se întâmplă ca acest bărbat să fie însurat. V-ați plăcut. Da. Or fi și alții liberi, dar ție ăsta ți-a căzut cu tronc. Și tu lui. Nu, nu vrea doar să te fută. Pentru că nu pot să cred că ești atât de proastă sau lipsită de demnitate încât să accepți un bărbat care vine în alcovul tău doar ca să își facă nevoile. Pentru asta există veceu. Și cred că știi și tu asta.

Așa că ori i s-au aprins călcâiele ori e în vreo criză a vârstei. În vreo căutare a identității. Nu care cumva să ai impresia că își înșeală nevasta pentru că tu ești mai frumoasă, ori mai tânără, ori mai cu stea în frunte. Nici gând. Ci pentru că el simte că îmbătrânește și îi e teamă de asta. Sau pentru că pur și simplu e un bărbat pătimaș.  Nimic deplasat ori deosebit.

Problema apare în momentul în care începi să ai așteptări și să te plângi că nu îți convine una ori alta. Ba că nu vă vedeți destul, ba că te lasă singură de sărbători, ba că nu te sună și nu îți trimite destule mesaje, ba că a pus poze pe facebook cu nevastă-sa sau, vai mie, a făcut dragoste cu ea. Hello!!! E soția lui. Iar dacă te-ai detașa un pic de toată situația și ai lăsa deoparte simțul proprietății, vanitățile și orgoliile, s-ar putea chiar să îți placă femeia.

Spui că îl iubești. Atunci de ce aștepți ceva de la el? Nu poți să iubești și să vrei. Să ceri. În iubire nu-i cu vrut. E cu bucurie. Te bucuri că poți să petreci timp cu persoana pe care o iubești. Să îi faci bucurii. Să îi povestești toate prostiile și să îl asculți, la rândul tău. Așa cum faci cu cea mai bună prietenă. Ce, pe ea o cerți pentru că nu doarme cu tine noapte de noapte?

amanta

Da, ești amantă. Nu te prezintă prietenilor sau familiei. Ai știut de la început că-i însurat. Asumă-ți asta. Când iubești un om, nu vrei nimic de la el. Îl lași să fie. Și atât. Iar faptul că poți să iubești e cel mai mare dar. Da, e cu plânsete și nopți nedormite. Te doare. Dar te doare atâta timp cât te raportezi la omul din fața ta doar ca la un bărbat. E om, în primul rând. Un om care se întâmplă să facă dragoste cu tine. Iar dacă nu îți mai convine situația, rupe-te. E o alegere, știi. Nu ai dreptul să dai vina pe alții pentru că viața ta e de rahat. Nu e drept. Și crede-mă, orice dezamăgire amoroasă se vindecă. Atâta pagubă să fie. Pe cuvânt că sunt altele mult mai grave.

De exemplu, azi dimineață, la trecerea de pietoni, o fetiță cu sindromul Down stătea rezemată de bunica ei, cocârjată și cu părul alb, așteptând să treacă strada. Iar bunica o ținea de umeri. De abia mergeau, amândouă. Sau mama lui D. a fost dată afară din casa naționalizată în care stătea de ani buni și a rămas pe drumuri cu un fiu de 40 de ani, handicapat, în cărucior cu rotile. Preț de luni bune au locuit trei persoane într-o garsonieră. Pe urmă D. a făcut credit și i-a luat o garsonieră de 12 m patrați. Iar ea râde, râde mereu. Sau, și mai grav, sunt părinți cărora le mor copiii. Așa că scuză-mă dacă dezamăgirea ta mi se pare superficială, raportată la esențial. Te înțeleg. Dar nu e capăt de țară. Sunt răni care nu trec veci. Se cicatrizează, dar nu trec. Ce știu? Poate a ta e una dintre astea. Dar mă îndoiesc. Habar nu am dacă vei rămâne singură până la sfârșit. Dar cu siguranță, dacă îți iubești viața și pe tine, singurătatea va fi mai ușor de suportat. Un pic. Iar picul ăsta e deja atât de mult.

Și apoi lasă vrăjeala aia că el, de fapt, nu o mai iubește. Bullshit. Există între ei ceva mult mai puternic decât orice pasiune, foc sau iubire pătimașă: camaraderie. După ani de crescut copil, plătit facturi, calcule la ceas de seară, chefuri și concedii cu prietenii, se creează o legătură pe care cu greu cineva ori ceva o poate rupe. Și să nu uiți: camaradul e mai important decât amantul sau amanta.

Și cum, cum să vrei să îl desparți de soție? Cât de mizerabilă, ingrată și egoistă să fii să provoci suferință unui om care nu ți-a făcut nimic? Problemele lor sunt doar ale lor. Dacă nu se mai înțeleg, asta nu-i treaba ta. Ba mai mult, tu ești cea norocoasă pentru că te-ai îndrăgostit și iubești. Ar trebui să plutești pe norișori și să visezi numai inorogi roz.

Ah, încă ceva. E patetic să accepți ca el să se despartă de ea pentru că te-a cunoscut pe tine. Dacă într-adevăr nu o mai iubește și nu mai suportă situația, să o facă pentru el. Pentru că își vrea viața înapoi. Altfel, e un laș. Și nu știu tu, dar mie bărbații lași îmi provoacă doar compasiune.

Așa că, alege: îl iubești și nu îi ceri nimic sau îți vezi de viața ta și spui pas. Nu mai învinovăți pe nimeni pentru alegerile tale. Dacă o faci, ești o perdantă. Asta vrei?  Habar nu am. Your choice!

http://ioanaduda.ro/

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în SEX - FAMILIE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s