Scriitura ONLINE versus TIPĂRITĂ. Cum e să ții în mână o hartă a Daciei?


Pentru că ne petrecem din ce în ce mai mult viața în lumea virtuală, în secolul nostru se citește mai mult pe device-uri electronice decât pe hârtie. Adevărat, adesea pe net găsești multe și felurite exemplare de ceva anume, dar simțurile tactile îți oferă un alt gen de experiență.

Cititul online n-ar fi un lucru rău, dar câți dintre voi ați ținut în mână, de exemplu, o hartă a Daciei? Să vedeți ce fain e. Plăcerea pe care o savurau ca dependență înaintașii și pe care o vor încerca tot mai rar urmașii noștri. Sunt aproape sigur că lui Eminescu, Creangă sau Eliade, condeiul le crea dependență.

Eu, cel puțin, am o slăbiciune pentru mirosul proaspăt de tipar, pentru vopseaua adânc îmbibată în foaie și senzația de atingere a hârtiei – fie ea de ziar sau de carte. Dar recent am ținut în mână o hartă a Daciei. Specific sentiment. Mai ales dacă e mai învechită pe colțuri, gălbejită și încărcată de ani. Redă o senzație de istorie, pe care nu o percepi pe hărțile online.

O să-mi agăț o hartă acasă, să stea lângă blană de lup sur. Cu ocazia asta mi-am luat un cartuș fain pentru imprimantă și l-am chinuit să mi-o tipăresc. A ieșit mai bine decât mă așteptam.

Dar harta tot de pe net am descărcat-o. Până la urmă, tot online-ul prevalează? Probabil, dar nu și la simțiri reale. Să ai în mână Dacia e o simțire antică într-o eră a tehnologiei. Ok, nu te simți un Burebista. Te întrebi mai mult cum a făcut istoria ca dintr-o Dacie mare să rămânem cu o Românie mică și te simț un mic slab, cândva mare și voinic.

Poză simbol

Description: dacia.jpg

******************

Dar ce fac acum? Scriu pe blog scriu de la tastatură. Mă exprim virtual dintr-o lume reală. O lume reală pe care o transpun virtual. Am ajuns să trăim realul (chiar trecutul), să-l folosim și să-l modelăm pentru a-l exprima virtual. Am schimbat condeiul cu cerneală pe pix, iar pixul pe taste. Am înlocuit aroma condeiului cu tehnologia computerizată. Iarăși, nu e rău.

Dar mă gândeam zilele astea – ce-ar fi să-mi citesc unele postări de pe blog, mai dragi mie, pe hârtie. Așa că am imprimat câteva foi. Pentru arhivă. Dacă dispare internetul și întreg www-ul se prăbușește într-o zi, ce rămâne din toată scriitura mea?

Tu, care scrii – te-ai gândit vreodată la asta?

 

Acest articol a fost publicat în CARTI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s