DIN LUMEA JUSTIŢIEI ….OARBE


LUMEA JUSTIŢIEI ….OARBE

La A.E.S.D.O.-C.D.C. (Asociaţia Europeană pentru Susţinerea Drepturilor Omului-Combaterea Discriminării şi Corupţiei) se primesc deseori memorii/plângeri/sesizări cu privire la modul în care se înfăptuieşte actul de justiţie, condiţiile din penitenciarele din România, modul în care se desfăşoară activitatea administraţiei publice etc. şi ni se solicită implicarea noastră în monitorizarea soluţionării  cazurilor respective.

Un asemenea  caz este cel al d-lui BURCUŞ TEODOR., actualmente deţinut  în Penitenciarul Miercurea Ciuc în executarea sent. pen. 29/S din 06.02.2015 a Tribunalului Braşov, rămasă definitivă la data de 14.10.2015, prin dec. pen. nr. 662/Ap. din 14.10.2015 a Curţii de Apel Braşov (pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor)  nemulţumit de modul în care a fost instrumentat dos. pen. nr 415/P/2012 în faza de urmărire penală de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, respectiv dos. pen.nr. 8026/62/2013 în faza de cercetare judecătorească (Tribunalul Braşov şi Curtea de Apel Braşov) s-a adresat şi asociaţiei noastre. Considerându-se  NEVINOVAT, încă de la începutul acestui an a depus o serie de memorii/plângeri la Ministerul Justiţiei, la CSM-Inspecţia judiară, la Ministerul Sănătăţii (cu privire strict la rapoartele de expertiză efectuate în cauză) dar nici până în prezent nu a primit nici un răspuns de la nici una din instituţiile respective !

 

De menţionat că B.T. a formulat şi o cerere de revizuire care însă i-a fost respinsă încă din faza de admisibilitate (a se vedea  dos.pen.nr.4516/62/2015) şi de asemenea prin avocatul ales (un reputat avocat din Baroul Braşov) a formulat şi plângere la CEDO.

Mai mult decât atât, adevăratul vinovat de săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnat B.T.,şi anume numitul L.V. .a depus un  autodenunţ la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, care după mai multe tergiversări îi răspunde autodenunţătorului, pe adresa cabinetului de avocat M.J.A.B, cu adresa nr. 3122/27.05.2016, ref dos.pen. 415/P/2012 şi referitor la autodenunţul formulat de L.V. „cererea  a fost transmisă prin fax la Penitenciarul Codlea  lui B.T. în vederea exercitării dreptului la formularea unei cereri de revizuire a hotărârii în temeiul căruia a fost condamnat definitiv la pedeapsa închisorii în cuantum de 6 luni” şi cu asta gata, parchetul consideră cazul soluţionat !!!  Este indubitabil că după ce că nu au fost luate în considerare autodenunţurile formulate, procurorul nici măcar nu s-a obosit să facă o minimă cercetare a dosarelor penale despre care se făcea vorbire în autodenunţuri. Pentru ce motive „cererea” (care cerere ?- în speţă era vorba de autodenunţ!) trebuia să fie trimisă „prin fax” la Penitenciarul Codlea lui B.T, când se cunoştea că acesta este încarcerat în Penitenciarul M. Ciuc, şi despre ce pedeapsă de 6 luni poate fi vorba când acest a fost condamnat pentru tentativă de omor ?

Între timp B.T. zace nevinovat (cel puţin aşa susţine el şi noi tindem să-i dăm crezare după ce am studiat înscrisurile de la dosarul cauzei pe care ni le-a pus la dispoziţie), în penitenciar, unde, pe lângă că i s-a agravat boala de care suferea, a dobândit noi afecţiuni, inclusiv s-a ales cu râie din cauza condiţiilor din mediul carceral.

Acestea au şi fost şi motivele pentru care a dorit, atât el cât şi familia lui, să facă public cazul său în speranţa că va sensibiliza instituţiile îndrituite să-i răspundă într-un mod legal şi pertinent şi mai ales într-un termen rezonabil (ca să nu mai vorbim de termenul legal !!!).

            Redăm în continuare, exact conţinutul memoriului formulat de deţinutul B.T. (dar vom utiliza doar iniţialele celorlalte persoane implicate).

MEMORIU

I.SCURT ISTORIC AL CAZULUI

În noaptea de 26 spre 27.08.2012 mă aflam la domiciliul meu situat în sat T. din judeţul Braşov,  când, în jurul orelor 24.00 au venit fetele mele A. M. şi L.A.  Acestea mi-au relatat într-o stare emoţională care m-a îngrijorat că „Lăcătarii” îi „omoară” pe soţii lor A.M. şi L.V.

Când am auzit acestea am luat un topor şi am ieşit afară din casă şi m-am îndreptat spre locul unde fetele mele îmi indicaseră că se află ginerii mei.

Când am ajuns la aproximativ 100 m de casa mea, la intersecţia străzilor 5 N. cu C., l-am văzut peA.A. având în mână un băţ, că se îndrepta către G.L. În acel moment eu l-am prins în braţe pe A.A. pentru a-l reţine să săvârşească vre-o faptă reprobabilă, dar între timp L.V. a trecut prin spatele meu şi l-a lovit pe G.L.cu o ţeavă în cap.

Menţionez că atunci când eu am ajuns la faţa locului între G.L. şi L.V. şi A.A. nu exista vreo încăierare. Am înţeles de la L.V. şi A.A. că anterior, în aceeaşi seară, G.L. l-ar fi bătut pe L.V.

Revenind la firul evenimentelor, adaug că după ce am văzut că L.V. l-a lovit pe G.L., l-am prins pe L.V.în braţe şi împreună cu A.A. am plecat spre domiciliul meu.

Ajunşi la mine acasă, le-am spus lui A.A. şi lui L.V. să pună băţul şi cu ranga respectivă într-un şopron din curte de unde au şi fost ridicate. De altfel tot eu am solicitat să vină poliţia şi salvarea.

De faţă la evenimentele descrise se aflau mai multe persoane dar nu le pot preciza clar numele deoarece eram concentrat asupra lui A.A. şi L.V.

Aşa cum rezultă şi din Rechizitoriu din 25.11.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov dat în  dos.pen. nr. 415/P/2012, la data de 27.08.2012, la orele 01.45, dispeceratul I.P.J. Braşov a fost sesizat telefonic prin sistemul SNAU 112 despre faptul că, în com. T. din jud. Braşov, a avut loc o altercaţie între mai multe persoane, unul dintre participanţi fiind lovit la nivelul capului, starea victimei fiind gravă (f.1 faţă d.u.p)

Victima a fost identificată în persoana lui G.L., fiind transportată de urgenţă la Spitalul Clinic Braşov în vederea acordării primelor îngrijiri medicale.

Până la sosirea echipei constituite din procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov şi lucrători ai S.I.C. Braşov, organele de poliţie din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală Prejmer, au identificat ca aparent autor al agresiunii pe L.V..

Astfel, s-a trecut, în noaptea de 26 spre 27 august la audierea lui L.V. (f. 84 d.u.p), persoana în cauză precizând că G.L. a iniţiat conflictul iar autorul, în legitimă apărare, a luat de pe jos un corp contondent cu care i-a aplicat victimei G.L. o lovitură, neprecizându-se cu exactitate zona corporală vizată.

L.V. prezenta într-adevăr o tumefiere superficială în zona obrazului stâng (foto la f. 33 faţă d.u.p), o echimoză în zona ochiului stâng (foto 34 faţă d.u.p), urme rezultate ca urmare a contactului cu solul (foto f. 35 faţă d.u.p) şi, pe pantofii tip sport, urme de substanţă brun roşcată cu aspect de sânge (foto f. 35 faţă d.u.p).

Tot în noaptea de 26 spre 27 august s-a procedat şi la audierea subsemnatului (B.T. – f. 80-81 d.u.p), care am relatat cele expuse mai sus.

Totuşi în mod inexplicabil pentru mine, pe parcursul cercetărilor din martor  am devenit inculpat.

Cauza a fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov- dos.pen. nr. 415/P/2012şi apoi a făcut obiectul dos. pen.nr. 8026/62/2013 al Tribunalului Braşov  care prin sentinţa penală nr.  29 din 06.02.2015 a decis în principal:

În baza art 386 CPP,art 5 CPP schimbarea încadrării juridice privind pe subsemnatul (inculpatul B.T.) din tentativă la omor calificat prev. de art. 20 al. 1 C.p. raportat la art. 174 C.p., art. 175 al. 1 lit. i C.p.din 1968 în tentativă la omor prev de art 32 alin 1 Cp rap la art 188 alin 1,2 CP. În baza art 32 al 1 Cp rap la art 188 al 1,2 CP cu aplicarea art 5 Cp condamnarea subsemnatului, fără antecedente penale la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 4 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prev de art 66 al 1 lit a,b,h Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pentru săvârşirea infracţiunii de omor în forma tentativei. În baza art 65 Cp, art 54 Cp aplicarea condamnatului pe durata executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev de art 66 al 1 lit a,b,h Cp, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme. În baza art 72 Cp a dedus din durata pedepsei aplicate subsemnatului perioada reţinerii din data de 12.09.2012. În baza art 7 din L 76/2008 s-a dispus şi prelevarea probelor biologice în vederea introducerii profilului meu genetic în sistemul naţional de date genetice judiciare, prelevare care se va realiza la liberarea din executarea pedepsei. În baza art 397 Cpp am fost obligat să plătesc persoanei vătămate constituită parte civilă G.L.o suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale (acestuia respingându-i-se restul pretenţiilor formulate cu titlu de daune materiale şi daune morale). În baza art 397 alin 1,25 alin 1 CPP rap la art 1349 C.Civ  am fost obligat să plăteasc părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov suma de 3925,66 lei reprezentând c/val prestaţiilor medico-sanitare acordate persoanei vătămate G.L.

Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus în temeiul art.112 lit. b Cod penal confiscarea specială a toporului cu mâner din lemn(colet nr. 4) care  se considera a fi fost folosit la săvârşirea infracţiunii, celelalte bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov respectiv:2 urme de substanţă cu aspect de sânge ridicate de pe sol de la imobilul nr.76 (colet nr. 2), test evidenţiere sânge uman de pe ţeava metalică (colet nr. 3), bâtă din lemn (colet nr. 5), ţeavă metalică (colet nr. 6), fiind considerate mijloace materiale de probă şi  s-a hotărât ca acestea să rămână ataşate dosarului cauzei.

De asemenea, prin aceeaşi sentinţă Tribunalul Braşov în baza art .260 al. 1 C.p. din 1968, cu aplicarea art 5 CP condamnă pe inculpaţii A.M. şi A.A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă. Cu aplic art. 71, 64 lit a teza a IIa,b Cod penal din 1968. În baza art.86/1 Cod penal, 71 al.5 Cod penal din 1968 dispune suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaţilor. În baza art.86/2 Cod penal din 1968 stabileşte termen de încercare 3 ani. Iar în baza art 396 alin 5 rap la art 16 lit b CPP achită pe inculpaţii L.V., A.M. şi A.A. pentru infracţiunea de favorizare a infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p.din 1968.

Împotriva acestei sentinţe am declarat apel.

Curtea de Apel Braşov, prin decizia  penală nr. 662 din 14.10.2015, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov împotriva sent. pen. nr. 29/S/6.02.2015 a Tribunalului Braşov, pronunţată în dosarul nr. 8026/62/2013, pe care o desfiinţează sub aspectul soluţiei de achitare dispuse faţă de inculpatul L.V. Rejudecând în aceste limite, în temeiul art. 264 alin. 1 din vechiul Cod penal cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal dispune condamnarea inculpatului L.V., la o pedeapsă de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului. În temeiul art. 71 din vechiul C.pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a şi lit. b teza a II-a din vechiul C.pen., ca pedeapsă accesorie. În temeiul art. 861 şi art. 862 din vechiul C.pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată inculpatului L. V., pe un termen de încercare de 3 ani. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate. În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge apelurile declarate de subsemnatul şi de inculpaţii A.M. şi A.A. împotriva aceleiaşi sentinţe.

II.CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA DECLARAŢIILE MARTORILOR,  RECONSTITUIREA FAPTELOR ŞI MOTIVAREA CAUZEI PE BAZA UNOR ACTE CARE NU AU VALOARE PROBATORIE

  1. Referitor la  declaraţiile  martorilor

În aprecierea probatoriului care a fost administrat în cauză, opinăm că instanţele de judecată au dat o valenţă maximă unor mijloace probatorii care încalcă cerinţele prevăzute de art. 6 § 1 şi art.6 § 3 lit.d) din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale-amendată de Protocolul 11 (STE nr. 155) şi anume principiul nemijlocirii şi al egalităţii armelor cu ocazia administrării de probe.

Folosirea exclusivă a probelor administrate în faza de urmărire penală nu este posibilă în condiţiile în care inculpatul nu a avut oportunitatea adecvată de a contesta sau de a interoga un martor ce dă declaraţii împotriva sa.[1]

Astfel iată că la momentul când martorii  au fost audiaţi în condiţii de egalitate a armelor în cadrul audierii directe în faţa instanţei de judecată au declarat aproape în unanimitate că  L.V. este cel care l-a lovit cu ţeava pe G.L. (partea vătămată) în timp ce subsemnatul îl ţineam pe A.A. încercând să “potolesc spiritele”  (de ex: a se vedea declaraţiile  lui A.A.-f.122 , A.M.-f.123 etc.)

De asemenea a se observa cum martorele:  C.M. şi B.L.C. recunosc în faţa instanţei că primele declaraţii date (în faza de urmărire penală-n.n.) nu corespund adevărului şi au fost date la cererea părţii vătămate G.L. care le-a solicitat să declare că  subsemnatul l-am lovit, în speranţa ca astfel să facă rost de bani pentru el şi familia lui, eu având o situaţie financiară mult mai bună decât inculpatul L.V. (f. 169 respectiv f.184)

Mai mult decât atât,  inculpatul L.V. a declarat în permanenţă că el l-a lovit cu ţeava în frunte pe G.L. (f.121) şi chiar partea vătămată G.L. în faţa instanţei recunoaşte că a fost lovit cu ranga în cap de către L.V. (f.124)

Apreciez în acest sens că instanţa de judecată în mod neîntemeiat a înlăturat din procesul deliberativ toate declaraţiile (cu excepţia celei a concubinei părţii vătămate, singura persoană care a susţinut în faţa instanţei că subsemnatul l-am lovit cu toporul pe G.L.) date în faţa instanţei astfe, în primul rând dând o valoare probatorie mai mare unor declaraţii ce înfrâng în mod indubitabil principiile dreptului penal şi în al doilea rând care nu se coroborează cu alte mijloace de probă.

Ca un corolar al tuturor acestora instanţa dispune inclusiv condamnarea inculpaţilor A.M. şi A.A.pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă  şi a inculpatului L.V., pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului ! (a se vedea sent. pen. 29/S din 06.02.2015 a Tribunalului Braşov, şi respectiv dec. pen. nr. 662/Ap. din 14.10.2015 a Curţii de Apel Braşov, ambele pronunţate în dos. pen. nr.  8026/62/2013)

  1. Neaudierea unor martori care au fost prezenţi şi audierea altor martori care nu au fost prezenţi la evenimente

De exemplu: numitul G.G., actualmente deţinut în Penitenciarul Codlea a participat efectiv la evenimentele din 27.08.2012 şi totuşi acesta nu a fost audiat ca martor niciodată. Mai mult decât atât, acesta poate confirma faptul că o parte din martorii care au dat declaraţii în cauză nu au participat la desfăşurarea evenimentelor  şi că situaţia reţinută de instanţă nu este cea reală.

  1. Motivarea cauzei pe baza unor acte care nu au valoare  probatorie

a). De remarcat că atât procurorul care a instrumentat cauza cât şi instanţa de fond (Tribunalul Braşov) şi-au fundamentat opinia inclusiv pe acte ce exced cadrului procesual, în speţă « declaraţia dl.doctor P.O.S. »consemnată într-un proces-verbal (fila 143 d.u.p  respectiv fila 16). În procedura camerei preliminare, judecătorul a constatat de altfel că există posibilitatea ca actul în cauză să fie lovit de nulitate relativă,apreciind totuşi că motivarea unei hotărâri pe acte lovite de nulitate relativă nu produce nici o vătămare !?

În plus, argumentaţia reţinută pentru întocmirea respectivului proces verbal (de consemnare a unei declaraţii) a fost „formarea unei opinii de către organul de urmărire penală” . De altfel chiar procurorul de caz a apreciat că înscrisul în cauză nu reprezintă un act procesual/procedural, însă cu toate acestea a găsit de cuviinţă să îl depună la dosarul cauzei.

Apreciem încă o dată că “părerile” pe care şi le formează organul de urmărire penală nu constituie probe într-un proces penal ci eventual aprecieri în dezbateri.

  1. b) Aceeaşi situaţie o regăsim şi în ceea ce priveşte CFL-ul din 13 septembrie 2013.

A se observa în acest sens că deplasarea şi cercetarea în teren s-a făcut fără prezenţa subsemnatului inculpat şi a martorilor principali deveniţi la rândul lor inculpaţi: L.V., A.M. şi A.A. precum şi a altor martori la acele evenimente, încălcându-se  în mod flagrant  dispoziţiile  art. 130 alin. (2)  raportat la art. 129 alin. (2) Cod  proc.pen. vechi.[2]

Şi în acest caz organul de urmărire penală precizează că “nu este  o cercetare la faţa locului propriu-zisă” şi că : “deplasarea în teren s-a făcut pentru a verifica veridicitatea unor declaraţii”, totuşi la fila 16 din Rechizitoriu  pct. III-MIJLOACE DE PROBĂ- printre primele trei probe menţionate apar:Procesul verbal de cercetare la faţa locului şi planşele foto aferente (f.22-38) şi proces verbal de conducere în teren din data de 13.09.2012, planşele foto şi CD conţinând filmarea aferentă (f.39-65)

Garantarea dreptului la apărare şi normele imperative de procedură penală impun aplicarea unor condiţii de fond şi/sau formă la întocmirea actelor procesuale/procedurale tocmai pentru a elimina echivocul şi părerile subiective ale acuzării.

            Nimic nu împiedică organul de urmărire penală să îşi formeze propria convingere prin toate mijloacele pe care le consideră legale şi necesare, însă administrarea de probe nu se poate face ignorând prevederi legale.

III.CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA RAPOARTELE DE EXPERTIZĂ MEDICO-LEGALĂ

La dosarul cauzei există:

Ø  Un proces-verbal al reprezentantului Ministerului Public (proc. C.A.) încheiat în dos. pen. nr. 415/P/2012, prin care solicită şi motivează necesitatea audierii dr. P.O.S.- medic specialist neurochirurgie, cu privire la “expertiza” sa referitoare la obiectul cu care a fost lovită victima şi rana produsă de acesta;

Ø  Un raport medico-legal judiciar (Raport de constatare medico-legală întocmit de dr. T.G.O.- medic primar legist S.M.L Braşov);

Ø  Un raport medico-legal judiciar, (Raport de nouă expertiză medico-legală, realizat de dr. S.A., dr. F.A. şi dr. R.G., medici primari legişti la INML “Mina Minovici” Bucureşti)

Ø  Un raport medico-legal extrajudiciar (Opinie expertală medico-legală extrajudiciară întocmită la cererea subsemnatului de către dr. D.O.M.- medic primar legist, specialist anatomie patologică, dr. în ştiinţe medicale, Expert medico-legal gradul I);

Trebuie remarcat că  principala probă care a fundamentat opinia magistratului judecător a fost raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză care atestă că obiectul vulnerant a fost un obiect tăietor-despicător (probabil topor).

Considerăm că principala probă este echivocă şi subliniem următoarele aspecte:

  1. În primul rând,

Se poate afirma cu certitudine faptul că atât organele de cercetare penală cât şi instanţa de judecată nu au expertiza medicală necesară pentru a opina şi decide asupra modului de producere al unei răni/plăgi precum şi asupra obiectului utilizat în producerea acesteia, motiv pentru care opinia medicală specializată a unui expert medico-legal este indubitabil necesară pentru justa soluţionare a cauzei şi înfăptuirea justiţiei. Având în vedere „expertiza” profesională a unui medic neurochirurg(Atenţie! NU medic legist!!!), respectiv a dlui. dr. P.O.S., putem afirma încă de la început că această opinie pur teoretică şi nespecializată nu îşi are locul în soluţionarea cauzei[3], având în vedere specializarea medicului sus menţionat, precum şi faptul că acesta se află totuşi încă la început de carieră- a se vedea gradul acestuia de medic „specialist”, nu „primar”. De altfel am arătat la pct. II.3.a. din prezenta că însăşi judecătorul consideră că actul în cauză este lovit de nulitate relativă.

  1. În cel de-al doilea rând,

În ceea ce priveşte raportul judiciarRaport de constatare medico-legală întocmit de dr. T.G.O.- medic primar legist S.M.L Braşov, sunt necesare anumite precizări cu privire la cuprinsul acestuia. Dna. dr. T.G.O., afirmă în cuprinsul Raportului faptul că: “Nu s-a putut constata şi consemna aspectul pereţilor plăgii, indiciu util în vederea diferenţierii într-o plagă cu obiect contuz şi respectiv cu un obiect tăietor – despintecător”. Astfel deşi doamna doctor nu şi-a putut da seama ce fel de obiect-corp a fost utilizat de fapt în producerea leziunii, aceasta totuşi “opinează” în “Concluzii” faptul că:

“ G.L. prezintă:

leziuni traumatice cranio-cerebrale ce s-au putut produce prin lovire cu corp tăietor-despicător (posibil topor) la data de 26/27.08.2012. Aceste leziuni necesită 40-45 (patruzeci-patruzecişicinci) în lipsa apariţiei complicaţiilor, au pus în primejdie viaţa victimei şi au determinat infirmitate fizică permanent prin lipsa de substanţă osoasă craniană post intervenţie chirurgicală.

  1. Leziuni traumatice la nivelul braţului stâng ce s-au putut produce la aceeaşi dată prin lovire cu corp dur alungit (posibil ţeavă metalică sau coadă de coasă corp delict) şi nu au necesitat îngrijiri medicale).
  2. Excoriaţii pe coate şi genunchi produse la aceaşi dată prin cădere şi lovire de corpuri/planuri dure şi nu au necesitat îngrijiri medicale.”

De asemenea, aceeaşi dna. dr. T.G.O., afirmă la finalul raportului, la Concluzii preliminare” faptul că: “ Numitul G.L. prezintă leziuni traumatice ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure la data de 26/27.08.2012. Necesită 30-35 (treizeci-treizecişicinci) zile îngrijiri medicale sub rezerva evoluţiei ulterioare.”[4]

Având în vedere cele de mai sus, putem afirma faptul că exprimarea utilizată de dna. dr. T.G.O. este una “potenţială”, adică “s-au putut produce”, “posibil topor”, “posibil ţeavă metalică”, etc. Nesiguranţa şi contradictorialitatea caracterizează acest raport. Putem lesne observa faptul că aceste concluzii desprinse din analiza întregului raport, nu sunt suficiente pentru a decide cu siguranţă arma utilizată în săvârşirea infracţiunii din speţă, având în vedere în special faptul că nu s-au regăsit urme de sânge sau alte urme ADN ale victimei, pe toporul- corp delict- regăsit ca fiind arma cu care s-a produs această leziune traumatică. După cum foarte bine cunosc şi organele de cercetare şi onorata instanţă, este foarte greu să “cureţi” sau să “ştergi” urmele ADN de pe un corp delict utilizat în comiterea unei infracţiuni, aşadar acest fapt precum şi incertitudinea care reiese din raportul medico-legal amintit mai sus, prezintă doar “concluzii” medicale nefundamentate pe definirea şi evaluarea tipurilor de corpuri contuze sau tăietoare-despintecătoare care ar fi putut produce asemenea leziuni. Dacă doamna doctor ar fi oferit o bază ştiinţifică şi argumente logico-ştiinţifice plauzibile, categorisind exact tipurile de obiecte-corpuri care ar fi putut produce acest tip de leziune (cu referire la forma leziunii, adâncime, forţă de penetrare, consecinţe ale lovirii, urme lăsate de impactul lovirii, aspectul pereţilor plăgii, etc.) probabil soluţionarea cauzei ar fi condus la aflarea adevărului, nu la ridicarea semnelor de întrebare şi rămânerea în incertitudine şi bănuieli.

În concluzie la acest punct, nu putem discuta despre un raport medico-legal realizat profesional şi amănunţit, documentat ştiinţific, argumentat logic, ci acest raport a fost menit să conducă practic la condamnarea subsemnatului pentru o faptă pe care nu am comis-o.

  1. În cel de-al treilea rând,

Cu privire la Raportul de nouă expertiză medico-legală, realizat de dr. S.A., dr. F.A. şi dr. R.G., medici primari legişti la INML “Mina Minovici” Bucureşti,  acesta este deosebit de sumar, citând practic cele existente deja în Raportul efectuat de dna. dr. T.G.O. precum şi “datele” din Procesul verbal întocmit de proc. C.A. nu ref. la dr. neurochirurg cu “dublă specialitate” în medicină- legală, care s-a ocupat de cazul lui G.L. Având în vedere simplitatea, superficialitatea şi lipsa de analiză profundă şi completă a cazului, adoptată de specialiştii de la INML Bucureşti, putem afirma că acest raport este insuficient, neavând caracter de probă într-un dosar atât de complex precum speţa de faţă. Putem lesne observa concluziile puerile, nedocumentate sau bazate ştiinţific, precum: “Leziunile traumatice cranio-cerebrale prezentate de G.L. la data de 27 august 2012 s-au putut produce cel mai probabil, având în vedere morfologia şi topografia descrisă, prin lovire cu un corp cu muchii ascuţite, posibil toporul din Planşa fotografică înaintată. Leziunile traumatice de la nivelul braţului stâng, s-au putut produce, cel mai probabil, având în vedere morfologia şi topografia descrisă, prin lovire cu un corp dur alungit, posibil cu profil rotund similar cu ţeava metalică din Planşa fotografică alăturată.” (concluzii efectiv copiate din celelelalte două documente menţionate!)

În concluzie, proba cu raportul susmenţionat este inadmisibilă pentru stabilirea adevărului în cauză, nefiind realizată decât pe bază de presupuneri şi probabilităţi (nu s-au analizat leziunile corespunzător, ci s-au copiat concluziile altor “specialişti”)!!!

  1. În cel de-al patrulea rând,

Cu privire la Raportul extrajudiciar- Opinie expertală medico-legală extrajudiciară întocmită la cererea subsemnatului de către dr. D.O.M.- medic primar legist, specialist anatomie patologică, dr. în ştiinţe medicale, expert medico-legal gradul I, în opinia noastră, acest raport este unul holistic, profesional, bazat pe ştiinţă medico-legală fundamentată, prezentând aspecte criminalistice, ştiinţific elaborate, complexe, iar nu în ultimul rând, complete!!! Putem lesne observa şi specialitatea medicului care a realizat această lucrare, nefiind un simplu medic primar medico-legal, ci un doctor în ştiinţe medicale, specialist în anatomie patologică şi chiar expert medico-legal de gradul I. Cum oare a reuşit instanţa de judecată să desfiinţeze o opinie atât de specializată, complexă, veridică şi fundamentată a unui adevărat specialist….nu putem înţelege!!! Poate onorata instanţă are de asemenea cunoştiinţe medicale aprofundate în domeniul anatomiei patologice şi a medicinii legale moderne. Aşa s-ar explica concluziile adoptate şi condamnarea subsemnatului. Cităm motivele reţinute de instanţă prin care a concluzionat că acest raport trebuie respins:

“Pe lângă aspectul subiectiv pe care îl presupune întocmirea unei lucrări la cererea unei părţi, opinia expertală menţionată prezintă şi dezavantajul că a fost întocmită post factum, pe baza lucrărilor de la dosar, spre deosebire de opiniile medicilor care au participat la operarea persoanei vătămate şi care au constatat personal cum se prezenta plaga pe care acesta o prezenta în urma loviturii, imediat după lovire. De alfel, concluzia la care ajunge dr. D.O.M., în urma acestei analize făcute pe bază de înscrisuri, că leziunile suferite de victima G.L. “s-au produs cu  multă certitudine prin lovirea capului cu un corp contondent”, se contrazice cu afirmaţia de la fila 10 din raportul întocmit, că “diferenţierea între plăgile produse de obiecte ascuţite şi cele produse de obiecte contondente poate fi greu de realizat, dar posibilă sub examinarea atentă cu ajutorul unei lupe”. Or, din moment ce opinia expertală a fost realizată la mult timp de la data faptei, expertul nu putea să se bazeze pe o astfel de examinare, care însă a putut fi făcută de medicii care au participat la operarea persoanei vătămate. În plus, medicul care a întocmit opinia expertală face şi afirmaţii bazate pe speculaţii, cum este cea de la fila 18 din materialul întocmit, potrivit căreia, având în vedere lungimea mare a cozii toporului, a lamei, greutatea mare a obiectului, energia cinetică mare dezvoltată, ar fi produs despicarea craniului sau chiar zdrobirea craniului cu intersectarea profundă a elementelor subiacente leziunii, producând leziuni care sunt incompatibile cu viaţa. Expertul nu putea să cunoască care a fost forţa cu care inculpatul a lovit persoana vătămată şi nici alte elemente (cum ar fi unghiul din care a lovit, posibilele atenuări ale loviturii, ş.a.m.d.) care au făcut posibil ca persoana vătămată să nu moară în urma loviturii”.

Oare onorata instanţă a avut curiozitatea de a citi întregul raport efectuat de dr. D.O.M.- medic primar legist, specialist anatomie patologică, dr. în ştiinţe medicale, expert medico-legal gradul I? Pentru că dacă ar fi făcut-o ar fi observat că nu există nici o contradicţie între afirmaţiile făcute de dl. expert. Probabil întinderea acestuia şi limbajul specific medical ar fi plictisit instanţa.  De asemenea, este imperios necesar a preciza faptul că o persoană calificată având studiile şi specializările dlui. dr. D.O.M., expert de Gradul I, poate fi capabilă de a stabili exact unghiul şi forţa loviturii, deci energia cinetică dezvoltată, precum şi alte elemente tehnico-medicale, pe baza informaţiilor regăsite în actele medicale depuse la dosar, în special pe baza formei leziunii, dimensiunilor, marginilor, adâncimii, etc. Dacă se citeşte cu atenţie raportul, se observă clar cum dl. dr. D.O.M. arată/defineşte/explică ce semnifică fiecare sintagmă medicală (fiecare diagnostic) cuprinsă în rapoartele/documentele anterioare şi subliniază de fiecare dată motivele pentru care a afirmat sau infirmat un anumit aspect medical, întocmind acest raport bazat ştiinţific şi utilizând o bibliografie recunoscută în domeniul medical, astfel încât cititorului de rând să îi fie uşor să înţeleagă cum a ajuns dl. dr. D.O.M. la aceste concluzii medicale.

Raportul efectuat de dl. dr. D.O.M. este aşadar, unul complex, efectuat pe paşi logici, ştiinţifici, cu argumente clare, cuprinzând absolut toate datele necesare pentru stabilirea adevărului în cauză: de la istoricul cazului medical, la constatările efectuate de alţi medici implicaţi în cauză, propriile constatări ale dlui. dr. D.O.M.,lecţii” de medicină-legală (spre o mai bună înţelegere a aspectelor medicale de către persoanele care nu au această specialitate), definiţii ale conceptelor de corpuri contuze şi tăietoare-despintecătoare, felul în care acestea acţionează şi produc traumatisme/leziuni, etc (a se vedea în special p. 63-66 d.u.p., respectiv pag. 9-12 din raportul sus menţionat). Reiterăm faptul că nu înţelegem de ce raportul a fost efectiv desfinţat de instanţă! (motivele invocate în decizia Curţii de Apel ni se par absolute puerile, combative, ridicole şi netemeinice, instanţa neavând dreptul de a se pronunţa pe chestiuni medicale, utilizând presupuneri şi speculaţii, favorizând o opinie medicală a unui doctor care nici măcar nu este de specialitate- vezi neurochirurgul!!! Unde a dispărut principiul  in dubio pro reo? De ce instanţa a respins în mod repetat orice probă în favoarea subsemnatului? Considerăm că onorata instanţă şi-a depăşit atribuţiile în cauză, a încălcat art. 4 alin. 2, art. 5 C. proc. pen. ref. la prezumţia de nevinovăţie şi aflarea adevărului în cauză, încălcând astfel drepturile şi libertăţile subsemnatului stipulate atât de Convenţia pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor fundamentale- art.6, precum şi de Constituţia României!!!

Subliniem faptul că din raportul efectuat de dl. dr. D.O.M. rezulta în mod indubitabil următoarele aspecte care ar fi putut conduce la o  soluţionare justă a cauzei de faţă:

  • Nu au fost analizate şi expertizate forma leziunii, marginile plăgii, baza plăgii, iar în ceea ce priveşte lungime şi leziunile asociate, acestea nu corespund medico-legal cu arma considerată a fi fost folosită în infracţiune- respectiv, toporul- a se vedea f. 14-15 din raport, respectiv filele 68-69 şi urm. din dosar;
  • “ Leziunea majoră cu importanţă medico-legală în acest caz este plaga fronto-parietală stângă care potrivit datelor anamnestice din Fişa de la Unitatea de Primire Urgenţă din data de 27 august 2012 este considerată o plagă contuză[5].”- f. 13 din raport,  respectiv f.67  din dosar;
  • Protocolul operator este cel care atestă cu certitudine că această leziune a fost produsă prin lovire cu un corp contondent dur şi nu prin lovirea cu corp tăietor-despicător. Corpul contondent dur produce de obicei fracturi multischeletoase (cominutive) cu înfundare (intruzive). Conform protocolului operator cu nr. 294 din data de 28 august 2012 fractura a fost multischeletoasă, intruzivă….. ceea ce pledează mai curând pentru lovirea cu un corp dur contondent (ţeavă metalică) şi nu pentru lovirea cu un corp despicător-tăietor (topor).” – f. 16 din raport,  respectiv f.70 din dosar;
  • “…..în cazul plăgilor scalpului diferenţierea dintre plaga contuză şi cea tăiată-despicată poate fi uneori foarte greu de sesizat cu ochiul liber, fiind necesară examinarea leziunii cu ajutprul unei lupe. Având în vedere că medical (neurochirurgul) care a practicat intervenţia chirurgicală este de o altă specialitate decât cea medico-legală, nu este de datoria dânsului să facă diferenţa între o leziune produsă de un corp contondent şi o leziune produsă de corp despicător-tăietor dar şi datorită nefolosirii instrumentaţiei special necesare (lupe), cel mai probabil leziunea craniană a fost analizată necorespunzător, incomplet, iar marginile fin neregulate, micile punţi tisulare, micile vase, nervii, au fost omise.”- f. 17-18 din raport, f. 72 din dosar.
  • “Leziunile suferite de victima G.L. în urma agresiunii din data de 26/27 august 2012 s-au produs cu multă certitudine prin lovirea capului cu corp dur contondent, în acest sens pledând elementele descriptive aflate în actele medicale ale cauzei, respectiv: plaga contuză combinată cu fractură multischeletoasă a oaselor subiacente (focar de fractură multischeletoasă frontal cu dimensiuni de aprox. 4/2,5 cm) şi dilacerare meningo-cerebrală cu dimensiuni de 2/2 cm. (………….) În condiţiile în care leziunile s-ar fi produs prin lovirea capului cu un corp tăietor-despintecător, în speţă cu tăişul toporului corp delict, aceste leziuni ar fi avut alte caractere, în special la nivelul oaselor craniului şi creierului, erau de o gravitate excepţională şi duceau la decesul victimei[6].”- f.18 din raport, f. 72 din dosar;
  • “…. Topografia exlusiv frontală a fracturii multischeletoase craniene, aşa cum e descrisă în documentele medicale, atestă cu certitudine producerea ei prin lovire cu corp dur contondent, practic fiind imposibil a se produce astfel de leziuni prin lovirea frontală cu un topor corp delict, cu o lamă de 10 cm şi lăţime de 16 cm. (…….) fractura….. nu avea caracterul de “tăiere” a osului şi creierului cum ar fi produs un topor cu lama de 10 cm şi lăţimea de 16 cm”- f..19 din raport, f.73 din dosar.

Aşa cum am menţionat şi mai sus, cu privire la urmele ADN- care nu sunt prezente pe corpul delict- toporul- putem observa din raportul dlui. dr. D.O.M., faptul că ar fi trebuit să existe probe biologice pe topor (ADN), dacă ar fi existat vreun contact cu corpul uman (în cazul de faţă cu capul victimei G.L.):

Ø  “ Elementele de identificare ale unui agent vulnerant (adică a corpului delict), când acesta acţionează asupra unei regiuni anatomice, pot fi făcute cu ajutorul pattern-ului lezional, iar pe agentul vulerant rămîn urme biologice aparţinând victimei. Prin indentificarea acestora cu ajutorul examenelor serologice se obţin probe ştiinţifice cu caracter de certitudine, practice incontestabile. Prezenţa urmelor biologice aparţinând victimei pe agentul vulnerant reprezintă un element de certitudine al existenţei contactului între acestea.”- f.19 din raport, 73 din d.u.p.

În concluzie la acest punct:

  • Cum aş fi putut fi eu cel care a lovit astfel victima cu un topor din moment ce rezultă clar din raportul dlui. dr. D.O.M., precum şi din întregul dosar (dacă este citit şi analizat cu atenţie), faptul că leziunile suferite de victima G.L. nu ar fi putut fi produse în nici un fel cu un corp tăietor-despicător, respectiv topor, ci cu un corp contondent dur, respectiv o ţeavă metalică (pe care subsemnatul nu am atins-o/utilizat-o în nici un fel!)
  • Unde sunt urmele biologice (AND-ul) de pe arma crimei, toporul? Reamintim că acestea nu se “şterg” cu uşurinţă, fiind necesare substanţe speciale, care nu se aflau la îndemâna subsemnatului!!! Dar şi în ipoteza că aş fi utilizat astfel de substanţe, cu siguranţă organele specializate ar fi detectat cu uşurinţă urmele acestora pe corpul delict- toporul.[7]
  1. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA  RAPORTUL DE CONSTATARE  TEHNICO-ŞTIINŢIFICĂ ASUPRA COMPORTAMENTULUI SIMULAT

Cu privire la Raportul nr. 124927/ 13.09.2012 de constatare tehnico-ştiinţifică asupra comportamentului simulat, raport bazat pe examinarea prin tehnica poligrafului a subsemnatului, avem de făcut câteva precizări deosebit de importante:

Tehnica poligrafului, utilizată în detectarea comportamentului simulat, este o tehnică care ar trebui utilizată în coroborare cu celelalte probe aflate la dosar, având în vedere incertitudinea şi instabilitatea acesteia precum şi faptul că aceasta nu are o forţă probantă ştiinţifică de sine stătătoare sau sigură 100%. Cercetările întreprinse în direcţia detectării comportamentului simulat/disimulat au fost tot mai numeroase în ultimii ani, specialiştii din domeniu bazându-se pe  stările de tensiune psihică  şi pe modificările fiziologice, apărute în momentele de nesinceritate specifice învinuitului sau inculpatului care încearcă să-şi ascundă fapta săvârşită[8]. Poligraful înregistrează aşadar anumite reacţii psiho-fiziologice şi anume: respiraţia, tensiunea arterială, pulsul şi RED, caracteristice stărilor de tensiune emoţională. Testul poligraf este calea cea mai sigură pentru sondarea simulării, deoarece exploatează această posibilitate ştiinţifică de a înregistra modificările fiziologice ale subiecţilor testaţi, concomitent stărilor emoţionale corelate cu negarea adevărului şi starea de frică, resimţită de infractor faţă de posibilitatea demascării sale. Poligraful nu înregistrează minciuna ca atare, ci modificările fiziologice ale organismului în timpul variatelor stări emoţionale care însoţesc simulaţia. Practic, subsemnatul, având în vedere faptul că încă de la început m-am considerat nevinovat şi discriminat, aflându-mă sub imperiul unor multitudini de stări şi emoţii psiho-afective contradictorii şi marcante, am „picat” acest test (inutil în opinia mea), rezultând astfel, conform credinţelor anchetatorilor, că aş fi minţit cu privire la săvârşirea faptei. Dacă într-adevăr aş fi comis această faptă, bănuiesc că ar fi rezultat indubitabil încercări de a controla, de a disimula, de a omite sau de a răspunde perfect pentru a induce în eroare organele de cercetare. Însă eu am fost sincer şi am reacţionat impulsiv (iar acum plătesc pentru asta!), cum ar reacţiona orice persoană normală care se vede acuzată pe nedrept. Nu consider că reacţiile mele emotivo-fiziologice ar fi un motiv fundamental pentru condamnarea mea!

De asemenea, tehnica poligraf, nu constituie mijloc de probă, conform Codului de procedură penală (a se vedea art. 97 C. proc. pen.), nefiind obligatoriu şi fundamental pentru soluţionarea unei cauze. Într-adevăr în practica judiciară precum şi doctrină, s-a apreciat că instanţa poate ţine cont de rezultatele testului poligraf, efectuat în mod legal, în vederea formării unei convingeri proprii prin coroborarea cu restul mijloacelor de probă aflate la dosar, însă instabilitatea acestei tehnici nu poate conduce la o soluţie de condamnare a unei persoane, decât în cazul în care instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă[9]in dubio pro reo!!! În cazul de faţă, având în vedere contradicţiile, lipsurile şi insuficienţa probelor administrate considerăm că nu s-a respectat acest principiu de bază, iar subsemnatul am fost condamnat nejustificat, netemeinic şi nelegal.

Conchidem deci că rezultatele cuprinse în Raportul de constatare tehnico- ştiinţifică asupra comportamentului simulat, şi anume concluzia raportului preucm că: “Au fost identificate activităţi specifice şi definitorii pentru comportamentul simulat la toate întrebările relevante cauzei”, afirmă doar faptul că subsemnatul, B.T., SUNT OM, stăpânit de emoţii, impulsuri, trăiri puternice afective, stări emoţionale complexe, care poate în momentul în care m-am simţit neîndreptăţit, discriminat, “atacat” de anchetatori, mi s-a modificat pulsul, tensiunea, mărit sau micşorat pupilele, intensitatea vocii, timbrul, intonaţia etc. Deci sunt vinovat de a fi o fiinţă umană raţională şi emotivă. Doar nu era să mă emoţionez şi să mă simt agresat când am fost întrebat cum mă numesc…..

  1. ÎNREGISTRĂRI TELEFONICE RELEVANTE

Punem la dispoziţie pe suport electronic-CD- înregistrarea unor convorbiri  efectuate cu telefonul mobil marca Samsung La Fleur, nr. tel 07532884259, telefon  proprietatea martorei A.M. Înregistrarea s-a făcut la adresa: loc.T., str. M. E., jud. Braşov. Persoanele implicate în discuţie sunt inculpatul L.V.,  L.A., partea vătămată G.L. şi soţia/concubina acestuia. Din aceste convorbiri reiese în mod indubitabil pe de o partecine este persoana care a săvârşit infracţiunea de tentativă de omor şi pe de altă parte care a fost motivaţia pentru care partea vătămată şi-a tot schimbat declaraţiile.

CONCLUZII FINALE

În speţă este vorba de o gravă eroare judiciară determinată inclusiv, sau mai ales  de un raţionament logico-juridic greşit, bazat pe prezumţii, astfel de exemplu:

  1. Instanţa a acordat o credibilitate maximă susţinerilor acuzării (încă din faza camerei preliminare)şi în acest sens a omis să analizeze în mod obiectiv toate aspectele de fapt şi de drept ridicate în apărare;
  2. Declaraţiile martorilor/ inculpaţilor au fost înlăturate în modul anterior indicat (la pct.II.1 din prezenta);
  3. Instanţa nu a motivat care este temeiul (raţionamentul) pentru care nu a luat în considerare opiniile a doi medici (expert medicină legală şi medic specialist tomograf) care arată că raportul de expertiză (şi noua expertiză) ar putea conţine concluzii greşite având în vedere că s-ar pleca de la premise greşite;
  4. Instanţa şi-a motivat hotărârea pe “probe” obţinute în mod nelegal (în opinia apărării) şi care nu au fost considerate probe nici măcar de organul de cercetare penală (PV declaraţie dr. P.O.S., “CFL-ul” din data de 13 septembrie 2013, declaraţia martorului R.M.- care nu este medic legist, însă declaraţia a fost interpretată în acest mod, comentând chiar concluziile rapoartelor întocmite, raportul de constatare privind comportamentul disimulat etc.).
  5. Instanţa nu a dat o justificare plauzibilă inadvertenţelor arătate prin concluzii (lipsa sângelui de pe obiectul vulnerant, lipsa corespondenţelor în planşa foto a susţinerilor B.M. şi a D.E., etc.);
  6. Instanţa a motivat hotărârea pe baza unor simple prezumţii, fără nici o susţinere faptică şi vădit discriminatorii. Cu titlul de exemplu arătăm “într-o comunitate de etnie rromă care de-a lungul timpului s-a remarcat prin vânzarea oricărui obiect ce conţinea şi cea mai mică umbră de metal feros, o rangă de fier zăcea pe stradă nevalorificată, ceea ce duce la unica concluzie logică că inculpaţii au minţit.” ;
  7. Nici organul de urmărire penală şi nici instanţa nu au putut găsi o explicaţie logică şi convingătoare care ar fi mobilul pentru care o persoană şi-ar asuma comiterea unei infracţiuni deosebit de grave fără să o fi comis, aşa cum a făcut-o în permanenţă L.V. Mai mult, acesta a fost condamnat în final pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului !

Pe cale de consecinţă, cu tot respectul, rog să dispuneţi verificarea materialului probator din dosare şi o să vă convingeţi că  subsemnatul nu sunt autorul faptei reţinute în sarcina mea şi din nefericire ne aflăm în faţa unei grave erori judiciare.”

******

Aşteptăm cu curiozitate răspunsul autorităţilor competente dar şi opiniile Dvs., dragi cititori ai publicației noastre, cu privire la această speţă.

Lect. univ. dr. Şerban Cernat Claudia

Avocat- Baroul Bucureşti

Vicepreşedinte A.E.S.D.O.-C.D.C.

 
Note:

[1] A se vedea în acest sens cauza Saidi  contra Franţei, parag. 43-44; Edwards v.  the United Kongdom judgment of 16 december 1992, Series A no. 247-B, pp.34-35, parag .34; Luca  împotriva Italiei, nr. 33.354/96 pct.39, CEDO 2001 II; Solakov împotriva  Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, nr. 47.023/99,pct.57, CEDO 2001-X

[2] Cod aflat în vigoare  în anul 2013 şi care oricum îşi găseşte corespondentul în prev. art. 193 alin. (3) raportat la art. 90 lit. c din Noul Cod  de procedură penală

[3] Reiterăm opinia medicală a dlui. dr. P.O.S.: „Din experienţa mea afirm că obiectul cu care a fost lovită victima prezenta muchii, rana neputând fi produsă cu un obiect gen rangă rotundă”. Am fi dorit totuşi ca dl. dr. să explice organelor de cercetare ce semnifică totuşi şi conceptul de „rangă rotundă” în opinia sa de expert în arme şi obiecte care pot provoca plăgi şi răni de o asemenea intensitate/gravitate.

[4] Nu cred că mai este necesar să subliniem contradicţiile care reies din concluziile doamnei dr. T.G.O.(privind zilele necesare pentru îngrijiri medicale). De astfel, întregul său raport de expertiză ridică semne de întrebare.

[5] Plagă contuză– plaga produsă prin lovire cu sau de corp dur, contondent, cu suprafaţă plană sau neregulată.-  f. 13 din raport, f.67 din dosar.. Astfel nu putem discuta în nici un caz despre un topor (clasificat ca fiind corp tăietor-despintecător)!!! A SE VEDEA ŞI F.. 13-18 DIN RAPORT, şi f. 67-72 din dosar.!!!

[6] Subliniem deci, că nu doar ar fi pus în primejdie viaţa victimei G.L., ci ar fi dus la decesul acesteia. Un fapt oarecum logic de observat şi de către o persoană fără studii medicale…..

[7] Se utilizează soluţii chimice pe baza de amoniac, clor, combinaţii chimice utilizând apă oxigenată etc. Toate producând un miros specific şi lăsând urmele chimice, pe obiectul curăţat astfel.

[8] “Astfel numeroşi  specialişti din domeniu, precum V. Benussi, H.D.Burtt, J.A. Larson şi alţii,  au construit aparate  care să depisteze şi înregistreze schimbările fiziologice caracteristice reacţiilor emoţionale, tocmai pentru a delimita adevărul de minciună,  indivizii vinovaţi de cei nevinovaţi”, Denis Şerban-Cernat (2011), Prezumţia de nevinovăţie şi utilizarea tehnicii poligraf, Volumul sesiunii de comunicări ştiinţifice  cu participare internaţională, având ca temă generală: “Prezent şi perspectivă în justiţie şi administraţie publică Ediţia a II-a” , Braşov, 6-7  mai, 2011, p.  4-5

[9] Art. 103, alin. 2, C. proc. pen.

http://ziarulrevolutionarul.ro/

Acest articol a fost publicat în ROMANIA-JUSTITIE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s