Imparatul si esenta linistii


Acum multă vreme, în China antică, într-o bună zi, împăratul s-a retras în camera sa pentru a studia tomuri de documente diplomatice. Îi venea greu să se concentreze, aşa că l-a chemat pe cel mai de încredere ministru al său. Când a ajuns, ministrul a văzut că împăratul se plimba înainte şi înapoi, părând iritat.
Împăratul i-a zis: „Îmi doresc să mă concentrez pe afacerile statului, dar mintea mea este instabilă şi agitată. Când mă simt aşa, am nevoie să mă uit la ceva care să-mi redea liniştea. Pune-l pe cel mai bun artist din ţară să creeze un tablou care să aibă puterea de a mă calma. Vreau ca tema acestui tablou să fie „Adevărata Linişte.”
„Cum porunciţi, Maiestate”, i-a răspuns ministrul.
Câteva zile mai târziu, ministrul a descoperit că existau trei artişti consideraţi a fi cei mai buni din China. Ei erau foarte talentaţi, aşa că au fost aduşi cu toţii la palat. Odată ce au înţeles ce vrea împăratul, s-au apucat să picteze tabloul dorit de acesta.
Când tablourile au fost terminate, împăratul a intrat în atelier împreună cu ministrul pentru a le vedea. Prima pictură la care s-a uitat înfăţişa un lac liniştit înconjurat de munţi. Era o scenă extrem de frumoasă; suprafaţa lacului părea perfect nemişcată şi transmitea un sentiment de pace. Împăratul a zâmbit: „Foarte frumos.”
Cea de-a doua pictură înfăţişa un peisaj de iarnă. Aceasta evoca tăcerea ce se aşterne după ninsoare, o tăcere adâncă ce mergea dincolo de simpla lipsă a zgomotului, pentru că zăpada absorbea orice sunet. Atât ministrul cât şi împăratul au dat din cap aprobator. „Foarte eficient”, a spus împăratul.
Când au ajuns la a treia pictură au observat că aceasta reprezenta o cascadă. „Îmi pare rău, Maiestate,”, a spus ministrul. „Se pare că acest artist nu a înţeles instrucţiunile mele de a picta o scenă despre serenitate. Lăsaţi-mă să arunc acest tablou şi putem alege din primele două.”
Când a vrut să pună mâna pe pictură, împăratul l-a oprit: „Nu, stai”. După ce s-a uitat încă un moment la tablou i-a spus ministrului: „Asta e pictura care îmi trebuie.”
„Ce? Dar Maiestate, cum se poate compara această cascadă cu celelalte două în reprezentarea liniştii? Nu înţeleg!”, a spus nedumerit.
„Cascada nu este cel mai important lucru din acest tablou. Uită-te mai bine”, a fost răspunsul împăratului.
Ministrul a aruncat o privire mai atentă la pictură. El a văzut că lângă cascadă se afla un copac, iar una dintre ramurile sale adăpostea un cuib. O pasăre dormea în interiorul acelui cuib.
„Vezi cum pasărea este capabilă să se relaxeze şi să se odihnească, chiar dacă un curent asurzitor de apă este atât de aproape de ea?!” Împăratul a subliniat. „Este într-o stare atât de profundă de linişte încât condiţiile exterioare nu au nicio putere asupra ei. Nu o pot irita sau deranja. Aceasta este esenţa Adevăratei Linişti! ”

sursa: http://epochtimes-romania.com

 

http://filedelumina.ro/

Acest articol a fost publicat în POVESTIOARE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s