FITOESTROGENII


Fitoestrogenii reprezinta un grup heterogen de compusi non-steroizi care se gasesc in plante in mod natural si care datorita structurii moleculare asemanatoare cu a estradiolului (17-â-estradiol), pot mima efectele acestuia in organism.
Numele lor are origine in limba greaca: phyton=planta, oistros, care inseamna impuls nebunesc si sufixul gen=care produce. Prima data au fost observati in 1926, dar la acea vreme nu se stia daca pot avea vreun efect asupra metabolismului uman sau animal. Abia in 1940 s-au descris efectele asupra fertilitatii oilor care pasteau Trifolium pretense (trifoi rosu), o planta foarte bogata in acesti compusi.
Ei au un rol esential la plante pentru ca fac parte din sistemul lor de aparare impotriva fungilor. Odata ingerati de om, se leaga de receptorii pentru estrogenii proprii si produc o gama variata de efecte, insa nu pot fi considerati nutrienti. Ei nu participa la nici un proces biologic esential, iar lipsa lor din dieta nu duce la vreun sindrom de deficienta specific.
Cele mai importante clase de fitoestrogeni sunt: isoflavonele (genisteina, quercetina, daidzeina), flavonele, cumestanii (cumestrol) si lignanii. Primele 3 clase sunt mai cunoscute in lumea medicala ca flavonoizi. Acestia au efect estrogenic mai intens decat clasa lignanilor, iar efectul antioxidant este deosebit de puternic pentru toate clasele de compusi.
Fitoestrogenii sunt considerati arhiestrogeni (ancestrali), care au evoluat odata cu speciile de plante. Ei nu reprezinta insa singura sursa de estrogeni din mediul nostru. Xenoestrogenii (artificiali, creati de om) se gasesc in conservanti, cosmetice, mase plastice si insecticide. Acestia pot interactiona cu omologii lor din dieta si astfel cand se efectueaza un studiu populational, este foarte greu de stabilit exact de care efect este raspunzatoare fiecare clasa.
Sursele alimentare

Estrogenii sunt disponibili in formule medicale obtinute sintetic. Ei au numeroase beneficii, mai ales pentru femeile aflate la menopauza si pentru tinerele cu tulburari hormonale. In ultima vreme multe femei le evita totusi datorita efectelor adverse, unele chiar foarte serioase: cresc riscul de tromboze, in special la fumatoare. De aceea se prefera varianta naturala a acestei substante active: fitoestrogenii, care se presupune ca nu ar avea aceste efecte adverse, cel putin nu atat de marcate. Se gasesc intr-o gama larga de produse alimentare iar concentratia lor variaza in fiecare sursa.
Cea mai mare concentratie s-a descoperit in alune si seminte uleioase (seminte de floarea soarelui, de in), urmate de soia si derivatele de soia (de exemplu tofu). Isoflavonele se gasesc in cantitatea cea mai mare in soia si in trifoiul rosu, pe cand lignanii, in semintele de in. Catechinele fac parte din clasa flavonoizilor si le gasim in special in ceaiul verde. Ele sunt responsabile pentru gustul amar si pentru astringenta acestor ceaiuri. Omul le mai poate obtine in cantitati semnificative din: ciocolata, capsuni si vin rosu. Fasolea, ceapa si merele ne ofera de asemenea o cantitate mare de quercetina.
Beneficiile
„Hrana sa iti fie medicament, iar medicamentul hrana.”
In urmatoarele randuri vreau sa subliniez acest principiu hipocratic, care ramane valid de mai bine de 2.300 de ani. Cercetatorii de la Anderson Cancer Center al Universitatii din Texas, Houston au realizat un studiu pe 1.674 de pacienti cu cancer bronhopulmonar (cazuri) si 1735 de indivizi sanatosi (control) intre anii 1997 si 2003, pentru a evalua influenta aportului de fitoestrogeni asupra riscului de cancer bronhopulmonar (coreland consumul de fitoestrogeni pentru fiecare pacient cu riscul individual de a dezvolta cancer pulmonar). Rezultatele au fost neasteptate. Riscul de cancer bronhopulmonar se reduce cu 46% pentru un consum ridicat de fitoestrogeni (din hrana si din toate clasele). Acest efect chemoprotectiv este mai accentuat la barbati decat la femei; care sunt de altfel mult mai expusi riscului de cancer pulmonar. Studii ulterioare au sustinut aceste rezultate. Ba mai mult, au aratat ca acesti compusi au un efec protectiv major si pentru fumatori.

O descoperire foarte importanta din moment ce 90% dintre cancerele bronhopulmonare sunt cauzate de fumat. Desigur asta nu inseamna ca fumatori pot continua acest obicei, ci este o incurajare pentru a se introduce ceaiul verde (de exemplu) in programul individual de renuntare la acest viciu. Alte studii se concentreaza si pe efectele benefice de scadere a riscului pentru cancerul de prostata, cancerul intestinal, boala coronariana, demineralizarea osoasa din menopauza si alte manifestari asociate cu menopauza. In unele regiuni plantele bogate in fitoestrogeni se folosesc de secole pentru tratamentul problemelor menstruale si ale menopauzei. Cel mai intens folosita a fost Pueraria mirifica (planta care se gaseste in Tailanda si Myanmar). Protectia pe care o ofera acesti compusi este explicata prin activitatea antioxidanta foarte puternica. Ajuta organismul sa lupte cu stresul oxidativ datorat radicalilor liberi. In experimentele in vitro actioneaza impotriva leziunilor ADN induse de radiatii si chimicale si incetinesc sau chiar opresc cresterea coloniilor de celule atipice (canceroase). Ceaiul verde are efecte imunoprotectoare, mai exprimate in cazul persoanelor care au tratament cu radiatii sau citostatice.

Efectele adverse
Cum nu exista nici un medicament fara efecte adverse, ne putem astepta la asa ceva si de la acesti compusi naturali. Experimentele in vitro sugereaza ca fitoestrogenii din soia au un efect de stimulare a cresterii tumorale in cazul tumorilor mamare cu celule pozitive pentru receptorii estrogenici. Corelatia a fost stabilita doar pentru genisteina. Pe de alta parte sunt studii care demonstreaza efectul protectiv al fitoestrogenilor fata de cancerul mamar. Din cauza acestei contradictii in rezultate, astazi se considera ca aceste substante sunt benefice femeilor sanatoase, dar cele care au avut sau au cancer mamar ar trebui sa evite alimentele foarte bogate in fitoestrogeni. Un studiu din SUA a ajuns la inceputul anului 2009 la concluzia ca fitoestrogenii in cantitati mari pot avea un rol negativ in pastrarea unei sarcini, datorita blocarii progesteronului. Prin urmare nu este recomandat ca femeile insarcinate sa consume foarte multa soia, sau mult ceai verde, cafea sau seminte de in.
Teoretic, expunerea barbatilor la niveluri foarte mari de fitoestrogeni ar putea altera functia axului hipotalamic-hipofizar-gonadal. Desi exista cazuri in literatura medicala de ginecomastie (dezvoltarea glandei mamare la barbati) si scaderea fertilitatii la barbatii care consuma in exces produse din soia, studiile efectuate nu au rezultate concludente. Ar putea fi expusi si cei care mananca foarte multe produse de tip fast-food, deoarece la fabricare se foloseste multa soia.

Mihaela Paraschiv
http://www.doctor.info.ro/

 

Acest articol a fost publicat în SANATATE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s