Viata se scurge prin timp, iar timpul îsi are timpii lui !


Eu, tu, aici, acolo, rotunde piruete în paşi de dans
împrăştie fiori în adierea visului, suspin e cântecul,

Prin frunzele risipite de toamnă
asculţi curgerea timpului, din amfora antică
sorbi melodia – delicat mir –
beţie a umbrelor nopţii, emoţie furată din astre.

Prin noaptea-nvaluită în vrajă, o mână mângâie perna,
un fluture albastru adie…

O însingurare solară răsfiră cuvinte, adânc pătrund
în respiraţia unui timp comun, pare
sa ne coase unul de altul în punctele cardinale ale inimii.

Estompat este totul, ceva s-a pierdut acolo în vânt,
nimic nu mişcă durerea, asemeni unui lac liniştit…

Viaţa se scurge prin timp, iar timpul îşi are timpii lui!
Labirint este viaţa, labirint este moartea!
Coridoare invadate de alte coridoare care nu duc nicăieri,
pânza vieţii nu derulează nimic, mileniile însele
trăiesc în adâncuri!

Stăpâna omului este viaţa,
surprizele ei, feliile tortului de migdale,
când dulci, când amare.
Un paradis pe care nu-l vedem
trece prin dreptul mâinilor noastre, spre visul unei patimi.

Ştii că ceea ce trăieşti în clipa asta
depinde de întâlniri întâmplătoare?
Peste ani, clipa prezentă
va fi la rândul ei o uitare întâmplatoare.

Pe unda sufletelor pereche, umbrele sunt îngeri,
când ele nu mai sunt locaţii în materie, îşi caută alţi timpi,
îngeri care aşteaptă cuminţi regăsirea, reîntâlnirea cu noi.

Nimic aici, doar tăcerea ce curge din bolţi …

 

Acest articol a fost publicat în SUFLET-INIMA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s