Fă-ți un bine, vezi-ți de treaba ta!


  1. Zice Cartea Cărților: cere și ți se va da, deci cine are nevoie de ajutorul tău ți-l cere, iar dacă nu ți-l cere nu-i treaba ta să-l ajuți. Ajutorul nesolicitat este agresiune și mai mult creează dezechilibre care se vor întoarce la tine, pentru că tu ești sursa care le-a generat…
  2. Proverbul spune: Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face! Amintește-ți cum te simți când alții încearcă să-ți impună dorințele și credințele lor. Așa cum nu ști când celălalt are nevoie de hrană și apă, nu ai cum să ști ce este mai bine pentru el, lasă-l să conștientizeze nevoia și apoi, dacă vrea, îți solicită ajutorul…
  3. Te-ai născut pentru lecțiile tale de viață. Dacă te ocupi mai mult cu băgatul de seamă și băgatul în seamă nu mai ai timp pentru ale tale…
  4. A te face util mai mult decât este cazul crește orgoliul, îți arogi o importantă pe care nu o ai – rolul celui omniprezent, amintește-ți că e plin cimitirul de oameni de neînlocuit
  5. Nu ești pe post de ceas deșteptător și nu toată lumea se trezește la accesași oră. Dacă tu te-ai trezit și ți-ai dat seama că viața e mai mult decât alergătura zilnică asta nu înseamnă că trebuie să-i trezești și pe ceilalți. Oricum, la fel ca și tine, ei se află pe cale, calea lor… Nu-i cazul să le tragi tu perdelele sau să să le aprinzi becul în ochi. Se vor trezi la vremea lor și până la urmă dacă-ți vezi de ale tale poți să fii un exemplu prin propria viață, prin a practica ceea ce propovăduiești și cine vede, vede…
  6. A ajuta nu înseamnă a face lucrurile în locul altora. Învață-i pe oameni să pescuiască, nu le da tu de mâncare că pe urmă se auto-invită la masă și mai sunt și revoltați dacă nu le dai ceea ce așteaptă de la tine…
  7. Dacă într-adevăr ai menirea să schimbi lumea începe cu tine, acest lucru te va împiedica să te mai bagi în viața celorlalți. Mai mult poți să inspiri schimbarea celorlalți prin ceea ce ești. Oamenii vor veni către tine, nu e cazul să dai tu buzna în viața lor…

Până la urmă în lumea asta sunt 3 treburi – a mea, a ta și a lui Dumnezeu. Dacă eu mă ocup de a mea și tu de a ta nu ne călcăm pe picioare, cât despre partea lui Dumnezeu sunt sigură că și-o face și încă foarte bine, nu-i cazul să-i purtăm de grijă nici eu, nici tu…

Cu bine!

Prima pagină

Acest articol a fost publicat în VIATA INTERIOARA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s