Marii gînditori ruși erau vegetarieni


Marii gînditori ruși erau vegetarieni

Lev Tolstoi

La vîrsta de cincizeci de ani Lev Tolstoi a văzut cum a fost ucis un porc. Dar cele văzute nu i-au fost suficiente – Tolstoi a mers la un abator din regiunea Tula. Taurul muribund l-a făcut să se cutremure și el a ales vegetarianismul: „Alimentația mea constă, în mare parte, din terci fierbinte din ovăz, pe care îl consum de două ori pe zi cu pîine de grîu”. Pe ideea vegetarianismului era bazată nu atît sănătatea scriitorului, cît o nouă percepție a lumii. Alegerea terciului de ovăz și a compotului din fructe uscate a coincis cu renașterea spirituală – în opinia scriitorului, interzicerea violenței asupra animalelor ar putea pune capăt răului pe pămînt. Lev Tolstoi percepea propriul vegetarianism ca o executare a vechii porunci: „Nu ucide”. În ultimii douăzeci de ani de viață, Tolstoi a promovat fervent ideea vegetarianismului și empatizat tuturor ființelor vii în articolul din 1892 „Prima treaptă” și a susținut activ revista „Vegetarianismul”.

Nikolai Rerih

„Nu ucide”

Un băiat a ucis un gîndac. El dorea să cunoască.

Băiatul a ucis o pasăre, pentru a o examina.

Băiatul a ucis un animal, doar pentru a cunoaște.

Băiatul a întrebat, poate oare să ucidă un om

Pentru cunoaștere și pentru bunătate.

Dacă ai ucis gîndacul, pasărea și animalul,

De ce să nu ucizi și oameni?

Această poezie a fost scrisă de Nikolai Rerih în 1916, însă spre deosebire de Tolstoi, Rerih nu se temea de sînge sau de animale ucise. Totul constă în convingerea profundă – puritatea alimentelor nu este doar o chezășie a reîncarnării cu succes, dar și a dezvoltării mintale.

Ivan Pavlov

Renumitul fiziolog, laureatul Premiului Nobel, Pavlov este cunoscut, în primul rînd, pentru faptul că a creat o știință despre activitatea neuronică superioară, precum și făcut teste pe cîini, provocîndu-le animalelor reflexe condiționate. Aceste experiențe asupra animalelor l-au determinat pe Pavlov să renunțe la carne. În cadrul experimentelor, savantul demonstra că produsul de dezintegrare a proteinei animale, acidul uric, provoacă iritație și nervozitate. Potrivit mărturiilor contemporanilor, Pavlov nu era un vegetarian curat, ci își permitea uneori să se „irite”.

Nikolai Fiodorov

Nikolai Fiodorov, un filozof cosmist, unul dintre marii savanți, futurologi, „Socrate de Moscova”, Fiodorov era un om foarte religios. La baza poziției sale de viață era predica preasfințitului Serghie Radonejsckii: „Privind la unitatea Sfintei Treimi, să învingem divizarea acestei lumi”. Fiodorov aloca științei nu mai puțin timp și era convins că ea va aduce o contribuție esențială în dezvoltarea omenirii. Fiodorov a adoptat o viață de ascet, încerca să dețină nici un patrimoniu, o mare parte din salarii o împărțea „stipendianților” săi, refuza suplimentele la salariu și mergea întotdeauna pe jos. Renunțarea la carne era dictată atît de cosmismul filozofiei, potrivit căreia universul este un sistem structurat și de aceea fiecare particulă a acestuia este prețioasă, cît și de modestia ascetă a filozofului, de renunțarea lui la orice tip de violență.

Andrei Beketov

În 1878, a fost publicat articolul lui Andrei Beketov „Alimentația omului în prezent și viitor” – prima compunere rusă despre vegetarianism. Această lucrare publicată pe trei foi în revista „Monitorul Europei” a reușit să trezească în mințile oamenilor interesul față de alimentație, ca un factor al dezvoltării fizice și intelectuale a omului. Vestitul botanic, promotorul științei, activistul și bunicul poetului Blok a devenit predecesorul mișcării lui Tolstoi. Se spune că anume articolul lui Andrei Beketov l-a deteminat pe Tolstoi să renunțe definitiv la carne.

Ivan Efremov

Ivan Efremov – dintre cei mai puternici scriitori fantaști, paleontolog, filosof-cosmist, a fost vegetarian.

Motivul renunțării la carne a devenit convingerea lui Efremov în faptul că dezvoltarea culturii umane este imposibilă fără renunțarea la carnea animalelor cu sistem nervos central dezvoltat. Cînd a dispărut necesitatea de a ucide pentru mîncare, atunci omenirea a făcut ultimul pas de la necesitate spre libertatea umană adevărată. Nu putem face acest lucru pînă cînd nu vom învăța să creăm animale din proteine vegetale. În locul vacilor – uzina de producție a laptelui artificial, explica Gri Rift. De ce nu avem toate acestea pînă în prezent?, întrebau de obicei tormansienii. Biologia voastră, de pare, se ocupa cu altceva, nu era productivă, era strîmtorată de alte științe, mai puțin importante pentru prosperarea omului. Situație cunoscută în istoria pămîntului. – Și voi ați ajuns la concluzia că nu puteți atinge adevărata cultură înaltă, ucigînd animale pentru mîncare? – Da! – Dar animalele sînt necesare și pentru testele științifice? – Nu! Căutați altă cale, dar nu organizați torturi. Lumea este foarte complicată, iar voi veți găsi neapărat multe alte căi spre descoperea adevărului. (Ivan Efremov „Ora Taurului”).

http://ecology.md

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ALIMENTATIE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s