Spectaculosul tezaur dacic de la Hinova: o comoara cu 5 kilograme de aur


Tezaurul de la Hinova a fost descoperit în anul 1980, în localitatea mehedinteana Hinova. Este format din peste 9.639 piese. Cântareste cinci kilograme si este cel mai mare tezaur preistoric descoperit în România.

 Lucrarile începute în 1967 pentru constructia celor doua hidrocentrale de pe Dunare, Portile de Fier I si II au constituit punctul de plecare al unor vaste cercetari arheologice.

Programul acestor cercetari, conceput si realizat de specialisti ai Institutului de Arheologie din Bucuresti si Muzeului Regiunii Portilor de Fier din Drobeta Turnu Severin, a avut misiunea de a obtine cât mai multe informatii arheologice si istorice din zonele afectate de lacurile de acumulare ale celor doua hidrocentrale.

Unul din punctele prevazute a fi cercetate, în cadrul lucrarilor de la Portile de Fier II, a fost si micul castru roman târziu de la Hinova. „Sapaturile au început în toamna anului 1976 si s-au încheiat în anul 1981. Hinova, ca sit arheologic, era cunoscuta mai putin prin cercetari, ci mai ales prin descoperiri întâmplatoare. Localitatea si în primul rând castrul de aici au capatat o larga popularitate în anul 1981, dupa ce la 30 iulie 1980, fusese descoperit sub ruinele romane fabulosul tezaur de podoabe tracice din aur, datat în secolul al XII-lea î.e.n.”  spune Misu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Portilor de Fier, în lucrarea sa „Cetatea romana de la Hinova”.

Cântareste aproape 5 kg

Tezaurul a apartinut tracilor nord-dunareni, cântareste aproape 5 kg si a fost ascuns în necropola plana de incineratie din aceeasi perioada, peste care, la sfârsitul secolului al III-lea si la începutul celui de al IV-lea, a fost construit castrul roman. Castrul roman de la Hinova, asa cum arata acum a fost descoperit în ziua de 30 iulie 1980 în Hinova, Mehedinti, de catre o echipa de cercetatori arheologi în urma unor sapaturi arheologice sistematice efectuate în zona castrului roman de la Hinova. La sapaturi au participat localnici din comuna Hinova, vasul de lut în care se afla tezaurul fiind descoperit de un localnic din satul Hinova.

„Se gaseau tot felul de cioburi, de bucati de obiecte. Noi, elevii, le curatam si arheologii le lipeau, dând la iveala tot felul de oale vechi sau unelte. Într-una din zile, un batrân din sat a strigat ca a gasit ceva. Ne-am strâns cu totii lânga zidul unde, într-o groapa, se vedeau mai multe oale de pamânt. Omul a încercat sa le scoata cu grija, dar pamântul din care erau facute a plesnit si tot ce era în ele s-a împrastiat pe jos. Noi nu ne-am dat seama pe loc ce se afla acolo, pentru ca bratarile si monedele erau acoperite de murdarie. Dar directorul de la Muzeul Portile de Fier a priceput imediat: era aur“, îsi aminteste Rodica Burducea întâmplarea, care a facut-o sa nu mai închida un ochi nopti la rând, se arata pe site-ul Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Mehedinti.

Este format din 9.639 de piese

Tezaurul cântareste 4919,95 g, fiind compus din mai multe tipuri de podoabe, atât pentru barbati, cât si femei si este format din peste 9.639 piese. Cea mai mare piesa are greutatea de 580 g, iar cele mai mici, margelele, au 7,5 mg fiecare. În continutul tezaurului se remarca o diadema lucrata dintr-o foaie subtire de aur, trei bratari masive pentru barbati, doua bratari pentru femei, 47 piese de colier de forma clopoteilor, 45 piese de colier de forma cerceilor, perle de diverse marimi si forme, foarte multe margele.

Ruinele castrului roman de la Hinova
Ruinele castrului roman de la Hinova

La toate acestea se mai adauga cinci bratari din fir dublu de sîrma din aur, fragmente de bratari, gheme sau lingouri de aur folosite ca materie prima pentru confectionat podoabe. Alaturi de aceste podoabe din aur s-a descoperit si o bratara din bronz.    

Atelier pentru podoabe de aur

“Multimea pieselor si diversitatea lor, precum si materia prima ne arata ca la Hinova, în antichitate, exista un atelier ce lucra asemenea podoabe de aur pentru aristocratia militara a vremii, care se diferentiase în cadrul triburilor tracice nord-dunarene. Aceasta aristocratie militara (si religioasa) dispunea de o situatie economica si o bunastare materiala exceptionala pentru vremea respectiva, demonstrând diferentierea sociala ce se produsese în rîndurile triburilor trace, asa cum o dovedesc numeroasele descoperiri arheologice din zona”, mai spune Misu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Portilor de Fier.

Ascunderea tezaurului exprima, în opinia lui Misu Davidescu, “tensiune si instabilitate în relatiile dintre comunitatile sau dintre grupurile de comunitati”. Probabil ca  bogatul tezaur sa fi fost ascuns ca un reflex al marilor migratii ale dorienilor si tracilor frigieni, care, începând din secolul al XIII-lea î.Hr. au patruns în Grecia continentala si insulara, ajungând pâna în Asia Mica.

sursa: adev.ro

http://www.mixdecultura.ro

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în URMASII DACILOR. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s