Kobe, motorul economiei japoneze


Niciun alt oras al Japoniei nu s-a adaptat atat de perfect la nevoile industriei precum Kobe. Acest lucru poate fi remarcat atat in infrastructura, cat si in portul metropolei.

Kobe este o metropola cu 1.550.000 de locuitori (se intrepatrunde cu Osaka, un alt mare oras al Japoniei, si se afla la distanta scurta de Kyoto, vechea resedinta imperiala), amplasata in sudul insulei Honshu. Se deosebeste fundamental de alte orase japoneze: in locul castelelor si al templelor, urbea este dominata de magazine si de birouri, iar centrul aminteste de un mare complex comercial. Portul aduce orasului cele mai importante venituri. Cu toata activitatea febrila care se desfasoara in fiecare zi, Kobe este unul din cele mai curate orase din lume… 

Inainte de seismul din 1995, a fost cel mai mare port comercial al tarii si al treilea din lume, dupa Rotterdam si Singapore. Prin docurile sale treceau aproape o patrime din marfurile importate si exportate de Japonia. Ca urmare a distrugerilor provocate de cataclism, portul Kobe a cazut pe locul opt in Tara Florii de Cires, iar repararea stricaciunilor a continuar pana in 1997.

Intreaga infrastructura a orasului a fost adaptata nevoilor intreprinderilor inndustriale ale portului. Trenul magnetic ultrarapid de suprafata ii transporta pe muncitori din cartierul rezidential Yamate fie in centru, fie in zona industriala si portuara. Datorita retelei de transport performante-proprietate privata- care a fost foarte putin afectata de cutremur, Kobe este ferit de ambuteiaje. 

Consecintele surparii estacadei rutiere in ianuarie 1995, provocata de seism, s-au dovedit mai putin tragice decat s-a crezut initial.

Amplasarea metropolei Kobe departe de principalele trasee turistice este de inteles, daca se ia in considerare faptul ca atractiile turistice lipsesc aproape cu desavarsire din acest oras. Insa atat japonezii, cat si strainii ridica in slava una din raritatile locale: sake-ul, vinul din orez care este bautura nationala japoneza. Aceasta aminteste intr-o oarecare masura de vodca: se obtine prin fermentarea orezului cu ajutorul unei drojdii.

La 7 dimineata…

La ora 7 dimineata, pe 8 ianuarie 1995, in Kobe nimic nu mai arata ca odinioara. Orasul fusese lovit de unul dintre cele mai cumplite seisme ale secolului al XX-lea. Vibratiile cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, al caror epicentru s-a aflat in Golful Osaka, i-a luat prin surprindere pe locuitori. Ce e drept, cu cateva zile inainte, un seismolog din Kobe prezisese iminenta unui cutremur puternic, dar in zona Tokyo. 

In mod ironic, pamantul s-a scuturat chiar in orasul de bastina al omului de stiinta. Bilantul cataclismului a fost tragic: dintre daramaturi au fost scoase trupurile a 5.500 de oameni, iar 300.000 (aproape un sfert din populatia orasului) au ramas fara acoperis deasupra capului. 

Estimarile moderate au mentionat pagube in valoare de 50 de miliarde de euro. La o saptamana dupa cutremur, guvernul japonez a declarat Kobe zona calamitata si a pus la dispozitia oamenilor containere locuibile.

Catastrofa a generat discutii internationale pe tema insuficientei sistemelor de prognozare a seismelor, precum si despre comportamentul societatilor de asigurari in situatii de catastrofa.Deoarece Kobe era principalul motor al comertului japonez, bursa de la Tokyo a inregistrat caderi masive ale cursurilor de schimb dupa cutremur. Acestea au fost stopate abia dupa interventia guvernului si a bancii nationale.

Dupa evenimentele tragice din 1995, numarul locuitorilor orasului Kobe a scazut intr-o prima etapa. Tendintele de crestere si-au facut aparitia abia in 1997, cand a fost finalizata curatarea si reconstruirea orasului, iar santierele navale, uzinele siderurgice si docurile din port si-au reluat activitatea. 

http://www.mixdecultura.ro/

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ECONOMIE-FINANCIAR. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s