Pădurea Cotoșmanu din județul Vâlcea este un loc de legendă. Abundă referirile la haiduci și comori, dar se mai vorbește și despre o cetate dacică!


Pădurea Cotoșmanu, vestită în județul Vâlcea, este asociată cu o mulțime de legende. Se vorbește despre comori haiducești, despre o cetate dacică și chiar despre un neam de oameni uriași care ar fi viețuit cândva pe acele meleaguri. Pădurea Cotoșmanu tinde să concureze cu faimoasa pădure Baciu din Cluj, în privința mulțimii de legende și enigme. Le vom relata doar pe cele mai des pomenite! Întinsul codru se află între comunele Roești și Popești și este străbătut de către un drum asfaltat. Fiind cândva o pădure deasă și întinsă, nu puțini au fost cei care s-au rătăcit prin adâncurile sale. Acum, această pădure de legendă este afectată, la fel ca mai toate pădurile din România, de tăierile abuzive. Rămâne, însă, printre cele mai mari păduri din zona centrală a județului (Vâlcea).

a

Odinioară, drumul ce străbate pădurea era folosit de către călătorii care se deplasau între Craiova și Râmnicu Vâlcea. La fel ca și în alte drumuri intens frecventate care treceau prin păduri întinse în Evul Mediu, nici din Pădurea Cotoșmanului nu lipseau haiducii sau lotrii. Nici haiducii n-ar fi apărut, dacă n-ar fi existat suficienți călători bogați. Haiducii or fi împărțit la sărmani cât au împărțit, însă cea mai mare parte din bogățiile adunate sub amenințarea flitelor și pistoalelor au fost puse de-o parte. Îngropate în pământ. Haiducii au dispărut, unii fiind capturați de oamenii stăpânirii. E posibil ca o parte dintre comorile strânse să fi rămas, neștiute, în hrube din adâncul pădurii.

Oriunde au existat haiduci, s-au dezvoltat și legende despre comori. În legendele pădurii Cotoșmanului se vorbește despre haiducul Dragu, care a îndemnat, cândva, țărănimea asuprită să se răscoale contra abuzurilor boierești și a birurilor mari impuse de către stăpânire.

f

În pădurea Cotoșmanului au fost văzute pâlpâiri albăstrui, din acelea despre care se zice că s-ar ivi în locurile în care sunt îngropate cantități mari de aur. Poate că este vorba doar despre imaginația oamenilor, influențată de puzderia de legende fascinante ce circulă prin acele părți. Cu privire la fenomenul numit „focul comorilor” și la existența sa, rămâne să se pronunțe oamenii de știință. Iar pădurea Cotoșmanului rămâne cu legendele sale haiducești! Unele dintre relatările localnicilor fac referire la flăcările izolate, de dimensiuni mici, care au apărut în zonă pe durata cutremurului din martie 1977. S-ar putea ca la originea lor să se afle gazele din subteran.

Tot la capitolul enigme ale pădurii Cotoșmanului trebuie menționate și „cărămizile dacice”. Așa cum se arată pe ramnicuvalceaweek.ro în temeliile unor case vechi din localitatea Dăești au fost găsite cărămizi despre care specialiștii au afirmat că datează de pe vremea regilor daci, de acum două milenii. Întrucât casele au fost construite cu decenii în urmă, proprietarii actuali nu au știut să indice locul din care au fost aduse cărămizile în cauză.

e

Se discută astăzi despre o cetate sau așezare dacică, ale cărei ruine sunt ascunse undeva pe teritoriul imensei păduri de foioase. Arheologii nu au putut localiza, în teren, misterioasa cetate iar cei care au extras străvecile cărămizi nu mai sunt în viață. Din păcate, cercetări arheologice de amploare nu se efectuează, adesea, nici măcar în toate locurile în care se știe sigur că există importante vestigii antice. Indicii, însă, există, în codrul Cotoșmanului, inclusiv o culme – cea mai semeață din pădure – numită „Dealul Cărămizilor”.

Legendele referitoare la uriașii din vechime erau numeroase, până acum câteva decenii, pe tot teritoriul românesc. Unele au supraviețuit până azi, în județul Vâlcea. Poveștile despre comori i-au făcut pe unii localnici să efectueze săpături, în locurile în care bănuiau că s-ar afla avuții tăinuite de către haiduci vestiți precum Dragu sau Cotoșmanu.

d

Comorile nu s-au lăsat descoperite, însă „arheologii amatori” au dat peste oase de dimensiuni considerabile; ei au crezut că provin de la oamenii de o statură neobișnuită despre care se spune (inclusiv în scrierile unor autori antici) că ar fi trăit cândva la nord de Dunăre. Totuși, despre resturile fosile pe care le-au găsit localnicii în vreme ce scormoneau pământul după comori, speciliștii au afirmat că au aparținut unor specii de animale acvatice dispărute, care au trăit cu zeci de milioane de ani în urmă, când o parte din actualul teritoriu al județului Vâlcea se afla sub apele mării.

După cum povestesc localnicii din satele învecinate, de teama lotrilor și a haiducilor, negustorii din veacurile trecute n-aveau curaj să străbată pădurea Cotoșmanului decât în grupuri mari. În imensul codru există ochiuri de apă (bălți) care poartă numele unor haiduci locali, cum ar fi balta lui Cotoșmanu, balta lui Dragu, balta lui Ieremia. O parte dintre haiducii locului au fost prinși de potere, sfârșindu-și zilele la ocnele de sare. Câțiva și-au găsit refugiu, în anonimat, ascunși pe la mănăstiri, în vreme ce alții n-au fost capturați niciodată. Printre aceștia din urmă se numără haiducul Cotoșmanu, de la care provine numele întinsei păduri vâlcene!

b

12

Autor: Tomi Tohaneanu

Surse informații: adevarul.ro, http://www.istorielocala.ro, http://www.ramnicuvalceaweek.ro

Imagini: Facebook

http://www.cunoastelumea.ro/

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în URMASII DACILOR. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s