Asistam la o inegalitate economica din ce in ce mai pronuntata intre membri societatii in care traim.


De ce creste ea permanent? Ce inseamna datoriile si dobinda pe care o platim la banii imprumutati in ecuatia acestei inegalitati?

Traim intr-o lume in care guvernele capitaliste nu pot reduce datoriile la imprumuturile pe care le contracteaza si de care nu sintem intrebati daca sintem de acord sau nu. In acelasi timp, bancile centrale capitaliste nu opresc aceasta nebunie a banilor tipariti si oferiti cu larghete unor guverne care se perinda la conducerea tarilor capitaliste si imprumuta fara nici o restrictie, devenind din ce in ce mai…datoare pe spatele nostru.

Traim intr-o lume in care guvernele capitaliste imprumuta bani de la entitatile bancare private pentru a sustine cheltuielile aferente functionarii societatii, dar in acelasi timp noua ni se spune ca trebuie sa platim taxe pentru ca acestea sint necesare acoperirii cheltuielilor care le implica programele vitale de dezvoltare a societatii, cum ar fi, printre altele, sanatatea, educatia si asistenta sociala.

Atunci ne intrebam: Oare nu ar fi mai bine sa nu mai platim nici o taxa sau impozit si guvernele sa imprumute din ce in ce mai multi bani tipariti iresponsabil de la bancile centrale capitaliste?

Mai mult, ne intrebam si nu gasim raspuns la : Ce procent din ceea ce cheltuie guvernele capitaliste, reprezinta contributiile noastre din taxe si alte impozite si cit reprezinta procentul banilor imprumutati de la banci pentru derularea acestui proces distructiv?

Nu o sa aflam niciodata, pentru ca cei ce ar trebui sa faca aceste calcule, ar pierde niste scaune extrem de calde si sume imense oferite cu larghete de sistemul capitalist, al carui design este in favoarea unui grup si in detrimentul marii majoritati.

Ni se spune an de an ca, degeaba am platit taxe si impozite la statul capitalist, pentru ca sintem din ce in ce mai datori, avem drumuri din ce in ce mai nefunctionale, avem un sistem de sanatate care este numai cosmetic si foarte bun atita timp cit esti sanatos, avem un sistem educational care produce diplome aurite si tineri care nu pot gasi locuri de munca, insa si ei trebuie sa plateasca, avem un sistem de asistenta sociala care este si el cosmetic in capitalism si forteaza pe oricine apeleaza la el, sa se supuna automat unui sistem de austeritate individual si chiar sinucidere economica, dar mai mult, aceste sisteme care ar trebui acoperite din taxele si impozitele populatiei, sint cele de la care se “taie” permanent fonduri, pentru a se aloca armatei, securitatii si insitutiilor represive ale statului capitalist.

Si ce mai ramine? Mai ramine ca statul capitalist sa imprumute din nou de la banci private, chiar si in tarile capitaliste minjite cu guverne asa zis social democrate si sa distribuie frimiturile catre aceste sisteme extrem de importante ale oricarui stat, sisteme care prin organizarea si dezvoltarea lor, sint de natura sa arate calitatea unei tari.

Guvernele capitaliste nu au cum si nici nu vor putea imprumuta bani la nesfirsit si exponential, fara sa produca o criza de proportii, o inflatie mascata si calculata aiurit de capitalisti, pentru a ne face sa credem ca ea nu exista, dar socul contactului cu magazinele, ne spune altceva, cu totul altceva.

Am vorbit de multe ori de sclavia datoriilor, de modul cum aceste datorii schimba atitudinea oamenilor si creaza din ei niste oameni servili si tacuti, in fond ei fiind cei care doar imprumuta. Dar, trebuie sa spunem ca mecanismul acestei atitudini servile il constituie DOBINDA.

Dar cum afecteaza atitudinea oamenilor, relatia dintre datorie si dobinda, creind in final mase intregi de servitori ai sistemului, supusi si tematori ca nu vor mai primii dreptul de a fi mai datori?

Daca luam citeva cifre reale ale economiei americane, virful de lance al dezastrului financiar capitalist, vom putea spune ca PIB-ul aproximativ al tarii ar fi de 16.000 de miliarde de dolari. Americanii declara ca au o crestere a PIB ului anuala de 2%, ceea ce inseamna ca totalul bunurilor si serviciilor create in societate inregistreaza o crestere de la an la an de aprox. 320 de miliarde de dolari.

Daca am pune o crestere imaginara de 3,2% a PIB-ului, de exemplu, ar trebui ca sa avem o crestere a valorii acestor servicii si bunuri in economia americana, sa fie undeva la 500 de miliarde de dolari de la an la an.

Mergem in zona dobinzilor si spunem ca ”factura” de plata a dobinzilor anuale platite de economia americana este de aprox. 3.000 de miliarde de dolari.

Cu alte cuvinte, aceia care primesc dobinzi, beneficiaza de o suma de cel putin 6 ori mai mare decit cresterea economica(daca punem scenariul imaginar si greu de inchipuit in care PIB-ul creste cu 3,2%). Daca discutam de o crestere sub 2%, care este declarata oficial pentru PIB ul SUA, atunci cei ce beneficiaza de dobinzi, o fac intr-o marja de aprox. 10 ori mai mult decit cresterea PIB-ului.

Daca ne uitam pe grafice, peste 80% din populatie este platitore neta de dobinzi in timp ce aprox. 20% sint cei care incaseaza dobinzi…

Aici as dori sa fiti foarte atenti si sa intelegeti ca, atunci cind cumparati ceva de la magazine, in orice produs, o parte a costului sau, este dobinda pe care producatorul a platit-o bancilor la care este afiliat si de unde a luat imprumut in vederea producerii lui. Aceasta dobinda este pasata catre dumneavoastra, cel care achizitionati produsul respectiv.

Nu toi cei care beneficiaza de dobinzi sint in masura egala participanti la masa monetara a colectarii dobinzilor ci este mai mult decit evident cine si cum percep marea parte a dobinzilor.

De aici trebuie pornita analiza fata de cei ce au si cei ce nu au, de ce au si de ce nu au si care sint segmentele afectate.

Cu alte cuvinte, cei bogati detin ”bunuri” care produc dobinda in favoarea lor, iar noi ceilalti datoram dobinda pe datoriile contractate.

Sclavia impusa de volumul de datorii si dobinzile care trebuiesc platite nu reprezinta numai o umilinta si un mod de a crea servitori din punct de vedere financiar ci este o sclavie politica, deasemenea.

In analiza trebuie sa avem in vedere ca banii se pot crea in cantitatile dorite, dintr-o lovitura de tasta a computerului, pe cind productia reprezinta lucruri reale ce trebuiesc construite in timp.

Cei ce beneficiaza de acesti bani si de posibilitatea de a-i inmultii prin apasari de taste sau ale butoanelor tiparnitei, au dreptul de a achizitiona, dar nu au obligatia de a achizitiona, ceea ce vedem la bancile capitaliste si in special la Rezervele Federale, banca centrala a Americii, evident privata si in miinile familiei Rothschild.

De cind Rezervele Federale reprezinta un agent financiar al Statului American, abilitatea ei de a controla structura de marfuri achizitionate de catre lucratori si intreaga populatie a Americii, a devenit o forta devastatoare pentru guvernul american si pentru orice guvern capitalist de pe planeta.

Multi ne intrebam: Daca bancile centrale si evident Rezervele Federale, tiparesc bani si prezinta garantii prin volumul de bani la dispozitie, unde sint bunurile care ar sta in spatele acestor bani?

Singura varianta pe care o gindim ca fiind in spatele acestor bani, este PRODUCTIVITATEA. Deci, in finalul logicii economice, bancile centrale capitaliste(in cazul SUA, fiind privata si tinuta in secret), au in proprietate intreaga productie a natiunii respective in asa zisele natiuni capitaliste libere si democrate….

Parea o utopie sa vorbim de democratie si libertate in contextul capitalist actual la nivel international.

Falimentele apar si sint din ce in ce mai dese, insa pun din ce in ce mai putin pe ginduri guvernele capitaliste. Aceste falimente nu sint de natura sa rezolve mizeria sociala si suferinta celor ce trebuie sa le suporte, suferinta celor ce au devenit dependenti de datorii si fara speranta.

Fiecare dintre noi, realizeaza faptul ca atit la nivel micro economic cit si macro economic, o crestere permanenta a datoriilor nu poate rezolva problema platii datoriilor vechi contractate, iar libertatea individului nu poate exista daca el nu detine in proprietate propria lui forta de munca, propria lui capacitate de a crea.

Vedem in capitalism faptul ca cel ce munceste, primeste ultimul banii care reprezinta produsul muncii lui. Primii care opresc din banii munciti de el, sint guvernele capitaliste, prin taxare, fara sa intrebe lucratorul daca doreste sau nu sa ofere taxe, daca este multumit de ceea ce s-a realizat din taxele lui, daca este satisfacut de cresterea permanenta de taxe, daca stie care este procentul din volumul cheltuielilor statului capitalist acoperit din taxele contribuabililor si care este volumul imprumuturilor de la banci private ale guvernelor capitaliste si asa mai departe.

Economic vorbind, oamenii trebuie sa dea o atentie deosebita consecintelor matematice ale imprumutului cu DOBINDA, de la banci, pentru ca prin aceasta dobinda, ei consuma propria lor productivitate, dar in favoarea altora…

Foarte multi intreaba daca exista vreo alternativa la aceasta situatie economica dezastruoasa? Fara discutie ca raspunsul este NU, in cadrul acestui sistem capitalist financializat neofeudal si neocolonial economic, dar nu inseamna ca nu exista alternativa care sa poata aduce rezolvarea situatiei, chiar pornind de la pirjolul economic facut de acest capitalism.

Cea mai interesanta discutie economica si politica ar trebui sa se axeze pe intrebarea: Pot exista forte politice si economice doritoare sa inlocuiasca acest sistem sau este necesara mentinerea lui pina la faza autodistrugerii?

Cine poate raspunde la aceasta intrebare intr-o lume in care capitalistii si sistemul lor financiar, au creat sclavie de masa si mentalitatea starii de normalitate a saraciei?

 

 Adrian Cosereanu

http://www.alternativaromaniei.com

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în CAPITALISM, ECONOMIE-FIRME-BANI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s