Ce face un magistrat mason care trebuie să soluţioneze dosarul unui coleg de lojă


Magistraţii şi demnitarii care sunt membri ai unor loje masonice au obligaţia de a arăta acest lucru în declaraţiile de interese pe care le depun. Într-o anchetă fără precedent în justiţia din România, procurorii DNA i-au acuzat de fals în declaraţii pe fostul şef al Poliţiei Române, Liviu Popa, şi pe judecătorul Ovidiu Galea.

Judecătorul Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanţa a ajuns să fie verificat de Inspecţia Judiciară după ce a criticat într-un editorial decizia Curţii Constituţionale (CCR) privind conflictul juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Ministerul Public – DNA. La finalul articolului, Coadă arăta că organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale ar trebui să facă şi ele „unele dezvăluiri, iar cine are urechi să audă şi să priceapă, dar mai ales să acţioneze”.

În fond, ce am avea de pierdut decât aflarea adevărului? Le ofer chiar eu un punct de plecare: încălcarea de către diferiţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului a regimului incompatibilităţilor prevăzute de lege şi neconsemnarea în propriile declaraţii de interese a apartenenţei unora la unele forme de asociere, care ar putea fi asimilate organizaţiilor secrete interzise prin Constituţia României”, a concluzionat Coadă.

Editorialul lui Coadă, intitulat Ordinea de zi: în căutarea prestigiului pierdut, a fost publicat pe 14 martie 2017 pe portalul juridice.ro. Pe 8 martie 2017, pe internet a apărut o înregistrare video de la un ritual masonic, care ar fi fost făcută în 2016. La aceasta ar fi participat înalţi funcţionari şi demnitari din statul român, care purtau ţinute masonice: şorţuri, colane şi mănuşi albe.

N-a declarat apartenenţa la Masonerie

Anterior, pe 20 ianuarie 2017, DNA – Serviciul Teritorial Oradea finalizase ancheta într-un caz de corupţie în care erau implicaţi fostul şef al Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa (48 de ani) şi judecătorul Ovidiu Daniel Galea (48 de ani), de la Tribunalul Bihor. Printre alte acuzaţii era şi cea de fals în declaraţii în formă continuată, deoarece nu-şi declaraseră public apartenenţa la Marea Lojă Naţională din România (MLNR). Popa şi Galea au negat acuzaţiile DNA.

Interceptările telefonice, mărturiile altor masoni şi documentele transmise de MLNR au arătat că cei doi erau membrii ai Lojei „Ţara Crişurilor”. Popa ar fi fost mason din 2007 şi a primit gradul de „Mare Mason” în 2009. Chestorul a condus practic Loja „Ţara Crişurilor”, în perioada 2015-2016, atunci când a ocupat funcţia de Mare Venerabil. În niciuna dintre declaraţiile de interese depuse în perioada 2008-2016, Popa nu a declarat apartenenţa la Masonerie.

Jurământul pe cele „Trei Mari Lumini”

Judecătorul Galea ar fi depus în 2014 „Jurământul ucenicului”. El a jurat „solemn pe cele Trei Mari Lumini ale Francmasoneriei Universale” să se supună prevederilor Constituţiei şi Regulamentului General al MLRN şi să apere „onoarea şi viaţa tuturor Fraţilor şi, în limita posibilităţilor mele, să îi ajut în orice împrejurare”.

Potrivit fişei masonice, care cuprinde fotografia magistratului, datele sale de identificare, profesia, funcţia, educaţia, experienţa profesională, activitatea masonică, Galea a fost recomandat de Popa şi de afaceristul Ioan Mintaş. Popa şi Mintaş au devenit „naşii masonici”, potrivit Codului de conduită masonică. În niciuna dintre declaraţiile de interese depuse în perioada 2008-2016, Galea nu a declarat apartenenţa la Masonerie.

Dosarul, judecat de finul masonic

În momentul în care „finul masonic” Galea depunea jurământul, Popa era şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Bihor, iar Mintaş era asociat, administrator şi director general al firma Ciac SA. În 2014, Mintaş şi firma Ciac au fost cercetaţi de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, iar Tribunalul Bihor, unde lucra Galea, a autorizat metode speciale de supraveghere sau cercetare. De asemenea, pe 30 iunie 2016, un dosar civil al firmei Ciac, prin administrator special Mintaş, a fost repartizat lui Galea.

Membrii trebuie să respecte Constituţia şi legile ţării, prezentul Statut, precum şi toate Hotărârile organelor de conducere ale MLNR.” – Statutul MLNR

Tot în 2016, într-un alt dosar, soţia lui Galea, care era judecătoare la Curtea de Apel Oradea, a pronunţat o sentinţă favorabilă societăţii Ciac. În perioada 11 ianuarie 2016 – 1 iunie 2016, în care a fost soluţionat cazul de la Curtea de Apel Oradea, Galea şi Mintaş au avut 8 convorbiri telefonice şi 28 mesaje scrise, potrivit listingului telefonic.

Pe 15 noiembrie 2016, DNA Oradea a cerut Tribunalului Bihor dosarul privind societatea Ciac, care trebuia soluţionat de Galea. Pe 16 noiemebrie 2016, judecătorul şi-a dat seama că este în incompatibilitate şi a făcut o cerere de abţinere. Motivarea: „pentru evitarea oricărei îndoieli de imparţialitate, întrucât între subsemnatul şi administratorul special al Ciac SA există relaţii de respect reciproc, datorită faptului că frecventăm cercuri comune de cunoştinţe”. Un coleg a respins declaraţia de abţinere. „Tribunalul nu consideră incidente în cauză niciuna dintre ipotezele menţionate în textul legal”, a fost motivarea.

CSM: „Trebuie menţionată în declaraţia de interese”

Toate acestea în condiţiile în care pe 20 august 2013, CSM a decis punctual că „judecătorii şi procurorii au obligaţia de a completa calitatea de membru în asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale, «inclusiv cele masonice», în cadrul declaraţiei de interese prevăzută de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”.

Ancheta DNA a dezvăluit că Mintaş a fost anchetat într-un dosar instrumentat de IPJ Bihor condus de Popa. Era vorba de un act adiţional la un contract comercial, care ar fi fost antedatat, iar Ciac ar fi încasat nelegal suma de 1,3 milioane de lei. În faza de urmărire penală, procurorul care a coordonat ancheta a a făcut mai multe solicitări la Secţia Penală a Tribunalului Bihor, unde Galea chiar a lucrat o perioadă.

Potrivit DNA, judecătorul ar fi comis cu intenţie directă infracţiunea de fals în declaraţii, „fapta prezentând, în concret, o gravitate mult sporită raportat la motivaţia ce stă la baza faptei inculpatului care rezultă din datele concrete ale cauzei, respectiv intenţia acestuia de favorizare a unor «fraţi masoni», Mintaş Ioan, implicaţi în dosare comerciale sau de natură penală, astfel că în această realitate scoasă la iveală de probele cauzei, fapta inculpatului Galea Ovidiu Daniel se constituie şi într-o manifestare a corupţiei în mediul judiciar”. Audiat la DNA, Mintaş a spus că problemele sale de natură penală, civilă sau comercială nu le-a discutat niciodată cu „fraţii” săi masonici, Popa şi Galea.

Suspiciunile de deconspirare

Procurorii DNA au avut primele bănuieli că Galea ar fi mason, dintr-o discuţie a judecătorului cu Liviu Popa, din septembrie 2016, în care cei doi stabileau detaliile unei întâlniri cu ceilalţi membri ai Lojei. Ei au făcut mai multe verificări, mai ales că în urmă cu mai mulţi ani, în perioada aprilie-iunie 2013, a avut loc o anchetă în care au existat suspiciuni de deconspirare.

Concret, procurorii DNA Oradea au avut mai multe întâlniri cu ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie la care a participat şi Liviu Popa, în calitate de şef al IPJ Bihor. Informaţiile preliminare erau că judecătorul Galea ar fi primit mită. Pocurorii au autorizat folosirea unor investigatori cu identitate protejată şi interceptări ambientale. Acestea nu au dus la niciun rezultat, iar potrivit DNA: „metodele speciale de cercetare utilizate în această cauză au fost ineficiente, existând suspiciuni de deconspirare”.

Iată deci că, datorită cercetărilor atente ale DNA, încep să apară tot mai multe dovezi ale influenței care este exercitată din umbră de către francmasonerie în actul de Justiție, dar și în alte instituții ale Statului Român. Se adeverește așadar că tot ceea ce noi am afirmat în acest sens de ani de zile există într-adevăr, chiar dacă unii sceptici poate aveau impresia că este vorba doar de o banală „teorie a conspirației“. Faptele – inclusiv cele surprinse în acest articol – dovedesc însă, dincolo de orice îndoială, că nu este vorba de niciun fel de „teorie“, ci de o reală acțiune conspirativă tenebroasă, multiramificată și multistratificată, de infiltrare a francmasoneriei în structurile puterii de stat în scopul acaparării acestora, aici fiind inclusă și aservirea actului de justiție!

http://www.yogaesoteric.net

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ROMANIA-JUSTITIE, SIONISTI MASONI-NWO. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s