Eticheta aia curata, de la Cris-Tim, nu-i asa curata

Un scurt update. Dupa ce am scris textul asta, luni, 19 iunie, am primit un mesaj de la Radu Timis Jr., fiul fondatorului Cris-Tim, mesaj pe care l-am adaugat la finalul textului. Am convenit dezvoltarea subiectului, iar marti, 20 iunie, echipa de PR a Cris-Tim mi-a trimis si raspunsuri la intrebarile mele din text. Desi emailul de azi nu ofera raspunsurile dorite decat partial, le-am publicat si pe ele, cu rosu. Imi cer scuze ca acum textul arata ca o pula ceva scris de Moise Guran si Cosmin Prelipceanu, dar doar asa puteam sa-mi arat buna-credinta. Si ma enerveaza asta. Adica, am publicat un text aproape inutil, pe care l-am si corectat in vreo doua locuri si ma simt de parca sunt atat de prost incat sa fac PR echipei de PR a Cris-Tim, moca. Imi rezerv dreptul de a ma mai gandi daca o sa le tai o factura pentru asta.

******

Am fost la Mega, sa-mi iau icre. De-alea din masa aia, facute inhouse. Rosii luasem de la Aprozaresti, vin aveam acasa… Nu stiu ce-a fost in capul meu de mi-am luat si un baton de salam de vara de la Cris-Tim. D-ala nou, cu Eticheta Curata. Ajuns acasa, n-am putut sa trec de a treia felie.

Si pe urma, la vin, m-am gandit un pic la noi toti. Si la cat de deprimant este noul tip de comportament al consumatorului roman, care are atat de multe informatii la dispozitie dar nu le foloseste. Nu ezita, in schimb, sa se ia dupa campaniile de marketing, confundandu-le cu adevaruri. De parca cineva care vinde ceva are vreun interes sa-si prezinte obiectiv produsul…

Celebrul Salam de Vara Cris-Tim cu Eticheta Curata se vinde in draci. Motivul? E fara monoglutamat de sodiu, fără soia, fără gluten și fără amidon. Gustul, insa, nu e deloc diferit de vechiul salam de vara Cris-Tim si de toate celelalte salamuri „de firma”. Are acelasi gust de plastic, acelasi rosu nenatural, aceeasi consistenta ciudata de pasta presata. Cand o sa dau ochi cu Radu Timis, de la Cris-Tim, o sa-i dau sa guste niste salam facut in casa, de un amic. Nu e rosu, ci maro inchis. Nu e omogen ca pasta de dinti, ci friabil. Iar gustul… sincer, daca as avea o fabrica de mezeluri si ar fi asa mare diferenta intre produsul meu si salamul asta de casa, mi-as da afara toti angajatii.

Revin la salamul vietii cu eticheta primordiala. Ok, n-are glutamat, gluten, soia, amidon. Si atunci ce are?

– carne de porc, carne de vita, gusa de porc, apa, sare, piper, usturoi, boia dulce. Daaa! Fix asta pune si amicul meu in salamul lui. Fix asta!

– aroma naturala de fum. Am intrebat si la Caroli ce inseamna expresia asta. Se expune salamul la fum, intr-o afumatoare, sau este stropit cu un maclavais chimic care are gustul si mirosul fumului? Ca e o diferenta esentiala intre cele doua variante.

Raspunsul Cris-Tim: Aroma naturala de fum este inscrisa in lista de ingrediente care fac parte din compozitia produsului; este obtinuta din materie prima naturala printr-un procedeu care nu afecteaza natura substantelor de aroma sau a precursorilor de aroma in materialul de start. Acest ingredient are rol tehnologic ca si component al profilului de gust si nu defineste in niciun caz tipul /modul de realizare al procesului de afumare. De altfel, pe produsele Cris Tim este inscris explicit modul de afumare: ”Pentru afumarea acestui produs s-a folosit fum natural din lemn de fag “- afumarea se realizeaza cu rumegus care arde in generatoarele de fum ale celulelor.

Nu inteleg. „natura substantelor de aroma”? „precursori de aroma”? Eu am intrebat daca: A. afumati salamul cu fum, ca tata pe vremuri; B. daca il stropiti cu o zeama care miroase ca fumul. A sau B? Daca raspunsul este B, din ce e facuta zeama aia?

 

– proteine animale. O sa le asimilez, desi sunt convins ca gresesc, cu celebra supa de oase.

Raspunsul Cris-Tim: Va asiguram ca este intocmai cum spune si denumirea. Mai exact, sunt proteine de origine animala care provin din tesuturi animale. In cazul supei de oase, legea obliga mentionarea ei pe eticheta ca “supa de oase”.

Sincer, eu va ajutam cu supa de oase, e un ingredient ok, de legare. „Proteina animala”? De ce? Pai carnea din salam nu are proteine suficiente? Si daca n-are, de ce n-are? Tratati carnea intr-un fel care o lasa fara proteine, de e nevoie de un adaos??

 

– stabilizatori (difosfati). Adica E450. Din lista E-urilor suspecte.

Raspunsul Cris-Tim: Acest element este utilizat in industria preparatelor din carne, avand rolul de a sechestra metalele (Cu Zn,Fe,Mg) ajutand la mentinerea culorii si stabilizarea grasimilor. Se dozeaza in doza maxima admisa reglementata de cerinte legale aplicabile in EU pentru aceasta industrie, o doza de max 5g/kg.

Ma doare-n pula si de mentinerea culorii si de stabilizarea grasimilor. Repet: muschiul facut de tata, in curte, isi schimba culoarea. Era din ce in ce mai negru, dar si din ce in ce mai bun. Iar difosfatii sunt cum zic eu, suspecti. Adica nu e sigur ca fac bine organismului.

 

– antioxidant (acid ascorbic). Sa-mi bag pula, e peste tot. L-am gasit si in sucul Cappy Pulpy si tin minte ca mi-a scris un dobitoc  ca sunt prost, ca e doar vitamina C, ca e bun si ca daca nu-l luam, facem scorbut si ne cad dintii.

Raspunsul Cris-Tim: Este corect, acest element este intr-adevar vitamina C si se utilizeaza in produsele din carne pentru rolul sau de antioxidant; se poate doza quantum satis, conform reglementarilor legale. Rolul sau este de a impiedica degradarea oxidativa a grasimilor; aceasta functie de baza are influenta directa asupra: pastrarii proprietatilor senzoriale ale produselor – gust si miros, pastrarii proprietatilor nutritive ale produselor pentru ca impiedica degradarea acizilor grasi esentiali si degradarea vitaminelor sensibile la oxidare. De asemenea, blocheaza formarea substantelor toxice pentru organism, impiedicand rancezirea grasimilor. Dupa cum se poate observa, este un element foarte util in prepararea multor produse.

O fi util doar daca pui esenta aia de grasimile vietii, dar sa stiti ca mama nu punea niciodata vitamina c in muraturi, conserve, si nici tata nu punea in muschi, toba, carnati si sunca. Si le rezistau minunat, produsele, parintilor mei, cate 3-6 luni.

 

– dextroza. O nebunie, cu index glicemic ridicat, ingrasa grav. E atat de plina de zaharuri cu absorbţie rapidă incat e interzisă bolnavilor de diabet.

Raspunsul Cris-Tim: Este un ingredient cu proprietati functionale multiple: gust dulce, solubilitate, digestibilitate, substrat fermetescibil pentru formarea compusilor de aroma in timpul maturarii. Dozajul lui este unul foarte mic si consideram ca nu ingrasa. Spre exemplu, Salamul de Vara contine 0.24 g zaharuri pe kg.

Asa considerati? Serios? Ia intrebati un medic: „un diabetic are voie salam?” Si vedeti ce considera el…

 

– arome naturale. Ce arome? Ce? Ce? Ce? Ce pula mea puneti in salam, daca avem deja in compozitie gustul de carne de porc, de vita, de piper, de usturoi, de boia. Ce pula mea sunt aromele naturale din salamul Cris-Tim? Ce? Ce? Ce?

Raspunsul Cris-Tim: Aromele naturale au rol de a defini profilul de gust al unui produs, si altfel nu s-ar diferentia daca nu am folosi anumite profile de aroma. Si aceste arome naturale se supun unui regulament clar si impus-> CE 1334/2008.

M-am prins si eu ca exista o „aroma de salam de vara” diferita de „aroma de salam sasesc”. Reformulez: din ce clasa de produse fac parte aromele? Din clasa „gandacei zdrobiti”, din clasa „menta uscata”, sau din clasa „prafuri de laborator”? Ca naturale sunt si mercurul, si uraniul…

 

– agent gelatinizant. Ce agent folositi, domnu’ Timis? Guma Cassia? Pectina, adica E440? Agar-agar? Caragenan, adica E407? Sunt curios la maxim, ca sunt diferente mari intre cele patru variante de agent gelatinizant. Unele sunt interzise, altele provoaca ulcer… Ce agent puneti in salam, deci? Ce agent? Ce agent?

Raspunsul Cris-Tim: Caragenan –ingredientul este un extract din alga, se poate utiliza quantum satis, are rol tehnologic in definirea caracteristicilor de consistenta si textura ale produselor. Legat de cantitatea folosita, putem spune ca este mai mult caragenan intr-un pahar cu apa din mare vs un salam Cris-Tim.

Am inteles. Caragenan are indicativul E407, nu? Ei bine, e o mizerie. In forma in care il puneti voi si altii in salam, e inofensiv, dar e dovedit medical ca in reactie cu mediul din stomac se transforma in ceva nociv, ce provoaca ulcer. O stiti si voi, de-aia evitati sa-l puneti pe eticheta. Cat despre comparatia cu apa de mare… este complet stupida. Vi se pare ca arat ca unul care bea apa de mare zilnic? Ia beti cate un pahar pe zi, fiecare, si vorbim intr-o luna despre cat de bine va simtiti.

 

– colorant (carmine). Celebrul praf rosu, facut din gandacei sud-americani, si care da acea culoare rosie infecta tuturor mezelurilor din Romania. Sanatate curata si asta!

Raspunsul Cris-Tim: Se administreaza in doza maxima admisa reglementata de cerinte legale aplicabile in EU pentru aceasta industrie, o doza de max 100 mg/kg.

Eu n-am zis nimic de gramaj. Doar ca e facut din gandaci. Acuum aflu ca puneti praf de gandaci in salam doar pentru acel rosu. Mama, care ca si mine, detesta gandacii, pune boia dulce. Sa pui praf de gandaci mi se pare urat si (in timp) falimentar.

 

– conservant (nitrit de sodiu). Pe eticheta nu scrie ca i se mai spune si E250, ca apare pe lista de E-uri suspecte si ca este interzis în Norvegia, Suedia si Canada, pentru ca este responsabil de aparitia cancerului la stomac.

Raspunsul Cris-Tim: Este un conservant care are rol de inhibare asupra microorganismelor, influenteaza si gustul produselor din carne dar cel mai important rol este in formarea si mentinerea culorii in preparatele din carne. Se administreaza in doza maxima admisa reglementata de cerinte legale aplicabile in EU pentru aceasta industrie, o doza de max 100 mg/100 kg masa si in urma proceselor de fabricatie sunt degradati regasindu-se in cantitati foarte mici in produsul finit. Nitritii in cantitatile cele mai mari se regasesc in legume; ca aport alimentar ei provin 70% din legume , 20% din apa si 10% din carne.

Deci e ca fumatul: legal, dar face rau. Si voi nu puneti nitrit din carne, ci un praf varsat din saci, ceva facut in laborator. Va reamintesc ca E250 este interzis in Norvegia si Suedia si ca as prefera un salam care sa nu-mi faca rau, chiar cu o culoare mai nasoala.

 

Concluzii:

• Salamurile Cris-Tim contin, inca, destule mizerii incat folosirea termenului „eticheta curata” sa fie doar o meschinarie.
• Etichetele curate ale salamurilor contin inca suficienti termeni confuzi si netransparenti cat sa ma indoiesc de buna credinta a companiei Cris-Tim.
• Adaug un sincer MUIE agentiei de publicitate care gestioneaza contul Cris-Tim, pentru mizeria de campanie de pe tv. Cum dormiti noaptea, baieti?
• Nu dati salam Cris-Tim Eticheta Curata copiiilor, batranilor si femeilor gravide decat daca vreti sa-i omorati. Nu va luati dupa spoturile tv. Cititi etichetele, deschideti netul si informati-va.

Raspunsul Cris-Tim: (text redus la esential, era prea lung): substantele denumite E-uri sunt elemente prevazute si reglementate de legile europene, cu utilizare in toata UE. Pentru documentare – normele legale europene: · Link 1, Link 2. Produsele cu „Eticheta Curata” sunt aprobate si comercializate în 16 tari din Europa cu respectarea normelor alimentare naționale și europene. Aditivii alimentari sunt utilizati cu masura si raspundere in productia mezelurilor Cris-Tim, iar concentratia lor in produs este conforma cu prevederile si limitarile legislatiei europene. Productia de masa aduce cu sine cerinte de livrare nationale si internationale speciale; trebuie sa livram produse conforme legilor si care respecta termenul de valabilitate impus. Stim cu totii ca salamurile facute in casa, in cantitati mici, sunt delicioase, dar chiar si acestea, scalate la o nevoie mai mare si la cerintele stricte de mai sus, ar avea nevoie de elementele mai sus-mentionate de noi. Am implementat pe toate ambalajele mezelurilor noastre un QR Code care dupa scanare iti arata ingredientele si alte informatii utile per produs.  Conceptul de Eticheta Curata nu mascheaza nimic, ba chiar indreapta atentia consumatorilor inapoi spre ingrediente. Cris-Tim a ajuns la performanta de a produce mezeluri fara E-uri (sunt numite Vitality) sau produse destinate copiilor cu aproape de zero E-uri numite Obrajori. Acest produs a fost recunoscut si premiat recent la nivel de inovatie (link). Cris-Tim a obtinut Marca Increderii pe TOATE mezelurile cu Eticheta Curata. Este o premiera importanta care dovedeste ca tot ce avem pe etichete (la ingrediente) se regaseste intocmai in produse. Toate produsele noastre au fost verificate iar aceasta distinctie a fost primita de la o entitate externa – Info Cons. 

Imi mentin cele patru concluzii si dupa comunicatul echipei de PR a Cris-Tim.

*******

Raspunsul Cris-Tim e o tristete. Acuratetea raspunsurilor este de sub 50%, se ignora in continuare unele intrebari, iar compania nu spune nimic despre faptul ca de pe eticheta produsului si din spoturile publicitare lipsesc elemente esentiale. Anunt si ca e ultima oara cand public gratuit o asemenea labareala.

Si nu uitati: daca mezelurile erau bune de ceva, vi le recomanda pediatrul.

publicitate. nu, nu la salam. 

la ceva care nu ingrasa,

nu provoaca cancer

si nu te face

mai prost.

Am folosit salamul Cris-Tim pentru a face fotografia de mai sus. #babaiatule, stiti cum mirosea masa aia cand am terminat cu feliatul/ruptul? In nici un caz a salam bun, a carne, a usturoi sau a afumatura! In nici un caz!

mesaj primit la doua ore dupa publicarea acestui text:

Buna seara, stimate domnule Stoica,

Ma numesc Radu Timis Junior si va scriu acest mesaj in urma ultimului articol scris de dv. despre campania pe care noi o desfasuram.

In primul rand as dori sa va spun ca va apreciez activitatea de blogger si de consumator activ, care cauta mereu sa fie informat despre ceea ce consuma romanii, despre produsele alimentare existente pe piata. Va felicit pentru faptul ca modul analitic si structurat in care scrieti v-a adus in punctul in care sa fiti un influencer realmente de succes si urmarit de catre oameni. Am urmarit si am sesizat ca sunteti impartial in ceea ce priveste comentariile la adresa anumitor entitati economice, si totodata ca doriti sa intelegeti cat mai bine ceea se petrece in spatele unor campanii sau promovari de produs. Ceea ce este laudabil, perfect jurnalistic!

Doresc sa va informez ca am muncit in ultimii doi ani de zile enorm pentru a putea aduce produsele noastre la calitatea la care sunt astazi comercializate. Am fost un efort deosebit. Am investit sume colosale in tehnologie, in oameni, in tot ceea ce inseamna resurse, si mai presus de toate am renuntat la o mare parte din profitabilitate noastra pentru a duce mai departe crezul nostru, ca mezelurile pot fi intr adevar alimente sanatoase si nutritive. Nu sunt vorbe goale, este realitatea exacta!

Toate eforturile noastre sunt indreptate catre a oferi consumatorului cele mai calitative produse din categorie, si putem spune cu mandrie astazi ca reusim sa facem acest lucru la nivelul intreg portofoliului nostru. Orice analiza certificata in laborator asupra unui produs de al nostru, conparativ cu concurenta, poate dovedi (lucru pe care il vom publica in cel mai scurt timp), faptul ca avem cele mai curate produse si de o calitate superioara.

Eticheta curata este definitia a ceea ce este produsul nostru astazi, toate atributele si ingredientele pe care le am eliminat din produsele noastre. Niciunul din concurentii nostrii nu a reusit sa faca acest lucru pana in momentul de fata. Noi continuam printr-o munca asidua procesul de eliminare a E-urilor din produsele noastre, si va asigur, ca fanion al acestei companii, ca facem progrese fantastice si nu ne vom opri aici.

Rolul nostru ca lider in categorie este de a ridica stacheta, de a arata oamenilor ca se poate si altfel, de a da un nou trend. Muncim pentru industria romaneasca, credem in economia locala, de asta investim aici, dezvoltam continuu si cautam sa punem consumatorul pe primul loc.

V-am citit ultima postare referitoare la CrisTim, care contine insa cateva mici inexactitati! Nu este un repros, e poate un moment bun pentru a va propune o experienta constructiva: daca sau/si cand timpul va permite, ne ar face o mare onoare daca ati accepta sa ne fiti invitat la una dintre fabricile noastre pentru a vedea exact cum se face salamul de vara. Si nu numai. Ni se pare ca ar fi o experienta interesanta, deschisa si edificatoare.

In acelasi timp va voi insoti si lamuri personal cu privire la intrebarea Dv despre agentul gelatinizant pe care mi-ati adresat-o in cadrul articolului! Am certitudinea – credeti-ma ca stiu exact cum si ce producem – ca va voi lamuri in detaliu ceea ce cred ca ar fi util atat pentru Dv cat si pentru noi, mai ales ca e neplacuta postura de a plana suspiciuni vizavi de „eticheta curata”, un proiect in care realmente am depus mult efort si munca alaturi de echipa si familia mea de la Cris-Tim.

Fiecare dintre noi isi poate aduce aportul constructiv in a imbunatati orice comunicare cu consumatorul cat si oferta facuta acestuia prin produs. Important, parerea mea, este sa o facem pentru sustinerea industriei in general, si nu pentru afectarea acesteia, pentru ca toate aceste companii contribuie pozitiv in mod economic in nenumarate feluri!

In speranta unei bune colaborari, astept un raspuns din partea dv. Va scriu mai jos pentru orice eventualitate, datele mele de contact ……………….

Cu deosebita stima!

Radu Timis Junior

• Am redat exact mesajul (mai putin mobilul omului), desi nu parea un drept la replica. I-am si raspuns, ca ma duc. O sa iau la mine niste salam de casa, de la amicul meu. Ca ori ne batem in salamuri, ori nu ne mai batem. Dupa excursie, revin cu raspunsurile.
• Am stabilit excursia, in mare: la fabrica de la Filipesti, Prahova, pe 26, 27 sau 28 iunie.
• Revin. Sper sa revin cu raspunsuri, nu dupa cateva ore in care o sa mi se arate cat de curat e in fabrica.

http://bogdanstoica.ro/