Dovezi ale simbolismului omului de Neanderthal descoperite în siturile din România.


„Oamenii peșterilor” erau foarte diferiți față de imaginea obișnuită pe care o avem despre ei…

Articol publicat în revista ISTORIE INEDITĂ

Considerat pentru cea mai mare perioadă de timp un personaj primitiv, mânat doar de instincte primare și lipsit de cele mai banale trăiri emoționale, omul de Neanderthal s-a dovedit, în lumina cercetărilor din ultimii ani, o specie situată la polul opus față de concepțiile cercetătorilor sau ale publicului larg. Iar urmele lăsate de ei, cei eronat numiți „oameni ai peșterilor”, dovedesc cu prisosință acest lucru.

Au supraviețuit în Europa și Asia de acum circa 400 000 de ani până acum cel puțin 30 000 de ani, devenind ceea ce azi am putea numi experți în supraviețuire în climatul extrem din ultimele perioade glaciare. Poate și de aceea, modul de viață al omului de Neanderthalrămâne unul dintre cele mai fascinante subiecte ale arheologiei Paleoliticului sau, mai simplu, al epocii pietrei. Iar România, în această poveste a vieții și a morții unei specii dispărute, puțin înțelese până astăzi, are un rol aparte.

Povestea omului de Neanderthal și a descoperirilor de la noi din țară este foarte lungă și captivantă. În 1923, unul dintre cei mai mari arheologi români, Marton Roska, începe săpăturile în peștera Bordul Mare de la Ohaba Ponor, jud. Hunedoara, cercetările fiind continuate de el până în 1929. Pe lângă o bogată colecție de unelte din piatră cioplită, acum au fost găsite și trei falange atribuite omului de Neanderthal, o dovadă certă a existenței acestui personaj aparte din tabloul evoluției umane pe teritoriul românesc. Cele trei falange sunt singurele fosile umane neanderthaliene descoperite în România.

omul de neanderthal 1

Însă urme ale culturii materiale din acea perioadă au fost identificate în numeroase locuri de la noi, contribuind semnificativ la înțelegerea Paleoliticului mijlociu: Ripiceni, Izvor (jud. Botoșani), peștera Cioarei de la Boroșteni (jud. Gorj), peștera Gura Cheii, Râșnov (jud. Brașov), peșterile Curată și Spurcată de la Nandru (jud. Hunedoara) etc. De asemenea, urmele de pași descoperite în peștera Ghețarul de la Vârtop, din județul Bihor, reprezintă, și ele, dovezi ale prezenței omului de Neanderthal.

Despre tehnicile de cioplire complexe, tipurile de structuri de locuire sau vânătoarea omului de Neanderthal s-ar putea scrie foarte mult și sunt subiecte care pot fi tratate separat. Din aceste considerente, în această prezentare ne vom referi la un subiect amplu dezbătut în ultimii ani, şi anume capacitatea de manifestare simbolică a omului de Neanderthal, văzută în lumina descoperirilor din România.

Mai multe tipuri de descoperiri au fost interpretate de cercetători ca dovezi ale simbolismului omului de Neanderthal. Pe măsură ce investigațiile arheologice au avansat de-a lungul timpului, a devenit evident că anumite descoperiri trădau o gândire a omului de Neanderthal cu mult superioară față de ceea ce se crezuse, o gândire abstractă, capabilă de simbolism. S-a considerat că ocrul (denumire generală utilizată pentru coloranți) și obiectele non-utilitare aduse în așezări au fost printre primele dovezi de gândire simbolică. Ceea ce nu s-a știut o lungă perioadă de timp este modul de folosire a coloranților, iar din această perspectivă descoperirile din România sunt printre cele mai vechi dovezi și cele mai bine documentate probe. Cercetările îndelungate realizate de Prof. univ. Dr. Marin Cârciumaru în peștera Cioarei de la Boroșteni, pe lângă recuperarea unei impresionante colecții de unelte din piatră și resturi faunistice, s-au finalizat și prin descoperirea primelor obiecte folosite de omul de Neanderthal pentru prepararea ocrului. Este vorba despre opt recipiente realizate din partea superioară a stalagmitelor și din cruste de calcit, care prezintă urme de pigmenți în interiorul lor, descoperite în straturi datate în jurul vârstei de 50 000 de ani prin metoda radiocarbon. Acestea sunt cele mai vechi recipiente descoperite în Paleolitic și cele mai sigure dovezi ale folosirii coloranților în Paleoliticul mijlociu.

recipiente 1

Tot în peștera Cioarei a fost descoperit și un obiect curios, cu formă sferică, fără vreo aparentă funcție utilitară, adus în peșteră de omul de Neanderthal. Analizele recente realizate de Prof. univ. Dr. Marin Cârciumaru și colaboratorii săi au demonstrat că obiectul este o geodă vopsită cu ocru, pentru a-i spori valoarea simbolică. Este cert că, pentru acel individ care a adus-o în peșteră sau pentru indivizii care îl însoțeau, această sferă naturală de o frumusețe aparte a constituit un lucru deosebit.

geoda

Poate că unul dintre cele mai discutate aspecte ale comportamentului simbolic al neanderthalienilor se referă la așa-numitul cult al ursului de peșteră. Dacă în majoritatea siturilor arheologice din Europa dovezile care să susțină un atare cult sunt puține și nu prezintă suficiente argumente, în România există o descoperire care poate fi luată în considerare și merită cercetată pe viitor. În peștera Rece din județul Bihor, marele speolog Cristian Lascu descoperă într-o galerie greu accesibilă patru cranii de urs așezate în cruce, prinse într-o crustă de calcit. Crusta de calcit care acoperea craniile a fost datată, oferindu-i-se o vârstă de 75 000 ‒ 80 000 ani, ceea ce implică, fără dubii, contemporaneitatea descoperirii cu oamenii de Neanderthal, singurii locuitori ai Europei acelor vremuri. Nu este lipsită de importanță nici descoperirea în peștera Cioarei a două cranii de Ursus spelaeus poziționate spate în spate și acoperite de o lespede de calcar. Stratul în care au fost găsite a fost datat la 48 000 de ani. Nu încape îndoială că acele cranii au ajuns în acele poziții doar după ce au fost depuse cu grijă, poziționate și aranjate de către oamenii de Neanderthal. Desigur, semnificația acestor mesaje, precum și posibilitatea existenței unui cult al ursului de peșteră sunt întrebări ale căror răspunsuri necesită mai multe investigații.

Revista ISTORIE INEDITĂ poate fi achiziționată de aici: http://dacia-art.ro/index.php/car-i/carti-pentru-adulti.html

Descoperirile din Paleoliticul mijlociu de la noi din țară completează tabloul complex al comportamentului simbolic al oamenilor de Neanderthal. Metodele de analiză interdisciplinară au permis intrarea acestora în circuitul științific internațional, fiind de o importanță deosebită pentru înțelegerea capacităților cognitive ale acestei specii umane.

Recipientele folosite pentru prepararea ocrului și geoda descoperite în peștera Cioarei de la Boroșteni sunt expuse la Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic din Târgoviște, alături de alte descoperiri paleolitice importante de la noi din țară, prezentate într-o formă atractivă publicului. De altfel, muzeul menționat este depozitarul unui impresionant tezaur de obiecte de artă care fac parte cu certitudine din patrimoniul universal. Aici regăsim peste 80% dintre obiectele de podoabă și de artă mai vechi de 10 000 de ani, descoperite în România: pandantive realizate din piatră sau din materiale dure de origine animală, obiecte gravate, fosile vopsite cu ocru etc. Cel mai vechi colier din cochilii de melci, cu o vârstă de peste 27 000 de ani B.P. (Poiana Cireșului, Piatra-Neamț, jud. Neamț), precum și cel mai vechi instrument de suflat descoperit în România (Poiana Cireșului, Piatra-Neamț, jud. Neamț), datat la 20 000 de ani B.P., sunt doar câteva dintre nenumăratele exemple care reprezintă argumente solide pentru a plasa muzeul în sfera unicității și pentru a-i conferi acestuia o valoare aparte.

Dr. cercetător Elena Cristina Nițu

(Mai multe detalii despre Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic puteți găsi pe site-ul Complexului Național Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște la adresa http://www.muzee-dambovitene.ro/index.php/muzeul-evolutiei, dar și pe pagina de facebook a muzeului https://www.facebook.com/Muzeul-Evolutiei-Omului-si-Tehnologiei-in-Paleolitic-711280575560705/; de asemenea, câteva studii despre descoperirile de simbolism în Paleoliticul mijlociu din România pot fi accesate la următoarele adrese:

http://blogs.univ-tlse2.fr/palethnologie/wp-content/files/2013/fr-FR/version-longue/articles/SIG03_Carciumaru-etal.pdf

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S163106831400179http://www.annalesfsu.ro/sitero/Tome_XVII_no.2/1MCarciumaru.pdf)

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ISTORIE ROMANEASCA, ISTORIE UNIVERSALA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s