DIVERSIUNEA CU MORȚI. Medicii din România fac mai multe victime din culpă decât victimele care se produc în Accidentele de Mașini.


MII de morți anual în urma intervențiilor chirurgicale și a accidentelor de mașini. Epidemia de rujeolă a făcut 32 de morți

Nota Redacției: Când vă duceți la un chirurg dvs. sau copilul dvs., VERIFICAȚI DE 1.000 de ORI, pe mâna cui vă dați copilul sau pe mâna cui vă dați dvs. Nu vă grăbiți să vă duceți familia la CUȚIT ca proștii indiferent despre ce boală e vorba.

 

1. România 6,8% morți, din totalul celor supuși intervențiilor chirurgicale. Mii de morți pe an de an dintre care alte mii de morți DIN CULPĂ.

Potrivit cercetătorilor, rezultatele studiului „Mortality after surgery in Europe: a 7 day cohort study”, indică atât necesitatea, cât şi potenţialul de implementare a unor măsuri care să scadă mortalitatea după intervențiile chirurgicale.

Studiul a arătat mari diferenţe între ţările continentului, cea mai ridicată rată de mortalitate fiind identificată în Letonia (21,5%), Polonia (17,9%), România (6,8%) şi Irlanda (6,4%).

La polul opus se află Islanda, cu numai 1,2%, în timp ce în Marea Britanie, spre exemplu, această rată este de 3,6%, arată Agerpres.

Cifrele au luat în calcul urgenţa şi complexitatea intervenţiei chirurgicale, dacă pacienţii erau fumători sau aveau alte afecţiuni, de pildă diabet, toate acestea putând afecta rezultatul unei operaţii.

Mii de morți an de an în urma intervențiilor chirurgicale

Nu am găsit o statistică cu numărul total de intervenții chirurgicale din România (ca să vedeți ce țară suntem), dar cu siguranță numărul total depășește 100.000 (după estimările noastre, numărul de intervenții chirurgicale din România e posibil să depășească 300.000 pe an, ceea ce ar însemna că s-ar face peste 822 de intervenții chirurgicale pe zi în România, ceea ce la 40 de județe ar însemna în medie în jur de 20 de intervenții chirurgicale pe județ pe zi. Așa cum vedeți estimarea pare rezonabilă)

Există spitale mari care fac 4.000, 8.000, 12.000, 15.000 chiar peste 20.000 de intervenții chirurgicale pe an

Într-un audit recent al câtorva spitale din Romînia, găsim și numărul intervențiilor chirurgicale făcute la spitalele auditate (la pagina 60).

Iată câteva cifre:

Spital „Marius Nasta” București, Total intervenții chirurgicale efectuate 3.368 în 2015

Spital „Pantelimon” București, Total intervenții chirurgicale efectuate 10.255 în 2015

Spitalul Județean din Ploiești Total intervenții chirurgicale efectuate 25.997 în 2015

Dacă luăm doar 100.000 de intervenții chirurgicale pe an, deși numărul lor e evident mult mai mare, și dacă aplicăm raportul de 6,8% (al studiului) identificat pentru România, obtinem 6.800 de morți „rezultați” în urma intervențiilor chirurgicale la fiecare 100.000 de intervenții.

Cifra este desigur estimativă. În realitate numărul de intervenții chirurgicale din România depășește cifra de 200.000 sau chiar de 300.000 pe an (cât am estimat noi), caz în care și numărul de morți rezultați crește x2 sau x3 și s-ar putea ca cifra reală să depășeacă cu mult 10.000 de morți pe an

Câți dintre ei sunt uciși din culpă de medici, e un alt subiect. Aici putem raporta procentul României de 6,8% morți, la procentele mult mai mici din țările occidentale și dacă facem diferența obținem 3% – 3.5% – 4%.

În concluzie, Medicii omoară DIN CULPĂ mii de pacienți anual în România, cu mult mai mulți decât mor în accidentele rutiere și cu mult mai mulți ca în alte țări.

Dacă „culpa” e doar de 3,5% din cei 6,8% decedați în urma intervențiilor chirurgicale, avem cel puțin 3.500 de morți anual la fiecare o 100.000 de intervenții chirurgicale. La peste 300.000 de intervenții chirurgicale numărul morților din culpă este de peste 10.000 de an.

Desigur avem aici doar o estimare făcută din puținele date publice care apar. Datele fiind puține, estimarea noastră e cu siguranță supusă la erori. Dar avem deja o bună impresie și cu siguranță vorbim de multe mii de morți anual.

Prin urmare, e de datoria Primului Ministru al României (astăzi Tudose) și a Ministrului Sănătății (astăzi Bodog) să publice DE URGENȚĂ, statisticile exacte CU MORTALITATEA din spitale rezultată în urma intervențiilor chirurgicale. S-o publice de urgență : pe țară, pe județe, pe spitale, pe tipuri de intervenții și mai ales PE MEDICI. LE CEREM SĂ FACĂ PUBLICE ACESTE DATE DEOSEBIT DE ALARMANTE

Nota Redacției:

Orice viața de om e la fel de importantă cu oricare altă viață de om. Dar a face gargară cu cinism și a te folosi politic de cele 32 de victimele nefericite ale rujeolei și a le folosi ca propagandă pentru a introduce aplicarea de tratamente medicale cu forța, deși niciuna dintre victime nu a murit pentru că a refuzat vaccinarea, e un cinism de nedescris.

Cum am mai spus MANIPULAREA CU MORȚI este cea mai odioasă MANIPULARE. Am văzut-o la Revoluție orchestrată de internaționaliștii FSN-iști și de oamenii Moscovei (foștii cominterniști și urmașii lor), am văzut-o la Colectiv orchestrată de progresiștii internaționaliști în frunte cu Iohannis, o vedem și acum, orchestrată de toată clasa noastră politică ca să introducă Vaccinarea cu Forța, la ordinul rețelei progresiste internaționaliste de la conducerea UE.

Dacă tot manipulați cu sânge rece, folosindu-vă cu nerușinare DE MORȚI, atunci luați MORȚII DIN SPITALE și acuzați-vă pe voi înșivă de MIILE DE MORȚI pe care-i ucideți anual în spitale, DIN NEGLIJENȚĂ, DIN LIPSĂ DE ORGANIZARE, DIN LIPSĂ DE CONTROL, DIN LIPSĂ DE MEDICAMENTE ADECVATE, DIN LIPSĂ DE PREGĂTIRE A PERSONALULUI, DIN CULPĂ și la unii chiar CU VINĂ.

Badog și Tudose sunt primii responsabili pentru miile de morți din spitale din acest an. În loc să urle cu nerușinare la părinți „că-și ucid copiii”, acești indivizi ar trebui să se uite prima dată în oglindă și să urle la ei înșiși vâzând numărul de victime din spitale produse din nou în acest an.


Tabelul 2 al studiului medical: Mortality after surgery in Europe: a 7 day cohort study

Relation between country and in-hospital mortality

Number of patients Median days in hospital (IQR) Number admitted to critical care Percentage admitted to critical care (95% CI) Number died in hospital Percentage died in hospital (95% CI) Unadjusted OR (95% CI) Adjusted OR (95% CI) p value
Belgium 1486 3·0 (1·0–6·0) 136 9·2% (7·7–10·6) 47 3·2% (2·3–4·1) 0·89 (0·65–1·21) 1·65 (0·81–3·40) 0·17
Croatia 1767 4·0 (2·0–7·0) 166 9·4% (8·0–10·8) 131 7·4% (6·2–8·6) 2·17 (1·77–2·67) 1·89 (0·94–3·80) 0·07
Cyprus 45 1·0 (1·0–3·0) 0 0 1 2·2% (0·0–6·7) 0·62 (0·09–4·48) 0·82 (0·04–16·70) 0·90
Czech Republic 434 4·0 (2·0–9·0) 21 4·8% (2·8–6·9) 10 2·3% (0·9–3·7) 0·64 (0·34–1·21) 1·30 (0·23–7·46) 0·77
Denmark 1000 2·0 (1·0–5·0) 36 3·6% (2·4–4·8) 32 3·2% (2·1–4·3) 0·90 (0·62–1·29) 1·16 (0·52–2·61) 0·72
Estonia 727 3·0 (1·0–6·0) 51 7·0% (5·2–8·9) 11 1·5% (0·6–2·4) 0·42 (0·23–0·76) 0·60 (0·16–2·28) 0·45
Finland 1071 2·0 (1·0–5·0) 43 4·0% (2·8–5·6) 21 2·0% (1·1–2·8) 0·54 (0·35–0·85) 0·44 (0·19–1·05) 0·06
France 2278 3·0 (1·0–6·0) 132 5·8% (4·8–6·8) 73 3·2% (2·5–3·9) 0·90 (0·70–1·16) 1·36 (0·72–2·56) 0·34
Germany 5284 4·0 (2·0–9·0) 611 11·6% (10·7–12·4) 133 2·5% (2·1–2·9) 0·70 (0·57–0·86) 0·85 (0·50–1·43) 0·54
Greece 1803 3·0 (2·0–7·0) 63 3·5% (2·7–4·3) 65 3·6% (2·7–4·5) 1·01 (0·78–1·33) 1·20 (0·66–2·16) 0·55
Hungary 621 4·0 (2·0–7·0) 44 7·1% (5·1–9·1) 20 3·2% (1·8–4·6) 0·90 (0·57–1·43) 1·23 (0·43–3·50) 0·69
Iceland 162 2·0 (1·0–4·0) 15 9·3% (4·8–13·8) 2 1·2% (0·0–3·0) 0·34 (0·08–1·37) 0·47 (0·07–3·41) 0·46
Ireland 856 3·0 (1·0–6·0) 66 7·7% (5·9–9·5) 55 6·4% (4·8–8·1) 1·86 (1·39–2·49) 2·61 (1·30–5·27) 0·007
Italy 2673 3·0 (2·0–7·0) 200 7·5% (6·5–8·5) 141 5·3% (4·4–6·1) 1·51 (1·24–1·84) 1·70 (0·97–2·97) 0·06
Latvia 302 4·0 (2·0–8·0) 19 6·3% (3·5–9·1) 65 21·5% (16·9–26·2) 7·44 (5·55–9·97) 4·98 (1·22–20·29) 0·025
Lithuania 375 3·0 (2·0–5·0) 14 3·7% (1·8–5·7) 10 2·7% (1·0–4·3) 0·74 (0·39–1·40) 1·21 (0·21–6·95) 0·83
Netherlands 1627 3·0 (1·0–6·0) 126 7·7% (6·4–9·0) 32 2·0% (1·3–2·7) 0·55 (0·38–0·78) 0·63 (0·28–1·41) 0·26
Norway 689 3·0 (1·0–6·0) 31 4·5% (3·0–6·1) 10 1·5% (0·6–2·4) 0·40 (0·21–0·75) 0·51 (0·17–1·49) 0·22
Poland 397 5·0 (2·0–7·5) 8 2·0% (0·6–3·4) 71 17·9% (14·1–21·7) 5·91 (4·48–7·79) 6·92 (2·37–20·27) 0·0004
Portugal 1489 3·0 (1·0–7·0) 103 6·9% (5·6–8·2) 61 4·1% (3·1–5·1) 1·16 (0·88–1·53) 1·43 (0·72–2·83) 0·31
Romania 1298 5·0 (3·0–8·0) 209 16·1% (14·1–18·1) 88 6·8% (5·4–8·2) 1·97 (1·55–2·51) 3·19 (1·61–6·29) 0·001
Serbia 85 5·0 (3·0–7·0) 1 1·2% (0·0–3·5) 2 2·4% (0·0–5·6) 0·65 (0·16–2·67) 1·06 (0·11–10·04) 0·96
Slovakia 1156 3·0 (2·0–7·0) 22 1·9% (1·1–2·7) 129 11·2% (9·3–13·0) 3·41 (2·76–4·20) 2·15 (0·91–5·07) 0·08
Slovenia 518 3·0 (1·0–7·0) 13 2·5% (1·2–3·9) 15 2·9% (1·5–4·3) 0·81 (0·48–1·37) 1·12 (0·30–4·22) 0·86
Spain 5433 3·0 (1·0–7·0) 677 12·5% (11·6–13·3) 208 3·8% (3·3–4·3) 1·08 (0·91–1·28) 1·39 (0·89–2·18) 0·15
Sweden 1314 2·0 (1·0–6·0) 42 3·2% (2·2–4·2) 24 1·8% (1·1–2·6) 0·50 (0·33–0·77) 0·58 (0·23–1·49) 0·26
Switzerland 1019 4·0 (2·0–8·0) 79 7·8% (6·1–9·4) 20 2·0% (1·1–2·8) 0·54 (0·35–0·86) 0·86 (0·25–2·97) 0·81
UK 10 630 2·0 (1·0–6·0) 671 6·3% (5·9–6·8) 378 3·6% (3·2–3·9) 1·00 ·· ··

Odds ratios (OR) referenced against the UK and adjusted for age, American Society of Anesthesiologists’ score, urgency of surgery, grade of surgery (minor, intermediate, major), surgical specialty, and the presence of either metastatic disease or cirrhosis in a two-level binary logistic regression model (with patient at the first level and hospital at the second).

2. România 1.913 morți în 2016 în accidentele rutiere

Numarul accidentelor mortale pe strazile din Romania a ajuns la 1.913, in 2016, mai mult decat dublul mediei accidentelor mortale din UE-28, si anume 925, arata Radoslaw Czapski, senior Infrastructure and Transport Specialist in cadrul Bancii Mondiale, intr-un articol publicat pe blogul institutiei și prelaut de Ziare.com

„Intrebati orice rezident al Romaniei daca drumurile tarii sunt sigure si raspunsul va fi probabil unul negativ. In anul 2016, numarul accidentelor mortale pe strazile din Romania a ajuns la 1.913 – mai mult decat dublul numarului de accidente mortale fata de media tarilor din UE-28, si anume 925. Numarul mediu de accidente rutiere soldate cu morti in Romania in ultimii sase ani s-a situat constant la un nivel de doua ori mai mare decat media statelor UE-28, inregistrandu-se in jur de 91 accidente mortale la un milion de locuitori, fata de 51 in restul UE”, potrivit lui Radoslaw Czapski.

Potrivit acestuia, un aspect ingrijorator este acela ca numarul accidentelor mortale din Romania este in continua crestere – ajungand la 95 de morti la un milion de locuitori in anul 2016. Iar la tragedia umana, se adauga prejudiciul economic enorm. In conformitate cu Master Planul General de Transport, costurile accidentelor rutiere fatale din Romania sunt ingrijorator de mari – fiind estimate la cel putin 1,2 miliarde de euro (5,4 miliarde lei) pe an.

Ce masuri ar trebui sa fie luate

Radoslaw Czapski sustine ca numarul accidentelor mortale din tara este foarte ridicat, in primul rand ca urmare a cresterii numarului autovehiculelor din trafic – ca rezultat al cresterii economice, a nerespectarii limitelor de viteza de catre conducatorii auto, a incapacitatii aparente de adaptare a vitezei la conditiile de trafic si sistemului infrastructurii rutiere care nu iarta eroarea umana.

„Unele dintre cele mai uzuale practici in reducerea numarului de accidente rutiere includ instalarea unor bariere pe mijlocul sau pe marginea strazilor, introducerea de linii de marcaje tactile pe mijlocul si pe marginea strazilor pentru alertarea conducatorilor auto somnorosi si imbunatatirea delimitarii curbei pentru reducerea accidentelor cu iesire de pe carosabil.

In ceea ce priveste drumurile unde nu exista bariere pe mijlocul sau pe marginea strazilor, viteza nu ar trebui sa depaseasca valoarea de 80 km/h. In intersectiile din zonele cu viteze mari, se va instala un sens giratoriu pentru controlarea vitezei vehiculelor si a fortei de impact frontal sau instalarea unor semne de circulatie bine proiectate, pentru reducerea victimelor din accidente rutiere. Limita de viteza in intersectiile nesemaforizate nu va depasi valoarea de 50 km/h”, spune Radoslaw Czapski.

Cum ar trebui protejati pietonii

Conform acestuia, in vederea reducerii numarului victimelor din randul pietonilor, bunele practici includ reducerea limitelor de viteza pana la 40 km/h sau mai putin in zonele cu pietoni, instalarea unor corpuri de iluminat public sau semne pentru trecerile de pietoni corespunzatoare, ingradiri pentru pietoni, cu directionarea acestora catre un punct de traversare cu vizibilitate mare sau pentru a impiedica pietonii sa traverseze un drum periculos, precum si instalarea mai multor avertismente vizuale pentru conducatorii auto.

„Din pacate, mare parte dintre aceste contramasuri recomandate pentru drumuri, intersectii si zone pietonale sunt rareori observate pe drumurile din Romania. In plus, aceasta situatie este exacerbata printr-o legislatie complicata, netransparenta, depasita si inflexibila, dublata de o punere necorespunzatoare in aplicare a legislatiei rutiere si de absenta unor programe de instruire structurate pentru conducatorii profesionisti. Toate acestea se adauga la probleme semnificative cu care se confrunta cetatenii romani in trafic in fiecare zi”, precizeaza Radoslaw Czapski.

3. România. 32 de morți de de rujeolă în 2016-2017, Niciunul datorită refuzului vreunui vaccin

Judecați cu mintea voastră ce diversiune fac progresiștii cu Vaccinarea cu Forța împreună cu toată clasa politică românească ajunsă SLUGOII lor

NU UITAȚI: „Diversiunea cu MORȚI” este cea mai odioasă dintre DIVERSIUNI. Sistemul Progresist și slugile lui (adică toată clasa politică de la noi) folosește DIN NOU în aceste zile DIVERSIUNEA CU MORȚI, pentru a călca în picioare cel mai de bază drept al omului : Dreptul fiecărei persoane de a dispune de ea însăși.

NU UITAȚI: „Diversiunea cu MULȚI MORȚI” este folosită întotdeauna când se dorește să se facă SCHIMBĂRI MAJORE ȘI ÎN FORȚĂ într-o societate, cum ar fi:
– atunci când se dorește a se da o Lovitură de Stat (de către FSN, Moscova) (Morții de la Revoluție din 1989),
– când se dorește a se schimba un guvern ales democratic cu un alt guvern (Cioloș-SOROS), neales de nimeni (Morții de la Colectiv), și acum,
– când se dorește a se călca în picioare Constituția României și Dreptul Fundamental al persoanei de a dispune de ea însăși (de către toată clasa noastră politică ajunsă SLUGA Rețelei Progresiste care conduce UE-ul) (folosind Morții de la Epidemia de Rujeolă)

Fiți întotdeauna cu luare aminte când cineva invocă MORȚII pentru a încerca să facă schimbări în forță NEDEMOCRATICE

 

(FLUIERUL)

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în SANATATE. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s