Concediul la români, în opinia specialiştilor în psihologie: combinaţie de nervi, îmbuibare, grătar, mici şi bere


Specialiştii spun că mulţi români nu cunosc „cultura fericirii“, ci doar pe cea a consumului, şi că de multe ori, chiar dacă nu ne dăm seama, alegem să mergem în concediu doar pentru a demonstra altora că putem să ne simţim bine.

La finalul lunii iulie, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, Mohammad Murad, susţinea într-un interviu acordat agenţiei de presă News că „în România avem o mare problemă, faţă de orice altă ţară latină: noi nu avem cultura fericirii. La noi când vin în vacanţă, primele două zile se ceartă soţul şi soţia. Vin în vacanţă supăraţi. Dacă e vreme frumoasă afară, e linişte. Dacă nu e frumos afară, te întreabă de ce e apa prea rece. Ei nu se gândesc că sunt în concediu şi trebuie să profite de fiecare moment, să trăiască din plin. Fericirea e o cultură, să ştiţi“.    Conform psihologilor, acest tip de comportament al turistului român pleacă de la nivelul său cultural, de la nivelul aşteptărilor sale şi este influenţat destul de mult şi de serviciile pe care le primeşte din partea operatorilor din turism.    „Nu există o diferenţă între comportamentul românului de pe stradă cu cel al românului în concediu. Omul care se comportă într-un anumit fel în anumite situaţii sociale nu se va comporta diferit în concediu. Turistul român se comportă aşa şi pentru că cel care oferă serviciile de turism are o anumită atitudine“, susţine psihologul Mihai Copăceanu, blogger „Adevărul“.

El mai spune că a început să se dezvolte o modă printre anumiţi români care preferă concediile în străinătate, deoarece acolo diferă atitudinea pe care o întâlnesc, pornind de la operatorul agenţiei de turism şi ajungând la bucătarul restaurantului unde mănâncă. „O dată făcută o astfel de ieşire, oamenii văd diferenţa“, completează Copăceanu.   Revenind la ideea că românii pleacă în concediu ducând cu ei grijile şi problemele de acasă, psihologul spune că nu acestea determină comportamentul nostru: „Indiferent de cât de împovărat de griji eşti, asta nu te împiedică să fii politicos. Românul este nepoliticos, agresiv sau agitat pentru că aşa este el în afară. Sunt şi alţi oameni, din alte ţări, care au griji şi asta nu-i împiedică să se bucure de concediu“.   „Sunt în concediu, îmi permit“   Faţă de alţi turişti, Mihai Copăceanu îl vede pe turistul român mai plângăcios, iar această trăsătură se potriveşte de minune cu dorinţa noastră de opulenţă, de megalomanie. „Avem studii despre cât de mult cheltuie românul pe lucruri inutile. Mai ales la nivel de mâncare. Totul ţine de cultura noastră. Pe plajă, românul este mult mai dezinvolt în a fi nepoliticos, în a face murdărie deoarece îşi spune: sunt în concediu, îmi permit. Este vorba şi de o lipsă de modestie. Toate acestea converg într-un puzzle al culturii românului“.   Profesorul universitar Dumitru Borţun, specialist în psihologia comunicării, spune că nici nu se pune problema unei culturi a fericirii la români: „Cele mai multe zone socio-culturale din România au o cultură a supravieţuirii, o cultură în care intră grija zilei de mâine, intră căutarea mijloacelor prin care să-ţi asiguri siguranţa economică, securitatea emoţională, tot ce ştim că ţine de grija zilei de mâine. În momentul în care ţi-ai pus în cap să supravieţuieşti nu mai poţi să ai alte aspiraţii şi alte gânduri despre autorealizare, fericire, despre a te simţi bine“.   Concediu din ipocrizie   În acest caz se pune întrebarea de ce mai merg românii într-un concediu de care oricum nu ştiu să profite? Profesorul susţine că există un „pattern cultural“, „dacă nu pleci în concediu se uită vecinii strâmb la tine, eşti bănuit că nu ai bani să te duci în concediu… A ajuns deja o problemă de prestigiu social. Te întreabă colegii la serviciu: şi, unde ai fost în concediu? Şi tu ce să zici: am stat acasă? Şi atunci apare această ipocrizie, este vorba despre un comportament mimat: mă duc ca să mă prefac că mă simt bine. Dar ei, săracii, nu se pot simţi bine pentru că nu au nici cultura fericirii, nu au nici pregătirea necesară“.

Din păcate, toţi mai mulţi români îşi folosesc timpul liber pentru satisfacerea unor plăceri „primitive” care nu aduc bucurie ci, de multe ori, după ce acestea dispar, îi lasă mai depresivi şi mai trişti decât erau la început. „Şi atunci ce faci? Grătar, mici şi bere! Asta înseamnă îmbuibare, asta înseamnă satisfacerea unor nevoi materiale primare. De ce nu ne ducem spre altceva? Pentru că piramida trebuinţelor noastre este foarte joasă, pentru că nu am ajuns la nevoia de recunoaştere socială, la nevoia de incluziune socială şi, mai sus, la nevoia de autorealizare“, adaugă Dumitru Borţun.   Am întâlnit şi turişti fericiţi   Pe de altă parte, Cristian Bărhălescu, preşedintele Asociaţiei Litoral Delta Dunării susţine că în această perioadă, când litoralul românesc este plin, a văzut mulţi turişti fericiţi, fără probleme de comportament. La această stare ar contribui şi serviciile pe care hotelierii şi ceilalţi operatori din turism le pun la dispoziţia oamenilor.    „Faptul că sunt fericiţi şi se bucură de şedere se vede în notele pe care le dau la locaţiile de pe litoral şi în fluxul mare de turişti, pentru că vin în România deoarece este foarte bine. Toate locaţiile reuşesc să întreţină şi să dea servicii turistice corecte. Sunt puţine reclamaţii din partea oamenilor faţă de ceilalţi ani“, a spus Cristian Bărhălescu.   Tot el a încercat să explice de ce vedem de multe ori că străinii veniţi în vacanţe în România par că se bucură din plin de acele momente: „Turiştii străini se aşteaptă la mai puţin decât primesc. Necunoscând foarte bine litoralul românesc, nu au mari aşteptări şi atunci a fost un fel de «wow» când au văzut că hotelul de 3 sau 4 stele chiar are 3 sau 4 stele“.

https://www.cocoon.ro

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în ROMANIA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s