Politrucul Klaus Iohannis


Klaus Iohannis minte ostentativ, cu plan, cînd susține că modificarea pachetului legilor justiției s-a făcut: 

1. netransparent – nu există precedent la transmiterea integrală, audio și video, a dezbaterilor din comisii parlamentare asupra vreunui alt proiect de lege; principiile cadru au fost enunțate de ministrul de resort cu patru luni înainte de votul final; toate entitățile sistemului judiciar au fost invitate la dezbateri și li s-au solicitat propuneri concrete. CSM-ul în fața căruia Klaus Iohannis a mințit ostentativ a propus doar la una dintre legile modificate peste o sută de amendamente, toate adoptate.

2. cu încălcarea cutumelor parlamentare – Klaus Iohannis n-a umplut cu nimic nou depistata “lacună cutumară”, probabil și pentru că experiența sa parlamentară e riguros nulă; în consecința unei reclamații exact pe această temă, judecătorii CCR au decis legalitatea/constituționalitatea dezbaterii modificărilor într-o comisie parlamentară specială; în ciuda evidenței, care nici nu mai trebuia certificată, Klaus Iohannis sintetizează decizia prin formula descalificantă “CCR a hotărît că merge și așa”.

3. cu băgarea pumnului în gură opoziției – exceptînd PMP, opoziția a fost prezentă la dezbateri; numai la legea 303, opoziția a inițiat, preluat, susținut peste 60 de amendamente adoptate (unele cu unanimitate) și votate de plenul legislativului.

4. în grabă – prioritățile legislative ale coaliției majoritare au fost anunțate public înainte de 1 septembrie, cînd a început sesiunea parlamentară încheiată în decembrie.

Minciunilor ostentative li s-a adăugat completa inadecvare cu contextul plenului CSM a exhibării modestelor abilități de povestitor necăjit despre politică și guvernare ale lui Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis joacă așa, voit ostentativ, din motive politicianiste care țin strict de interesele sale electorale. În primul rînd, prin poziționarea provocator partizană, speră într-o suspendare din funcție. Se cere, adică, victima “penalilor”, visînd la scorul lui Traian Băsescu după referendumul din 2007. În același timp, contează pe activarea la urne a cît mai multor electori inactivi, care să-i compenseze procentele actuale ce-l plasează la scoruri comice, în proximitatea Gabrielei Firea. Curat ghinion!

Pe Klaus Iohannis nu-l străbate vreo grijă pentru efectele toxice ale acestei mărunțele tactici electoraliste de pildă din perspectiva intereselor și percepției țării sale în raport cu ea însăși și cu lumea.

Klaus Iohannis a rămas un politruc, așa cum singur s-a definit. Nu e nici măcar politician, darămite om politic. Bărbat de stat, hăt departe.

Sorin Faur

Reclame
Acest articol a fost publicat în POLITICA(Iohanis). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.