Secretul de pe insula Svalbard. Locul de unde se coordonează și descarcă informațiile primite de la sateliți.


Unii suspectează baza că ar fi folosită în scopuri militare

„Observatorul Artic” de pe insula norvegiană Svalbard, situată între Groenlanda și Polul Nord este una dintre cele mai îndepărtate și izolate stații științifice de pe Terra. Izolarea insulei de civilizație oferă acesteia cel mai curat cer din lume, lucru ce permite efectuarea de cercetări astronomice, meteorologice sau climatice.

SvalSat este o stație de sol prin satelit deschisă în 1997, și administrată de Kongsberg Satellite Services (KSAT). Din cei 120 de angajați ai KSAT, 22 sunt staționați în Longyearbyen și lucrează la SvalSat. KSAT nu este legat de un anumit operator de sateliți, iar unele dintre antene comunică cu mai mulți sateliți, reducând astfel costurile în comparație cu stațiile de sol dedicate. Pentru un satelit tipic, datele sunt livrate clientului final în cel mult 30 de minute după descărcare. Clienții includ Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA), Agenția Spațială Europeană (ESA) și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA)

arctic-technology05[19]

Winternight[20]arctic-technology010[22]arctic-technology01[3]arctic-technology07[12]

De asemenea, stația citește și distribuie date de la satelitul japonez de cercetare solar Hinode. Instalația a înregistrat o creștere mare a numărului de clienți după 2004, când sistemul de cablu submarin Svalbard a început să furnizeze o conexiune la Internet prin fibră. Concesiile pentru descărcare se eliberează numai sateliților civili, dar unele date au fost utilizate indirect de către forțele armate. Există un dezacord cu privire la faptul dacă aceasta constituie o încălcare a Tratatului de la Svalbard.

Toți sateliții care folosesc SvalSat au nevoie de o aprobare de la Autoritatea Norvegiană de Telecomunicații din Norvegia. O astfel de aprobare este acordată doar sateliților care ar respecta tratatul și exclude în mod explicit sateliții militari. Cu toate acestea, acest lucru nu împiedică vânzarea de informații către organizațiilor militare. Guvernatorul orașului Svalbard inspectează stația de două ori pe an. Aceasta include verificarea jurnalelor, dar nu informația reală transferată.Toți angajații SvalSat au nevoie de o autorizație de securitate de la NATO și forțele armate norvegiene pentru a lucra aici.

Dawn[19]Sunken_Ship[14]arctic-technology06[12]arctic-technology08[15]Petrol_Pump_In_Moonlight[16]

sursa: http://www.aerospace-technology.com/projects/svalbard/

sursa: http://www.amusingplanet.com/2011/02/arctic-technology-by-christian-houge.html

sursa: http://www.bldgblog.com/2010/09/arctic-technology/

traducere și adaptare: Radu Ungureanu

http://www.cunoastelumea.ro

Acest articol a fost publicat în SPATIU - EXTRATERESTRI. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.