Legătura misterioasă dintre Sarmizegetusa Regia şi Retezat. Ce a descoperit un astronom german care a cercetat capitala Daciei


De-a lungul timpului, sanctuarele misterioase din Sarmizegetusa Regia au stârnit interesul pasionaţilor de astronomie. Un studiu realizat de Franz Kerek, un cercetător de la Institutul Max Planck din Munchen, oferă o ipoteză neobişnuită despre motivele pentru care dacii şi-au aşezat capitala în Munţii Orăştiei. Lucrarea s-a numit „Măsurători astronomice precise ale siturilor antice din Dacia, asupra mega-triunghiului Sarmizegetusa Regia – Parâng – Retezat” şi a fost publicată de dr. Franz Kerek, împreună cu prof. Univ. dr. Florin Stănescu în „British Archaeological Reports”.

„Sarmizegetusa Regia din Carpaţii Meridionali a fost capitala împărăţiei dacice (84 î.Ch.-106 d.Hr.), dar locaţia ei exterioară şi sanctuarele sale enigmatice fac din ea, mai probabil, o destinaţie sacră. Credinţa dacică a fost o religie pitagoreană şi susţinem că Sarmizegetusa a fost aşezată în conformitate cu aliniamente astronomice precise şi cu doctrinele pitagoreene ale structurilor armonice bine ordonate în cer şi pe pământ. Sarmizegetusa se află în vârful unghiului drept al unui mega triunghi format din două vârfuri proeminente ale Retezatului şi Munţii Parâng, o ipoteză confirmată în detaliu de date precise prin satelit şi GPS. Iarna, dealul Sarmizegetusei este la apus aliniat spre Retezat şi acest eveniment ceresc poate fi observat din acest loc. Recenta descoperire a brăţărilor de aur masive din Sarmizegetusa susţine, de asemenea, statutul său de destinaţie sacră-ceremonială. Am identificat două drepte exact pe vârfurile mega-triunghiului, probabil construite de astronomii daci pentru a spori prin triangulare precizia măsurătorilor unghiului azimutului. Marginea de 160 de metri a piramidei trunchiate a Retezatului a fost, probabil, aranjată prin netezirea, de către oameni, a vârfului. Traseele de construcţii similare pot fi identificate în jurul vârfutilor Piatra Tăiată şi Coasta lui Rus, din Munţii Parâng”, susţine cercetătorul, în rezumatul celor şase pagini ale studiului

Franz Kerek susţine că în ziua solstiţiului de iarnă, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia pot vedea un fenomen inedit. Atunci de pe dealul situat deasupra sanctuarului se poate observa cum soarele asfinţeşte pe o traiectorie care îl face să se ascundă exact după vârful Retezat. Aşezarea capitalei dacice Sarmizegetusa-Regia în armonie pitagoreană cu vârfurile proeminente ale Munţilor Retezat şi Parâng este confirmată aici prin măsurători precise GPS, care oferă informaţii suplimentare provocatoare despre cultura astronomică la nivel înalt a vechilor daci”, concluzionează raportul publicat în „British Archaeological Reports”. (P.S. – Vezi mai jos două emisiuni despre RELIGIA DACILOR, în care a fost invitat istoricul Dan Oltean, emisiuni în care se aduc o serie argumente ce evidențiază folosirea geometriei sacre în construcțiile de la Sarmizegetusa Regia dar și din alte situri geto-dacice)

http://www.cunoastelumea

Acest articol a fost publicat în URMASII DACILOR(religie). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.