Deputatul Remus Borza: În UE nu am intrat de frumoși, deștepți sau vrednici. Am intrat plătind un greu tribut tuturor înaltelor porți: Marea Britanie, Germania, Austria, Franța sau Italia.


Războaiele se dau pe resurse, restul sunt pretexte

Deputatul Remus Borza: În UE nu am intrat de frumoși, deștepți sau vrednici. Am intrat plătind un greu tribut tuturor înaltelor porți: Marea Britanie, Germania, Austria, Franța sau Italia. Războaiele se dau pe resurse, restul sunt pretexte

FOTO: Imagine de la momentul anunțării intrării României cu UE

Deputatul Remus Borza spune că legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră face parte din bătălia care se dă pe resurse, între marile puteri.
Parlamentarul afirmă că resursele minerale și cele minerale sunt cauzele tuturor războaielor.
„Războaiele secolului XXI se dau pe resurse. Lupta împotriva terorismului, drepturile omului, răsturnarea unor regimuri dictatoriale sunt doar pretexte. Miza reală sunt resursele de hrană și cele minerale. Guvernele care au acces la resurse vor putea asigura securitatea socială și prosperitatea economică a națiunilor pe care le conduc”, a scris el pe blogul său.
Acesta a mai spus că prin distrugerea industriei naționale am ajuns la o dependență „sinucigașă” de alte state.
„Am început prin anii 90 a vinde industria românească pe o marcă. Că doar era un „morman de fiare vechi”. Așa au dispărut din economia românească aproape 4 milioane de locuri de muncă, mii de fabrici, uzine și combinate. Dezindustrializarea României mai înseamnă și un deficit de balanță comercială de peste 12 miliarde euro anual. Adică o dependență sinucigașă de importuri, adică de alte state. După ce am pus industria pe butuci, am vândut pe doi poli pământul bunilor și străbunilor pe care l-au hrănit cu sânge și sudoare. Și codrii seculari ai patriei au fost puși la pământ și exportați ca bușteni sau cherestea”, a mai continuat el.
Remus Borza afirmă că România nu are autostrăzi și școli din cauza prețului foarte mic cu care și-a vândut resursele naturale. Deputatul continuă și acuză compania OMV că și-a externalizat mare parte din profituri, pentru a nu le declara și impozita în România. Conform acestuia, România a plătit un „tribut” marilor puteri pentru a intra în UE.
„Într-o economie de piață, nu e neapărat o crimă când un stat își vinde resursele. E doar prostie. Dar e un act de trădare națională când le vinde ieftin. Ori toate guvernele României de după 90 nu au știut să vândă și să se vândă decât pe prețuri derizorii. Am fost dintotdeauna foarte voluntari când e vorba de a da, timizi, complexați și umili când e vorba de a cere. În UE nu am intrat de frumoși, deștepți sau vrednici. Am intrat plătind un greu tribut tuturor înaltelor porți, fie că vorbim de Marea Britanie, Germania, Austria, Franța sau Italia. Parte din acest tribut a fost și privatizarea către OMV a Petrom. România are o tradiție de peste 100 de ani în extracția și procesarea țițeiului. Ambele războaie mondiale s-au dus pe petrolul românesc din Valea Prahovei. În 2004, România a cedat 51% din cea mai valoroasă companie a statului către grupul austriac OMV. Austriecii au plătit pe pachetul majoritar de acțiuni 668 milioane euro. Și atunci, și azi, valoarea Petrom depășește 15 miliarde euro. În contul celor 600 milioane euro, OMV a preluat 306 zăcăminte petrolifere, 1.450 puțuri active de gaze, 13.856 puțuri active de țiței, 690 de benzinării în toată țară, 15.000 km de conducte de transport țiței și gaze, 145 de depozite petroliere și o concesiune pe 99 de ani a unui câmpului petrolier de la Suplacu de Barcău. În 2005, în primul an de la privatizare, OMV Petrom a raportat 700 milioane euro profit. Cu alte cuvinte, încă din primul an și-a scos banii. În zece ani, profitul declarat de către OMV a fost de 7 miliarde euro, de 11 ori mai mult decât a plătit pe pachetul de 51%. În realitate, profitul OMV Petrom, în perioada 2004 – 2017, a fost de peste 15 miliarde euro, doar că jumătate a fost externalizat înainte de a fi declarat și impozitat în România.
Prin contractul de privatizare s-a stabilit o redevență de 3,5%, aplicată la un preț fix până în 2014 de 26 de dolari/baril. În intervalul de referință 2004-2014, în niciun an, în nicio lună, în nicio zi, cotația internațională a barilului de petrol nu a fost sub 100 de dolari. În 2008, a atins chiar un maxim de 147 dolari/baril. Problema e că nici după 2014 redevența din contractul cu OMV Petrom nu a fost majorată. Atât Guvernele Ponta, cât și Guvernul Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă au păstrat redevența la nivelul anului 2004. Totalul redevențelor încasate de statul român din exploatarea tuturor resurselor țării e in jur de 200 milioane euro anual. Și din acest motiv, nu avem autostrăzi, școli și spitale noi”, a scris parlamentarul de Brașov.

În 2008, Guvernul Tăriceanu semnează mai multe acorduri de concesiune a unor perimetre de pe platoul continental al Mării Negre. Cei mai mari concesionari sunt grupul Exxon, OMV Petrom, Romgaz, Lukoil, Black Sea Oil & Gas. În perimetrul Neptun, concesionat consorțiului Exxon – OMV, s-a descoperit un foarte mare zăcământ de gaze. Concesionarii estimează între 80-120 miliarde metri cubi. Specialiștii de la Agenția Resurselor Minerale estimează peste 300 miliarde metri cubi. Trebuie reținut că România consumă anual în jur de 10 miliarde metri cubi de gaze. Rezervele din acest perimetru echivalează cu consumul României pe o perioadă de 8-30 de ani. Valoarea zăcământului e între 30 și 100 miliarde euro. Problema este cât încasează statul român de pe urma exploatării acestor rezerve. Pe Legea offshore, adoptată de Senat în februarie 2018, puțin. Foarte puțin. Pe varianta adoptată de Camera Deputaților, pe 9 iulie, ceva mai mult. Multinaționalele titulare ale unor acorduri de exploatare strigă ca din gură de șarpe cum sunt jecmănite de statul român. În ultimii doi ani, președintele grupului OMV, reprezentanți ai grupului Exxon și înalți demnitari din administrația americană au făcut potecă la președintele României și primul ministru pentru a da mai repede Legea offshore și, evident, cu cât mai puține taxe și impozite. Ideal, spre deloc.

“Nu pleacă câinele de la măcelărie”

Senatul a fost foarte generos la doleanțele partenerilor strategici. Zero impozit din venituri suplimentare. Mai mult, chiar statul urma să plătească concesionarii prin restituirea impozitului pe venitul suplimentar plătit în perioada 2014 – 2018, în baza Ordonanței 7/2013. Întreaga cantitate exploatată putea fi exportată, urmând ca populația, instituțiile și economia românească să fie aprovizionată cu gaz din producția internă și cu gaz importat de la ruși. Bună afacere, dar nu pentru România. Camera Deputaților, ca for decizional, obligă concesionarii să livreze 50% din produție, transparent și nediscriminatoriu, pe piața internă. Menține redevențele la nivelul anului 2008, respectiv între 3,5% și 13%, și impune un impozit pe veniturile suplimentare de la 30% până la 50%. Unii titulari de acorduri amenință Guvernul României că vor abandona investițiile. E o vorbă la români: nu pleacă câinele de la măcelărie. Pentru că, atât în ceea ce privește nivelul de redevență și al impozitării veniturilor suplimentare, România este competitivă. Nivelul de redevență este mult mai ridicat, de exemplu, la bulgari, 25%, sau la germani, între 18 – 40%. În Austria, țara de reședință a OMV, nivelul redevenței pentru gaze e între 19 – 22%. În ceea ce privește impozitarea veniturilor suplimentare, Olanda are un impozit de 50%, Norvegia de 53%, Marea Britanie de 62,5%.

La muncă, nu la întins mâna!

Mai mult decât atât, legea aprobată în Parlament luni oferă un drept de deducere din veniturile suplimentare într-un cuantum de până la 60% a investițiilor în exploatare și producție. Cu alte cuvinte, statul român percepe un impozit de 35-50% din doar 40% venit suplimentar. Ceea ce trebuie să înțelegem e că, până în 2013, prețul la gaze era reglementat de către ANRE, respectiv 45 lei/MWh. După dereglementarea pieței și liberalizarea prețurilor la gaze, prețul oscilează azi în jur de 80-85 lei MW. Chiar și în anii cu un preț reglementat de 45 lei, atât Romgaz, cât și OMV Petrom raportau un profit de 3-5 miliarde lei fiecare. La 80-100 lei megawattul profitul trebuie să fie dublu. Deci au de unde să plătească impozit statului român pe o resursă proprietate a statului român. Așa că îi îndemn pe capitaliști la muncă, nu la întins mâna.

http://www.remusborza.ro

https://www.activenews.ro

Reclame
Acest articol a fost publicat în ROMANIA-EUROPA, ROMANIA-RESURSE NAT.. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Deputatul Remus Borza: În UE nu am intrat de frumoși, deștepți sau vrednici. Am intrat plătind un greu tribut tuturor înaltelor porți: Marea Britanie, Germania, Austria, Franța sau Italia.

  1. Catalin Didica zice:

    sa-i spanzuram pe guvernantii vinovati pina nu e prea tarziu

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.