Singurul castru roman „cu lift” din lume se află în România, la Buciumi (jud. Sălaj)


Printre alte fortificații romane din Dacia antică avem și Castrul de la Buciumi (jud. Sălaj). Acesta a fost un puternic punct fortificat în sistemul defensiv al Daciei romane, asigurând apărarea zonei Porolissum (Dacia Porolissensis). Ansamblul de piatră a fost construit în anul 114 și a fost sediul Cohortei a II-a Augusta Brittonum. Acest castru adăpostea o unitate militară de 500 – 1000 de soldați. Perioada de activitate a fost între 114 – sec. III d.Hr. Dimensiunile la suprafață (zidul de piatră) au fost de 134×167 m2 (2,2 ha.). Dimensiunile și suprafața palisadei și a valului de pământ au fost de 125×160 m2 (2 ha.)

Castrul roman de la Bucium se află în partea nordică a localităţii, pe Valea Agrijului. A fost un castru auxiliar puternic, fortificat cu zid de piatră şi turnuri. Avea legături directe cu castrele Largina și Optatiana. Primele însemnări despre existența acestui castru provin din secolul XVI, de la istoricul transilvan Stephanus Zamosius. Pe platoul înalt, în urma săpăturilor arheologice efectuate de către specialişti din Zalău şi Cluj, au fost identificate ziduri, şanţuri, turnuri, porţi şi o bazilica. Lucrările au durat 13 ani (1963-1976), perioadă în care a fost cercetată zona, iar ruinele au fost identificate şi conservate. Construit inițial cu împrejmuire de „val de pământ” și lemn, în urma atacurilor dacilor liberi și a popoarelor migratoare acesta a fost distrus prin ardere. S-a ajuns la concluzia că fortificaţia cu zid de piatră a fost construită mai târziu, probabil la începutul secolului III, în timpul domniei lui Caracalla (211-217). La nord-est de castru au fost identificate urmele unei aşezări civile, iar la sud-est şi urmele termelor romane ce depindeau de acest castru

Castrul roman de la Buciumi este primul castru roman din ţară săpat integral şi publicat printr-o monografie, dar este şi primul sit arheologic antic din România la care accesul se va face cu ajutorul unui lift vertical. Neobişnuita instalaţie a fost realizată aici printr-un proiect cu finanţare europeană, „Circuitul castrelor romane din Sălaj”, prin care Consiliul Judeţean și-a propus să pună în valoare două dintre castrele romane din Sălaj – cel de la Buciumi şi cel de la Porolissum – Moigrad.

În primăvara anului 2016 s-a montat aici liftul ce ușurează accesul turiștilor la ruinele reconstituite ale castrului. Proiectul este considerat unul nonconformist și va permite transportul turiștilor pe o distanță de aproximativ o sută de metri, până în vârful dealului, unde se află castrul roman. Arheologul Horia Pop spunea că „în opinia specialiștilor, montarea unui astfel de lift și asigurarea unei infrastructuri moderne va atrage anual un număr mare de turiști.” Tiberiu Marc, inițiator al proiectului adaugă la acestea faptul că „obiectivul principal al proiectului este atragerea turiștilor în Sălaj pentru a vizita locuri unice în lume, care deocamdată sunt prea puțin cunoscute”. Castrul roman Buciumi a fost supus unor lucrări de conservare primară, consolidare şi reabilitare funcţională şi volumetrică pentru principalele obiective ale sale, amenajarea aleilor pietonale, iluminatul ambiental, reabilitarea drumului de acces, liftul vertical pentru acces la castru, amenajarea parcării, amenajarea punctului de informare turistică și a grupurilor sanitare.

Castrul se află la 26 de kilometri de municipiul Zalău. Cea mai uzuală rută pentru a ajunge la Buciumi este pe drumul E81 Zalău, cu deviere spre Treznea din vârful Meseşului, pe DJ108R Treznea – Agrij – Buciumi. Odată ajunşi în centrul localităţii Buciumi, turiştii mai au de parcurs doar câteva sute de metri până la castru, existând indicatoare care îi îndrumă spre dealul Grădiştei, acolo unde se văd ruinele vechiului castru. Castrul roman restaurant de la Buciumi este deschis vizitatorilor zilnic. Pentru cei care vor ajunge aici, se recomandă și vizitarea Muzeului de Etnografie și Istorie din Buciumi.

Conf. univ. dr. George V Grigore

Bibliografie: Nicolae Gudea – „Castrul roman de la Buciumi”, Editura Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, 1997

Surse: Romania-actualitati.ro; zigzagprinromania.com; adevarul.ro; salajulpursisimplu.ro: salajeanul tv;

Acest articol a fost publicat în URMASII DACILOR(descoperiri). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.