Despre bugetul României (de ieri şi de azi)


În zilele următoare Guvernul va ridica în sfârşit vălul cu care a acoperit până acum magistrala lui creaţie: bugetul României pentru anul 2019. Vom putea în sfârşit să răsuflăm uşuraţi, lămurindu-ne care au fost “politicile publice” care au stat la baza alcătuirii lui. O să vă dezvălui in exclusivitate cele două principii de bază cu ajutorul cărora s-a conceput acest nou buget:

  1. Majorarea – pe cât posibil bine ascunsă – a birurilor impuse contribuabililor;
  2. Camuflarea într-un mod profesionist a cheltuielilor făcute pentru umplerea buzunarelor membrilor clasei politice.

De unde ştiu? Cum, de unde ştiu? Nu e nimic nou sub soarele României. Dacă nu credeţi, vă invit să citiţi pentru început un articol publicat de revista “Furnica” pe această temă în anul 1905:

România: Flămând 

mai e  maică!

 De-l mai ţinea niţel

 în opoziţie, murea

 bietul copil de foame!

Numai două zile au fost orânduite anul acesta pentru discuţia Bugetului. Pentru că oamenii înfometaţi nu vorbesc la masă. Ei mişcă fălcile pentru a mesteca nu pentru a exprima cugetări. Bugetul e destinat pentru stomac, nu pentru cap. E foarte natural că desbaterile Bugetului au fost reduse la minim posibil. S’a zis că Bugetul este Viţelul de aur la care toată lumea se’nchină. E o greşeală. Viţelul a crescut în fiecare an şi necontenit s’a umflat – la cheltuieli bineînţeles. Bugetul a devenit buget, aşa că astăzi de aflăm în faţa unui adevărat Bou de aur – sau de caşcaval susţin alţii – care rumegă nesăţios toată seva acestei ţărişoare.

Umor politic
Conservatori sau liberali

Au ideal naţional

Nu ploi de gloanţe în Carpaţi

Ci-o ploaie bună de cârnaţi!

Mai spun alţii că idealul nostru naţional ar fi reconstituirea unei împărăţii alcătuite din toate provinciile româneşti. Amăgire! Adevăratul ideal naţional al fiecărui Român care se respectă este de a se înfrupta cu un dumicat cât de mititel din Buget. Sunt unii fericiţi care debutează în viaţă prin a li se plăti chiar doica din Bugetul statului şi a căror existenţă se ilustrează numai prin aceste trei acte mari şi importante: bursă, leafă, pensie. Sunt oameni care n’ar însemna nimic, ar pierde orice raţiune de a fi dacă nu ar trăi din buget, precum peştele n’ar putea vieţui fără apă, nici lăcusta fără să devasteze holdele.

Eminescu a cântat pe Bulgăroii cu ceafa groasă din sfatul ţării. Când se va naşte marele poet satiric care să imortalizeze pe Românaşii cu leafa grasă? Ei sunt legiune. O speţă zoologică care caracterizează numai fauna patriei noastre. Boul mănâncă iarbă, porcul tărâţe, alte animale numai carne, omul este şi ierbivor şi carnivor; politicianul român are însă o hrană deosebită de a tuturor gângăniilor de pe pământ: el se nutreşte numai cu Buget.

În alte ţări Bugetul serveşte la facere de şcoli, de spitale, de biserici, de aşezăminte pentru îmbunătăţirea trupească şi sufletească a poporului. Cu un cuvânt aiurea, Bugetul nu-i lucru de mâncare. La noi Bugetul slujeşte la facere de lefuri, diurne, sinecure, jetoane de prezenţă, în sfârşit o sumă de articole de consumaţiune care proclamă încă o dată superioritatea bucătăriei orientale, unica superioritate cu care contribuim noi la îmbogăţirea patrimoniului civilizaţiei mondiale.

Bugetul Romaniei
România:

 – Moşulică, parcă ai mai întinerit,

nicodată nu te-am văzut aşa vioi…

Ministrul de finanţe:

 – Păi dacă-i sacul gol.

Plecaţi-vă smeriţi fruntea şi proslăviţi Bugetul, voi toţi care nu puteţi vieţui prin voi înşi-vă, budgetivori mari şi mici, de la ministru până la un modest intendent al cimitirului Pătrunjel. Iar voi toţi ceilalţi care, pentru a câştiga o bucată de mămăligă cu ceapă sau mai adeseori cu pelagră, spintecaţi cu plugul din zori până seara inima împietrită şi ingrată a pământului; voi ceilalţi care spre a agonisi un trai păcătos vă chinuiţi în fabrici, în ateliere, oameni cinstiţi osândiţi la munca silnică a unor ocne care au asupra celorlate numai tristul avantaj de a da condamnaţilor oricând libertatea de a muri de foame evadând, voi ceilalţi care faceţi negoţ, ştiinţă sau literatură, fără ajutorul Bugetului, constituiţi-vă şi voi laolaltă într-un mare partid. Ziceţi-i, bunăoară, partidul lui Hübsch. Programul vostru? Rezumaţi-l la lapidara formulă a nemuritorului Hübsch, stoicul filosof, profundul psiholog, care a cunoscut mai bine ca oricine altul scumpa noastră ţară.” (articolul „ Budgetul” – semnat R. (George Ranetti ?) – „Furnica” – 3 aprilie 1905 )

Dacă nu am reuşit să vă conving, vă mai rog să citiţi şi o parodie publicată în anul 1904 de aceiaşi revistă satirică “Furnica”:

EU VREAU CIOLAN

Flămând şi fără domicil

Mi-ai spus la Dacia ce-ai vrut

Şi te-am votat… şi n-am băut

Şi eu măcar un chil…

Infame politician,

Destul te-am aşteptat un an…

Eu din buget n-am mai mâncat

De nu ţin minte… şi-am răbdat…

Mi-ai tot promis şi nu mi-ai dat

Un biet ciolan.

De am şi eu vreo câţiva franci

Cu mare trudă câştigaţi

La bir şi p’ăia mi-i luaţi

Şi’n pungă mai rămâne… canci.

Mă’njuri ca orice bădăran

Când viu să-ţi cer vreun gologan,

Fiindcă, parol, de foame mor

Iar Dumnezeu îmi tot dă zor

C’un cont cam gol la croitor…

Dă-mi un ciolan!

Am doar un peticel de loc,

Îndură-te şi vin de-l vezi.

De ce nu mi-l expropiezi

Că n-o fi foc ?…

La frati-tu ce-i căpitan

I-ai dat cinci luni conced pe an,

Pe-un fiu cu bursa de la stat

Trei luni prin lume l-ai plimbat.

Dar pentru mine n-ai aflat

Un biet ciolan !

Tu, ce-ai făcut pentru popor ?!

Nimic!… dar eu, că m-am luptat

Şi m-a bătut şi-un ipistat

De foame-acum să mor?

Întreabă orice oborean

Cine-a fost Ghiţă-n Popa Nan…

Şi dacă-n şcoli n-am învăţat

Şi dacă nu am bacalaureat

Ce, eu să umblu nemâncat?

Dă-mi un ciolan!

‘Mneata eşti la puterea-acum

Şi uiţi că pot cu-al meu ciomag

Pe adversari în draci să-i bag,

Niţel de-o fi cu fum?

Să nu de-a dracu-ăl năzdrăvan

Să mai pofteşti c-acum un an

Colo, la noi în mahala…

Că-ţi leg de coadă tinichea

Şi teafăr nu ţi-oi mai lăsa

Nici un ciolan !

 (Geping – „Furnica” – 19 septembrie 1904)

https://deieri-deazi.blogspot.com

Acest articol a fost publicat în ISTORIE ROMANEASCA. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.