Da’ eu cu cine votez?


  De la Spitzenkandidaten, la listele noastre geto-dacice. Știți pe cine alegeți și mai ales pentru ce? România va avea […]

 

De la Spitzenkandidaten, la listele noastre geto-dacice. Știți pe cine alegeți și mai ales pentru ce?

România va avea 33 de europarlamentari. În funcție de ponderea voturilor din țară, se calculează cîte locuri revin fiecărui partid din cota de 33 de mandate disponibile. Parlamentul European își are sediul și la Strasbourg, dar și la Bruxelles, unde se află în mod aleator în fiecare săptămînă. Ca atare, întreaga maculatură se împachetează în containere și se urcă în camioane și se duce de la Bruxelles la Strasbourg, pentru ca după cîteva zile să se întîmple la fel, doar că în sens invers.

Parlamentarii fac și ei naveta. De ce? Ca să aibă ocupație. Afară de aceste instituții, mai există Consiliul European dar și Consiliul Uniunii Europene! Mă îndoiesc că foarte multă lume ar putea preciza care este diferența dintre acestea. Teoretic, Consiliul European stabilește direcția politică generală a UE, dar Comisia Europeană elaborează politicile şi legislaţia care se aplică în toată Uniunea. Comisia propune actele legislative, iar Parlamentul şi Consiliul le adoptă. Ca atare, Parlamentul nu are drept de inițiativă legislativă, și chiar și ce adoptă mai suferă modificări în Consiliu. Vă e clar acum? Mai sînt și chestiuni legate de vot, dar mai bine nu ne aventurăm așa de departe! Deci, ghiciți ce fac parlamentarii noștri pe acolo, mai ales că majoritatea nu o rup în nici o limbă de circulație. Sigur, la dezbateri există interpreți și traducători. Ar mai trebui și niște creier ca lucrurile să funcționeze.

Dracnia și cîțiva nenorociți vor fura tot, chiar tot, iar cei cinstiți care vor dori să fure pe urmă, nu vor mai avea ce!

Ups! Dragnea nu candidează! Indiferent ce va spune Rareș Bogdan sau vreun alt nebun „dă dreapta”. Cetățeanul, votantul, este pur și simplu flegmat în ochi de toate loazele mizerabile din partide, este luat de prost, pe urmă vin „deontologii” din presă și îi mai dau două șuturi. Se discută orice imbecilitate în această campanie, mai puțin temele care există în dezbatere de-a lungul și de-a latul Europei și care își vor căuta un răspuns politic prin structurile comunitare pentru care se organizează alegeri. Dar, de ce să se renunțe la bălăcăreală pentru asemenea fleacuri?

Europa dezbate febril chestiunea migranților. Coaliția de stînga aflată la putere în Europa, din care fac parte și liberalii, indiferent de vrăjelile dîmbovițene în materie, este pro-migrație! Nu este vorba despre 2-3 migranți, ci despre o adevărată „dizlocuire” a populației europene. Premeditată. Planificată. Finanțată. Lucrurile sînt grave. Cu atît mai grave, cu cît această populație care încearca să preia Europa, nu este creștină, nu împărtășește valori comune cu cei care trăiesc astăzi în țările UE, cum nu este nici pașnică, „misiunea” dizlocuirii avînd dincolo de partea de reproducere și o parte violentă, de suprimare fizică a albilor, creștinilor, ”infidelilor”. Este jihad. Ați auzit vreun candidat la Parlamentul European discutînd această chestiune cu oamenii? Probabil că nu.

Cel mai bun subterfugiu este să amesteci această chestiune cu cea a refugiaților, numai că nu se mai refugiază nimeni, pentru că nu prea mai are de ce. Războiul s-a terminat de ceva timp. Acum, se încearcă acreditarea ideii că migrația este un drept. Că migrantul este superior băștinașului european. Există deja și precedente juridice, ba chiar și un timid început de a implementa legea islamică sharia.

În subsidiar, tot aici, mai există o chestiune în dezbaterea europeană, anume lichidarea creștinismului și a moralei creștine, a valorilor creștine, pe care Europa s-a fondat. Nici această temă nu este abordată de candidați și nu este abordată de presa ticăloșită și, aidoma politicienilor, controlată de servicii.

O bună acoperire pentru acest lucru este introducerea în discuție a ceea ce se numește „fake news”, adică exprimarea de opinii sau idei contrare propagandei oficiale, stîngiste, așa-zis progresiste. Marile companii din tech – Google, Facebook, Twitter, YouTube, Microsoft, Apple sînt complici. Se ocupă pe față de cenzură. Orice idee ce nu merge pe ideea acceptării „multiculturalității” sau „toleranței” sau „respectului” față de cei „diferiți”, înseamnă automat „ură” și „fake news” promovat la inițiativa „dușmanului”, care dușman este cel mai adesea etichetat fie comunist, fie fascist, fie rus, fie extremist de dreapta, homofob, transfob, rasist, bigot etc.

Și, pentru că ura viscerală este propagată fix de cei care susțin contrariul, nu veți auzi prea multe nici despre asta în campanie. Un alt argument ce se dorește a fi plauzibil, și pentru prostime chiar este plauzibil din cauza unei întoxicări ce ține de decenii, este argumentul „justiției” și „statului de drept”. Toți cei care nu îmbrățișează propaganda stîngistă, neomarxistă, sînt „dictatori” – dacă vorbim despre lideri, sînt corupți – dacă vorbim de persoane aflate pe funcții publice sau pur și simplu hoți – dacă sînt cetățeni obișnuiți. Dar, în plus, mai funcționează și demonizarea celor care refuză să se lase convinși că albul e negru și invers! Votanții „corupților” sînt ei înșiși corupți, proști, ticăloși, vînduți, retrograzi, trăitori în Evul Mediu, în general indivizi care refuză progresul, firescul drum înainte al civilizației.

În Statele Unite li s-a spus „deplorables”, în Franța și România sînt „cei fără dinți”, calicimea, pulimea, prostimea. Iar „tinerii frumoși și liberi” sau „românii mei” sau alte categorii ce țin de „elită” sînt îndreptățiți să îi batjocorească, arunce în pușcării, eventual să le suprime drepturile sau chiar viața.

Majoritatea intelectualității (universitari, artișlti etc.) au trădat. S-au înregimentat confortabil în zona din care omul obișnuit este scuipat și batjocorit. Este mult mai facil să aperi băncile și corporațiile! Pentru că, o altă temă în dezbaterea europeană, exact asta este. Dorința corporațiilor de a conduce lumea vs. dorința cetățenilor de a-și păstra țările și viețile neatinse. Clasa politică, deci și cea europeană, este în mod clar vîndută corporațiilor și băncilor. Nu Macron, nu Timmermans, nu Verhofstadt, nu Weber au nevoie de un singur stat european, de „societatea deschisă”, fără granițe, fără clasă de mijloc, ci doar cu sclavi moderni, ci exact corporațiile. Nu liderii europeni au nevoie să pună gheara pe jumătate din continentul african, ci tot corporațiile. Dar nici despre aventura africană a Uniunii Europene nu se prea vorbește, nu-i așa?

Ar mai fi „încălzirea globală” sau – pentru că nu s-a încălzit nimic – „schimbările climatice”. Probabil că, de cînd există Terra, și vremea e schimbătoare. Că încălzirea globală e doar un bun pretext de a stoarce bani cu nemiluita, doar puțini s-au prins deocamdată, dar au început să apară legi care pedepsesc negaționismul. Nu contează că nu există nici o dovadă științifică că s-ar întîmpla ceva neobișnuit cu clima. Dacă ar fi să ne luăm după cei care colportează subiectul de ceva timp, deja calotele glaciare s-ar fi topit, iar după cum zicea Al Gore, la ora asta New York-ul se află sub ape. În schimb, calotele nu doar că nu s-au topit, ci exact invers, au crescut, ducînd și la sporirea necontrolată a urșilor polari. La ce e bună această sperietoare? În primul rînd, pentru a explica migrația. Sudanezul nu suportă căldura și musai trebuie să violeze o daneză, ca apoi să se răcorească vînzînd stupefiante și incendiind case în Suedia. Eventual și o biserică. Multiculturalism! Îmbogățire culturală! Pe urmă, „schimbările climatice” determină schimbări ale producției agricole, care trebuie să fie „sustenabilă”, în sensul în care să se supună unor reguli pe care doar corporațiile transnaționale le pot îndeplini, scoțînd firmele naționale sau locale de pe piață, și introducînd o tehnologie costisitoare și inaccesibilă. Dar, realizînd profit de pe urma agriculturii. Ați auzit ceva în acest sens? Sigur că da! Carmen Avram se va bate pentru roșiile românești!

Ar mai fi chestiunile legate de sănătatea populației. Vaccinarea obligatorie. Avortul la 9 luni. Schimbările de sex. Autismul, acum s-a recunoscut timid, are legătură cu vaccinarea. Ocurența autismului era de 1 la 100.000 de persoane în urmă cu un secol, este 1 la 66 de persoane astăzi, explodînd (coincidență!) exact în timpul scandalurilor legate de vaccinare. Dar, întotdeauna se vor găsi indivizi care să se piardă prin detalii și să nu vadă fenomenul în monstruozitatea lui. Ar mai fi chestiunea drogurilor. În Statele Unite, numărul celor care aveau o problemă cu drogurile în 2017, a fost de 19,7 milioane de persoane. 74% dintre aceste persoane făceau și abuz de alcool. 38% și-au procurat ilicit drogurile. 8,5 milioane sufereau și de o boală psihică asociată consumului. Datele sînt ale addictioncenters.org. Și în țările Europei Occidentale consumul de stupefiante este ridicat. Datele European Drug Report al European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction vorbesc de la sine. (Click pe imaginea de mai jos pentru mărire!)

Dragnea e de vină!

Pe zi ce trece, problema devine tot mai acută și în România. Aproape că nu există oraș neinfestat de droguri, iar consumatorii au vîrste tot mai fragede. Este, pesemne, una din metodele de a croi drum politicilor și ideologiei progresiste. Traficul de droguri este ceva subînțeles și aproape dezincriminat. E cool. Cei care-l contestă pe „dictatorul” Dragnea, trag pe nas. Deci? Rareș Bogdan știm că va milita ca să construiască „spitale performante”, de parcă toată lumea se aștepta să facă din alea neperformante. A! Și tot el va construi și pușcării. Pentru că s-a săturat să mai fure statul român prin neplata impozitelor și să rostogolească campanii de PR pe bani publici, mai bine țipă că alții s-au săturat. M-am săturat de PSD? Nu, m-am săturat de dobitoci ca Rareș Bogdan!

Cine sînt cei care vor sta în fotoliile Parlamentului European? În primul rînd, există o listă întreagă de candidați PSD cu șanse reale să ajungă în Parlamentul European, să zicem vreo 16 din totalul de 33 de locuri rezervate României. Poanta e că aceștia se duc în grupul socialiștilor, taman la Frans Timmermans, din gura căruia nu ați auzit vreo vorbă bună la adresa României. Dimpotrivă!

PES / PSD (Click pe imagine pentru mărire!)

Dacă priviți lista și apoi vă uitați la cifrele socialiștilor europeni, devine evident că cei trimiși de PSD în PE vor face extrem de puțin – spre nimic – acolo unde se duc. Vor face naveta de la Bruxelles la Strasbourg și vor deveni milionari. Nu e tare rău. Cînd și cînd, poate părintele Terheș, poate dna. Grapini, dacă vor fi și niște camere TV pe aproape, vor vorbi frumos despre România, iar cele cîteva secunde înregistrate se vor viraliza pe Facebook.

Așa-zișii populari sînt cea mai omogenă gașcă. Practic, aici s-au strîns toți băsiștii. Ba chiar și Băse! Votezi Băsescu, Buldog, Buda, Falcă, Hava, Orhidel, Sigfried, nevasta lui Crin? Înseamnă că votezi Manfred Weber. Noul pupincurist al lui Macron. Votezi: progresism, migrație, egalități de gen, schimbări climatice, scoaterea țărilor din blocul estic pe tușă, sancțiuni pentru România, Ungaria, Polonia, Cehia, stagnare, islamizare, transformarea zonei în piață destinată consumului. Sărăcie. Votezi reorientare către interesele (neocoloniale) franțuzești. Votezi democrație „ca afară”, adică ceea ce vezi sîmbătă de sîmbătă că se petrece pe străzile Parisului. Deci ăștia sînt „liberalii”? De la ăștia așteptați reprezentarea țării? OK.

Nu doar populari, ci și „ dreapta”.

Singura necunoscută din PPE sînt cei doi europarlamentari UDMR. În cazul în care Viktor Orban va părăsi PPE, există șansa ca și aceștia să defecteze. Ca și cei din FIDESZ; putem presupune că se vor duce spre dreapta alcătuită din conservatori și creștini.

De departe cea mai veselă opțiune este ALDE. Pe de o parte, există din bun start promisiunea acestui Spitzenkandidaten, Guy Verhofstadt, că va dizolva grupul după alegeri. Deci, un loc numai bun și pentru Ponta (care se declară progresist) și Cioloș care nu se știe ce e. Desființează proprietatea privată. Din astea.

De remarcat, totuși, că este o gașcă destul de cosmopolită! Dincolo de Renate Weber, îl avem aici pe Julien, o avem și pe Clotilde! Și pentru că nu puteau lipsi personajele exotice, iată-l și pe Barbu! Votezi Mickey Mouse? Votezi Cioloș? Înseamnă că votezi Guy! Înseamnă că votezi Macron sau cel puțin Timmermans sau Weber. Nu e cool? Cu șomerul incoruptibil, cu tanti care a controlat pe bani buni lucrările la o autostradă ce nu se făcea? Însăși ideea de a-i vedea pe Ponta și Cioloș în aceeași gașcă este ceva superb!

Deci aceștia sînt oamenii pe care îi votați. Nu are treabă nici Ludovic, nici Barna, nici Dragnea cu Parlamentul European. Nu au treabă nici zecile de fătuce și băieței ciudați ce apar pe afișe. În total 33 de locuri are România în PE. Așa arată marele vis european pe 2019 și pe anii ce vor urma. Sînt politicienii pe care îi merităm. Exact precum oile din Sibiu, „românii Lui”, care și-au aclamat măcelarii!

                                                                                                                                 Ambrus BÉLA

Sursa: samizdatul.wordpress.com

http://www.justitiarul.ro

Reclame
Acest articol a fost publicat în POLITICA(votare). Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Da’ eu cu cine votez?

  1. Ene Constanta zice:

    Gandeste-te bine romane ! si ai grija sa nu invinovatesti pe nimeni…asa cum tu ai ales….asa va fi…bine sau rau….Doamne ajuta sa iasa cine trebuie !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.